Notificare formulata numai de unii dintre mostenitorii proprietarului expropriat. Conditiile prevazute de art. 4 alin. 1 din lege pentru constatarea sau stabilirea dreptului de proprietate pe cote - parti ideale si cazurile de aplicare a prevederilor art. 4 alin. 4 din lege.
Sectia civila. SENTINTA CIVILA NR. 511/03.09.2008 (dosar nr. 514/103/2008)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Neamt sub nr. 514/103 din 19.03.2008 contestatoarea B.S. a formulat, in contradictoriu cu intimatul Primarul mun. Piatra Neamt, contestatie impotriva Dispozitiei nr. 634/06.02.2008 prin care i s-a respins cererea de restituire in natura a imobilului compus din suprafata de 1950 mp teren cu 464 mp constructii si 54 mp anexe situat in mun. Piatra Neamt, str. Parcurilor nr. 8 - 9, jud. Neamt, iar pentru cota de 2/3 din acesta s-a propus acordarea de despagubiri in conditiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
In motivare a aratat ca imobilul revendicat a fost expropriat in baza Decretului nr. 92/20.06.1950 si initial a apartinut bunicului sau Alexandru Crivat, iar la decesul acestuia au ramas mostenitori sotia supravietuitoare P.C. si cei 3 copii: B., A. si E.. Ulterior B.C a vandut partea sa din imobil mamei sale, care a donat apoi intregul imobil fiicei ei E. C. (casatorita V.). Desi donatia a fost confirmat printr-un act autentic de Alexandru Al. Crivat – care a renuntat astfel la drepturile lui succesorale asupra imobilului – prin dispozitia contestata notificarea pe care a formulat-o in calitate de succesoare a E.V., inregistrata la Biroul Executorului Judecatoresc N.T. sub nr. 109 din 11.02.2002, a primit solutia aratata mai sus, in sensul ca A.C. ar mai detine o cota succesorala de 1/3 din imobil. Contestatoarea apreciaza ca aceasta solutie este gresita, cum gresit s-a retinut ca prin notificare ar fi solicitat restituirea imobilului in natura, cand in realitate a cerut despagubiri banesti pentru acesta.
La cerere a atasat Dispozitia nr. 634/06.02.2008, Notificarea nr. 109/11.02.2002, actul de vesnica vanzare prin care bunicul sau A. C. a dobandit imobilul revendicat, declaratia autentificata data de A. C. prin care a confirmat donarea imobilului de catre P. C. fiicei ei E. C. (casatorita V.) si dovada preluarii imobilului de stat.
Contestatia este scutita de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intimatul Primarul mun. Piatra Neamt a depus intampinare in care a aratat ca solutia de admitere in parte a Notificarii nr. 109 din 11.02.2002 si acordarea de despagubiri pentru cota de 2/3 din imobilul revendicat s-a intemeiat pe faptul ca contestatoarea nu a facut dovada vocatiei succesorale dupa A. C..
La intampinare a atasat documentatia ce a stat la baza emiterii Dispozitiei nr. 634/06.02.2008.
Examinand contestatia tribunalul apreciaza ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele considerente:
La decesul proprietarului A. C. prevederile din Codul Civil privitoare la mostenire nu suferise inca modificari pentru prezervarea drepturilor sotului supravietuitor, astfel ca imobilul revendicat a trecut in patrimoniul celor 3 copii ai sai – B., A. si E. C.– in cote egale de cate 1/3. Dintre acestia B. C. a vandut la 12.08.1929 partea sa din imobil mamei lui, iar aceasta, la 21.10.1935, a donat-o fiicei ei E. C., care a ajuns astfel sa stapaneasca 2/3 din acesta. Prin declaratia autentificata sub nr. 8 din 03.01.1940 A.Al. C.a confirmat donatia facuta de mama lui surorii sale si a aratat ca nu mai are nici o pretentie in ceea ce priveste imobilul in cauza, deoarece a primit partea lui de mostenire prin atribuirea mosiei Mastacan din jud. Neamt.
