Anularea actelor de executare pe calea actiunii de drept comun - admisibilitate

Decizie nr. 352 din data de 16.09.2014 pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 273/31.01.2014 Judecatoria Onesti a respins actiunea formulata de reclamantii C.C. si S.G.E. in contradictoriu cu paratul V.C.F., prin procurator P.V.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
Procuratorul P.V. pentru parat a invocat prescriptia dreptului la actiune motivand ca de la data vanzarii la licitatie publica a imobilului ce a avut loc la 11.10.2002 si pana la introducerea acestei actiuni pe rolul instantei 21.03.2013 au trecut mai mult de 3 ani, invocand dispozitiile art. 3 din Decretul 167/1958.
Reclamantii au solicitat respingerea acestei exceptii intrucat actiunea vizeaza constatarea nulitatii absolute a procesului – verbal de vanzare la licitatie care este imprescriptibila potrivit dispozitiilor Decretului 167/1958.
In aceasta privinta, instanta isi insuseste punctul de vedere al reclamantului si o va respinge.
Creditoarea P.Z., domiciliata in municipiul Onesti, prin Executorul Judecatoresc Public de pe langa Judecatoria Onesti – Cabinet B.D. a solicitat executarea silita a reclamantului in baza contractului de credit nr. 75/1995, sentinta 3/2000 a Tribunalului Bacau, si contractul de cesiune de creanta nr. 774/2002 pentru suma de 420594120 lei.
In acest context prin procesul – verbal de vanzare la licitatie intocmit la data de 11.10.2002 de catre executor s-a adjudecat definitiv in favoarea paratului apartamentul situat in Onesti, proprietatea reclamantilor la pretul de 94.560.120 lei.
Reclamantii sustin ca prin sentinta civila nr. 303 din 31.01.2003 a Judecatoriei Onesti fac dovada ca au depus chitantele din 22.08.2002 pentru suma de 30.000.000 lei, din 25.08.2002 pentru suma de 30.000.000 lei, din 30.08.2002 pentru suma de 120.000.000 lei si din 10.02.2002 pentru suma de 40.000.000 lei , insemnand 245.000.000 lei.
Din sentinta civila nr. 303 din 31.01.2003 a Judecatoriei Onesti rezulta ca debitul datorat este de 255271470 lei, din care 59.080.000 lei credit nerambursat de catre reclamanti, 185387774 lei dobanda si 10803696 lei cheltuieli de judecata.
Instanta retine ca pentru recuperarea creantei de 420.594.120 lei de catre numita P.Z., s-a facut vanzarea la licitatie a apartamentului din Onesti, la suma de 94.580.120 lei si a apartamentului situat in municipiul Onesti, iar potrivit acordului de mediere autentificat la data de 26.09.2013 sub nr. 1379 de catre Biroul Notarului Public M.B., cu sediul in Onesti, mai datoreaza 70.000 lei.
Fata de cele aratate, in baza art. 966 si art. 948 pct. 4 din vechiul Cod civil, va fi respinsa actiunea ca fiind nefondata.
Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii S.G.E. si C.C. pentru urmatoarele considerente:
- vanzarea la licitatie din 11.10.2002 a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor legale intrucat creanta pentru care apartamentul a fost scos la licitatie a fost achitata integral, asa incat executarea silita nu mai avea obiect.
- instanta nu a avut in vedere ca in cuprinsul sentintei civile nr. 303/31.01.2003 pronuntata de Judecatoria Onesti in dosarul nr. 6555/2002 s-a constatat ca debitul a fost achitat partial, mentinand de achitat doar suma de 1280 lei, pe care C.P. a platit-o prin rate lunare ce au fost retinute din pensie, astfel cum rezulta din adresa nr. 20935/20.10.2008, eliberata de Casa Locala de Pensii Onesti.
- s-a constatat prin aceasta ca procesul verbal de vanzare la licitatie este lovit de nulitate absoluta, fiind intocmit fara o cauza licita.
Intimatul-parat V.C.F. a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, aratand ca termenul de prescriptie este de 10 ani, conform art. 2518 pct. 1 Noul cod civil iar actul contestat a fost intocmit la 08.11.2002.
Cu privire la fondul litigiului, intimatul-parat a aratat ca debitul nu a fost achitat deoarece restanta dupa achitarea sumei de 245 000 000 lei vechi de catre de catre debitoarea SC „C.” SRL a fost de 175 594 120 lei vechi iar infiintarea popririi asupra pensiei girantei C.P. s-a facut in dosarul de executare nr. 170/2004, care nu are nicio legatura cu vanzarea la licitatie din dosarul nr. 243/2002.
La termenul din 08.09.2014 instanta a pus in discutie admisibilitatea cererii fata de obiectul actiunii si de dispozitiile procedurale speciale care reglementeaza faza de executare silita.
Analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
Actiunea in constatarea nulitatii absolute formulata de reclamantii S.G.E. si C.C. este intemeiata in drept pe dispozitiile art. 966, art. 948 pct. 4 Cod civil si priveste procesul - verbal de vanzare la licitatie din 11.10.2002, emis in cadrul executarii silite desfasurata in dosarul nr. 242/2002 al Executorului judecatoresc „B.D.”
Potrivit dispozitiilor procedurale in vigoare la data emiterii procesului - verbal in litigiu, respectiv potrivit art. 399 alin. 1 din Vechiul Cod procedura civila, impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare iar la alineatul 2 din acelasi articol se prevede ca nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal. La alineatul 404 alin. 1 Cod procedura civila se prevede ca daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi.
Din interpretarea acestor dispozitii rezulta ca partea vatamata prin executare are la indemana contestatia la executare pentru anularea actului sau a executarii insasi si nu poate alege intre promovarea unei actiuni avand ca obiect constatarea nulitatii actului sau contestatie la executare, ea fiind tinuta sa promoveze contestatie la executare. Sub acest aspect urmeaza a avea in vedere ca norma speciala, care deroga de la norma generala este si norma aplicabila iar norme procedurale de stricta interpretare si aplicare prevad o procedura speciala, ce deroga de la dreptul comun, respectiv calea contestatiei la executare (art. 399 si urm. Cod procedura civila) prin care persoanele interesate sau vatamate de un act de executare pot sa-l conteste si sa solicite instantei de judecata anularea acestuia.
In cauza de fata reclamantii nu au deschisa calea actiunii intemeiata pe dispozitiile dreptului comun in materia nulitatii absolute, indreptata impotriva procesului – verbal de vanzare la licitatie din 11.10.2002 intrucat reglementarea procedurii speciale a contestatiei la executare, prin care pot fi atacate in justitie actele de executare, exclude posibilitatea promovarii unei actiuni de drept comun ceea ce inseamna ca forma procedurala promovata de reclamanti nu este admisibila.
In consecinta, vazand si prevederile art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, va admite apelul, va schimba in tot sentinta civila apelata si, in temeiul art. 247 alin. 1 Cod procedura civila, va admite exceptia inadmisibilitatii, urmand a respinge actiunea ca fiind inadmisibila.
Solutia de admitere a exceptiei inadmisibilitatii actiunii, invocata din oficiu in cadrul apelului declarat de reclamanti nu infrange principiul „non reformatio in peius” reglementat de art. 481 Cod procedura civila deoarece este in concordanta cu caracterul de ordine publica al exceptiei inadmisibilitatii.


Sursa: Portal.just.ro