Prin referatul procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau nr.828/P/2013 din 28.11.2013, s-a solicitat luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul A.A.C., cercetat pentru comiterea infractiunilor de lipsire de libertate si de tentativa la viol prevazute de art. 189 al. 2 C.penal si art.20 raportat la art.197 al. 1,3 teza I C.penal, fiecare cu aplicarea art. 99 al. 3 C.penal.
In motivarea propunerii se arata ca in noaptea de 17/18.06.2013 inculpatul minor A.A.C. prin constrangere fizica si psihica a transportat pe bicicleta pe victima minora de 8 ani N.G. la marginea padurii din afara satului B. unde a incercat sa intretina fortat raporturi sexuale normale cu aceasta. Insa nu a reusit sa o penetreze datorita lipsei de experienta si a zbaterii si opunerii permanente a victimei. Apoi inculpatul s-a imbracat si a adormit langa partea vatamata pana in jurul orelor 1,00 cand aceasta l-a trezit si i-a cerut sa o duca acasa.
Analizand probatoriul administrat pana in prezent in faza de urmarire penala (declaratiile partii vatamate si ale inculpatului, depozitiile martorei A.L. si procesul verbal de conducere in teren), precum si referatul procurorului, instanta retine urmatoarele:
Partea vatamata N.G. provine dintr-o familie cu 9 copii si locuieste impreuna cu parintii intr-o casa modesta situata in com. R., sat B., jud. Bacau.
Inculpatul A.A.C. este originar din com. / sat J., jud. Vrancea, dar locuieste efectiv in com. R., sat B. Jud. Bacau la bunica paterna A.M., care l-a crescut de la varsta de aproximativ 3 ani. Cand avea 6 ani parintii sai s-au despartit, el ramanand in grija tatalui si bunicii paterne.
Inculpatul este prieten cu N.C. – fratele partii vatamate, calitate in care a vizitat de multe ori locuinta familiei N., cunoscandu-i astfel pe toti copiii acesteia.
In ziua de 17.06.2013 inculpatul A.A.C. a fost la munca la numitul N.B. din satul S., unde a consumat bauturi alcoolice, iar mai pe seara a mers la locuinta surorii sale A.A., de la care a luat o bicicleta cu care s-a deplasat spre locuinta sa din satul B..
Pe traseul de deplasare s-a mai oprit la un bar din satul P., unde a mai consumat bauturi alcoolice, dupa care si-a continuat drumul, trecand si pe la locuintei familiei N., sa vada daca prietenul sau N.C. este acasa. A lasat bicicleta la poarta, a mers in casa constatand ca in locuinta se aflau N.V., partea vatamata si mama acestora A.L..
A stat de vorba cu acestea circa 5-10 minute, dupa care a plecat.
La acest moment, afara se intunecase bine.
La iesirea din casa, inculpatul a vazut-o pe partea vatamata care statea pe prispa si a luat hotararea de a intretine raport sexual cu aceasta. S-a dus la ea si i-a spus sa mearga cu el la sora lui, „S.”.
Intrucat partea vatamata nu a fost de acord, inculpatul a amenintat-o ca o loveste „cu pumnul in gura”, dupa care a imobilizat-o, i-a pus mana la gura sa nu tipe si a tras-o afara din curte.
In acest timp, mama si sora partii vatamate se aflau in bucatarie si nu au observat ce se intampla afara.
Ajuns langa bicicleta, inculpatul a urcat partea vatamata pe portbagajul din spate, s-a urcat in sea si a plecat indreptandu-se spre marginea localitatii, in directia satului M.
Dupa iesirea din sat, inculpatul a virat la dreapta indreptandu-se spre padure si oprindu-se intr-un loc cu vegetatie inalta, a asezat partea vatamata pe sparte, cu fata in sus, i-a dat jos pantalonii si chilotii pana la nivelul genunchilor, dupa care s-a dezbracat si el de pantaloni si chiloti.
Intrucat partea vatamata se zbatea si a inceput sa tipe, inculpatul a incercat sa o lege la gura cu tricoul de pe el, dar nu a reusit.
Dupa ce s-a dezbracat, inculpatul s-a urcat peste partea vatamata incercand sa intretina raport sexual normal cu aceasta, dar din cauza faptului ca partea vatamata s-a opus, zbatandu-se, precum si din cauza lipsei de experienta, nu a reusit sa o penetreze.
Dupa cateva minute, inculpatul a renuntat la activitatea infractionala, s-a imbracat, a fumat o tigara si a adormit langa partea vatamata, care l-a trezit in jurul orelor 01:00 si i-a cerut sa o duca la domiciliu.