Aceasta declaratie are semnificatia unei donatii cu privire la cota de 1/3 pe care mostenitorul A. Al. C. o mai detinea din imobil, si chiar daca lipseste declaratia E. V. de acceptare a donatiei si din acest motiv s-ar considera ca acesti doi mostenitori ar fi ramas in indiviziune, este de observat ca potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 modificata si completata, „In cazul in care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste in cote - parti ideale, potrivit dreptului comun.”
Reiese ca, pentru a fi indeplinite cerintele acestui text legal pentru constatarea sau stabilirea dreptului de despagubire in cote - parti ideale din imobilul revendicat, trebuie indeplinite 2 conditii cumulative si anume: a) imobilul sa se fi aflat in proprietate indiviza la data preluarii abuzive, si b) toti fostii coproprietari sau, dupa caz, urmasii acestora, sa fi solicitat in termen restituirea imobilului. Daca aceste conditii cumulative nu sunt intrunite devin aplicabile prevederile art. 4 alin. 4 din lege care dispun ca „De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire.”
Este adevarat ca in comentariul la prevederile art. 4 alin. 1 din lege Normele metodologice de aplicare aprobate prin H.G. nr. 250/07.03.2007 dispun ca „In cazul in care numai o parte din fostii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora”, insa aceasta interpretare nu contravine comentariului la prevederile art. 4 alin. 4 din lege in care se arata ca „In cazul in care nu toate persoanele care au calitatea de mostenitor al persoanei fizice indreptatite au solicitat restituirea imobilului preluat abuziv, de cotele cuvenite celor care nu au depus notificari vor profita ceilalti mostenitori care au depus in termen cerere de restituire. Solutia … este in acord cu dispozitiile legale aplicabile in materie de succesiuni (dreptul de acrescamant reglementat de art. 697 din Codul civil, potrivit caruia "Partea renuntatorului profita coerezilor sai" ...). Prin urmare, comostenitorul care a solicitat restituirea in natura a imobilului in baza Legii nr. 10/2001 (considerat mostenitor acceptant) culege si cota comostenitorului care nu a acceptat succesiunea in termenul legal (care nu a depus notificarea pana la data de 14 februarie 2002 si care astfel a devenit strain de succesiune prin neacceptare).”
In consecinta, in mod gresit a apreciat intimatul ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 1 din lege, desi nu erau indeplinite cele 2 conditii cumulative enumerate mai sus, si tot eronat a apreciat ca nu sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 4 din lege, in conditiile in care Notificarea nr. 109/11.02.2002 a fost formulata numai de contestatoare.
Tot astfel, daca am admite ipoteza ca la data exproprierii imobilul revendicat se afla in coproprietatea indiviza a lui A. Al. C. si E. V., nu trebuie uitat ca in cazul coproprietatii drepturile fiecarui coindivizar se intalnesc in fiecare punct al bunului indiviz si ca potrivit art. 22 alin. 5 nerespectarea termenului prevazut pentru formularea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent. Cu alte cuvinte, coindivizarul care nu formuleaza notificare pierde drepturile sale asupra bunului aflat in coproprietate, iar acest drept pierdut profita coindivizarilor care au formulat notificarea in termenul prevazut de lege si nu unitatii detinatoare – in calitate de succesoare in drepturi a statului care a preluat imobilul printr-o masura abuziva – cum a interpretat intimatul dispozitiile legale.
In consecinta, contestatoarea este indreptatita la masuri compensatorii pentru intregul imobil compus din suprafata de 1950 mp teren cu 464 mp constructii si 54 mp anexe situat in mun. Piatra Neamt, str. Parcurilor nr. 8 - 9, jud. Neamt, si nu doar pentru cota de 2/3 din acesta.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse instanta va admite contestatia si va modifica in parte Dispozitia nr. 634/06.02.2008, emisa de intimatul Primarul mun. Piatra Neamt, in sensul celor aratate mai sus.