RECURS.COMPETENTA DE SOLUTIONARE A CERERII DE REABILITARE Decizie nr. 356 din data de 15.06.2010
pronunțată de Curtea de Apel Oradea

RECURS.COMPETENTA DE SOLUTIONARE A CERERII DE REABILITARE. Decizia nr. 356/R/ din 15 iunie 2010
Curtea de Apel Oradea
Sectia penala si pentru cauze cu minori Potrivit art. 494 din Codul de procedura penala, instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este fie judecatoria sau tribunalul care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare, in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul.
Cererea de reabilitare judecatoreasca este subsecventa condamnarii, asa incat determinarea competentei trebuie sa urmeze regimul judecatii cauzei in care s-a formulat cererea ulterioara, cum este in cazul reabilitarii. Petentul condamnat O. M solicitat la data de 26 mai 2009 Tribunalului Bihor sa se dispuna reabilitarea judecatoreasca de sub efectul condamnarii de trei ani inchisoare aplicata prin Sentinta Penala nr. 33/20 decembrie 1993 pronuntata de Tribunalul Bihor, definitiva prin Decizia Penala nr. 1675 din 098 iunie 1995 a Curtii Supreme de Justitie .
Prin sentinta penala sus mentionata, modificata prin Decizia penala nr. 55 din 14 iunie 1994° Curtii de Apel Oradea, petentul a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 197 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infractiune comisa de catre acesta impreuna cu alti coinculpati in localitatea Voievozi judetul Bihor.
Tribunalul Bihor a admis cererea petentului si a dispus reabilitarea de sub efectul pedepsei sus mentionate.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, solicitand admiterea acesteia, casarea in totalitate a hotararii atacate si trimiterea cauzei spre competenta solutionare la Judecatoria Marghita, avand in vedere Decizia nr. 83/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite.
Verificand sentinta atacata prin prisma motivelor atacate, cat si din oficiu conform art. 385/6 alin. 2 si art. 3875/14 C.pr.pen, Curtea constata ca aceasta este nelegala si netemeinica, iar recursul formulat de procuror este intemeiat si, in consecinta, in baza dispozitiilor art. 385/15 pct. 2 lit. c C.pr.pen combinat cu art. 494 teza finala C.pr.pen cu referire la 414/2 alin. 3 teza finala C.pr.pen, va fi admis in sensul ca se va casa in totalitate Sentinta Penala nr. 84/08.04.2010 pronuntata de Tribunalul Bihor si se va trimite cauza spre solutionare la Judecatoria Marghita.
In speta s-a apreciat ca este incident cazul de casare prevazut de art. 385/9 pct. 1 teza I C.pr. pen.
La data pronuntarii Sentintei penale nr. 33/1993 a Tribunalului Bihor, competenta de solutionare a cauzei revenea tribunalelor, insa ulterior competenta materiala a fost modificata astfel ca, cauzele avand ca obiect infractiunea de viol in forma prevazuta de art. 197 al. 2 lit. b Cod penal se solutioneaza in prima instanta de catre judecatorii.
In caz de modificare a competentei materiale, cererea de reabilitare se solutioneaza de instanta competenta sa judece fapta in prima instanta la data introducerii cererii.
Potrivit art. 494 din Codul de procedura penala, instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este fie judecatoria sau tribunalul care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare, in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul.
Cererea de reabilitare judecatoreasca este subsecventa condamnarii, asa incat determinarea competentei trebuie sa urmeze regimul judecatii cauzei in care s-a formulat cererea ulterioara, cum este in cazul reabilitarii.
Prin urmare, intr-o asemenea situatie ne aflam in fata a doua cauze diferite, cea dintai, in care s-a pronuntat condamnarea, avand ca obiect rezolvarea unui raport de drept penal de conflict, stins prin tragerea la raspundere penala a autorului, in vreme ce, in a doua cauza, activitatea jurisdictionala de solutionare a cererii de reabilitare rezolva un aspect adiacent obiectivului principal al procesului penal.
Mai mult, in timp ce prima activitate jurisdictionala este integrata intr-o faza specifica procesului penal, cea de a doua, privind reabilitarea, se situeaza in afara acestuia, dupa executarea hotararii, astfel cum rezulta din insusi titlul VI al partii speciale a Codului de procedura penala, intitulat sugestiv "Proceduri speciale" care reglementeaza in capitolul II procedura reabilitarii judecatoresti.
Ca urmare, fata de acest caracter autonom al reabilitarii, se impune sa fie incidenta regula tempus regit actum in aplicarea normelor de procedura penala.
Asa fiind, instanta corespunzatoare celei care a judecat in prima instanta nu poate fi decat aceea care, la data introducerii cererii prin care se solicita reabilitarea, este competenta sa judece in prima instanta infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat ( a se vedea in acest sens si Decizia nr. 83 din 10 decembrie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite).
Revenind la speta, curtea constata ca cererea a fost introdusa la data de 26 mai 2009 , data la care competenta de solutionare a cauzei avand ca obiect infractiunea prev. de art.197 alin 2 lit. b Cod penal apartine judecatoriei, conform art. 25 Cod procedura penala si nu tribunalului, fata de dispozitiile art. 27 alin.1 lit. a Cod procedura penala, modificate prin OUG nr.207/2000 si celelalte acte normative ulterioare.
Pentru considerentele ce preced, in baza dispozitiilor art. 385/15 pct. 2 lit. c C.pr.pen. combinat cu art. 494 teza finala C.pr.pen. cu referire la art. 414/2 al. 3 teza finala Cod procedura penala, Curtea va admite recursul penal declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, va casa in totalitate hotararea atacata si va trimite cauza spre competenta solutionare Judecatoriei Marghita.