Obiect: partaj judiciar
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de … sub nr. ….., reclamantii BO, LCR si DIL a chemat in judecata pe paratul FLE solicitand ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra locurilor de veci situate in cimitirul central din mun.B. care fac parte din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului B.Z.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca numitul BZ a decedat la data de …., avand calitatea de mostenitori ai acestuia BE, sotie, decedata la …, BI, fiu, decedat la data de …, cu mostenitorii BO-sotie, LCR-fiica, si DIL-fiica, precum si BFA, fiica, decedata la data de …, cu mostenitor FLE
In drept, cererea a fost intemeiata pe dipozitiile art. 728 si urm. C.civ.
In sustinerea actiunii, reclamantii au solicitat administrarea probei cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba incuviintata de instanta.
S-au depus la dosarul cauzei de catre reclamanti, in copie, urmatoarele inscrisuri: adeverinta Serviciul Administratia Cimitirelor(f.5), acte stare civila(6-15).
Cererea a fost legal timbrata.
Paratul desi legal citat nu a formulat intampinare in aparare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de … a decedat BZ, cu ultimul domiciliu in B.
Astfel cum rezulta din actele de stare civila aflate la dosar, au ramas ca mostenitori ai acestuia BO, in calitate de sotie supravietuitoare a fiului predecedat BI, LCL si DIL, descendente de gradul I ale fiului postdecedat BI, si FLE, descendent de gradul I al fiicei postdecedate FA.
Potrivit adeverintei aflata la fila 5 dosar numitul BZ este titularul dreptului de concesiune asupra a doua locuri de veci amplasate in Cimitirul central din mun.B.
Instanta retine ca potrivit dispozitiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, contractul de concesiune este acel contract prin care o persoana, numita concedent, transmite unei alte persoane, numita concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu, in schimbul unei redevente. Asadar, dreptul de concesiune este un drept real opozabil erga omnes, inalienabil, iar titularul dreptului de concesiune nu are drept de dispozitie juridica asupra bunurilor concedate.
In plus, potrivit dispozitiilor art.13 din Regulamentul pentru organizarea si functionarea cimitirelor parohiale si manastiresti din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Romane, concesionarul are dreptul de a folosi el si urmasii sai directi respectivul loc de inmormantare.
Rezulta, asadar, din coroborarea dispozitiilor legale mai sus invocate, ca in speta, prerogativele conferite de dreptul de proprietate asupra locului de veci in litigiu nu apartin partilor din speta de fata. Acestea nu sunt decat titularele unui drept de folosinta si exploatare a imobilului in litigiu, neavand, asadar, nici un drept de dispozitie juridica asupra acestuia.
In plus, regimul juridic al locurilor de inmormantare statornicit prin actul normativ mai sus mentionat determina o situatie particulara a acestor categorii de imobile, ele neputand face obiectul unui partaj in considerarea naturii si destinatiei lor, ci constituie un caz de coproprietate comuna fortata.
Pe cale de consecinta, avand in vedere si ratiunile determinate de natura si destinatia speciala a locurilor de inmormantare, si intrucat singurele bunuri cu privire la care s-a solicitat iesirea din indiviziune sunt aceste locuri de veci, instanta retine ca, in speta, nu sunt aplicabile normele privitoare la imparteala din dreptul comun, considerente pentru care va respinge actiunea.