In momentul savarsirii faptei, inculpatul a amenintat partea vatamata cu acte de violenta si potrivit declaratiei acesteia, la un moment dat ar fi folosit si un cutit.
Intrucat afara era noapte si o ora tarzie si nu cunostea drumul de intoarcere, de frica partea vatamata nu a profitat de faptul ca inculpatul dormea si nu a parasit locul infractiunii.
Inculpatul a transportat partea vatamata in satul B., ducand-o pana in dreptul locuintei numitei L.N., ce locuieste la aproximativ 2 case departare de imobilul parintilor victimei si aceasta a plecat de aici singura acasa.
Inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunilor, dand detalii amanuntite despre modul in care a actionat.
La data de 20.11.2013, cu ocazia deplasarii organelor de politie in localitatea B., com. R., jud. Bacau, la domiciliul numitei A.M. a fost gasit inculpatul A.A.C. care in momentul in care a fost invitat la sediul postului de politie s-a sustras de la urmarirea penala, fugind spre dealurile din spatele casei, fiind depistat abia la data de 27.11.2013.
Inculpatul a motivat ca a fugit de teama sa nu fie batut de politie.
Potrivit art. 148 alin. 1 cod procedura penala masura arestarii preventive poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 143 cod procedura penala si daca exista vreunul din cazurile prevazute de art. 148 lit. „a-f”. Potrivit art. 143 alin. 1 cod procedura penala pentru privarea de libertate a unei persoane este necesar sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala .Astfel , in cazul in care nu sunt probe ,sunt suficiente indiciile cu conditia ca acestea sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 68 indice 1 cod procedura penala. Astfel potrivit acestei dispozitii legale sunt indicii temeinice cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta sau faptele.
De asemenea potrivit dispozitiilor art. 5 din CEDO si art. 23 din Constitutie masura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci cand exista motive verosimile ca s-a savarsit o infractiune sau exista motive temeinice a crede in necesitatea de a impiedica sa se savarseasca o anumita infractiune fiind necesara, astfel, apararea ordinii publice a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
Totodata potrivit jurisprudentei CEDO detentia este justificata doar daca se face dovada ca asupra procesului penal planeaza unul dintre urmatoarele pericole, care trebuie apreciate in concreto, pentru fiecare caz in parte:pericolul de savarsirea unor noi infractiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de disparitie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburata linistea publica.
Recomandarea nr. R(80)11 a Comitetului de Ministri a Consiliului Europei prevede la pct. 3 ca detentia provizorie nu poate fi ordonata decat daca persoana in cauza este banuita ca a savarsit o infractiune si sunt motive serioase de a se crede ca exista unul sau mai multe dintre urmatoarele pericole:pericolul de fuga, cel de obstructionare a justitiei ori acela ca acuzatul sa nu comita o noua infractiune grava. Pct.4 al recomandarii specifica in plus ca ,daca existenta nici unuia dintre pericolele enuntate nu a putut fi stabilita, detentia provizorie s-ar putea totusi, justifica ,in mod exceptional, in anumite cazuri in care se comite o infractiune deosebit de grava.
Analizand aceste texte de lege prin prisma actelor si lucrarilor dosarului instanta constata ca la dosarul cauzei exista dovezi certe privind existenta unuia dintre pericolele apreciate, atat de Codul de procedura penala,Constitutia Romaniei, CEDO cat si de Recomandarea nr. R(80)11 a Comitetul de Ministri ai Consiliului Europei ca fiind justificative pentru luarea masurii arestului preventiv si anume comiterea unor infractiuni deosebit de grave sau orice alt delict de natura sa pericliteze bunul mers al societarii civile.
Din probatoriul administrat pana in prezent, rezulta ca sunt intrunite conditiile luarii masurii arestarii preventive prevazute de art.148 lit.a, f Cod pr.penala, in sensul ca inculpatul s-a sustras de la urmarirea penala si pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de trafic de persoane, este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea inculpatului in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, iar masura arestarii preventive se impune pentru desfasurarea in bune conditii a urmaririi penale.
Instanta considera ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol pentru ordinea publica, datorita caracterului grav al faptelor comise, prin insasi natura acestora, valorile sociale ocrotite de lege ce au fost incalcate de activitatea inculpatului – dreptul victimei la libertate, la sanatate si integritate fizica si psihica, varsta mica a partii vatamate (8 ani) si consecintele asupra dezvoltarii psiho-fizice normale a victimei.
Masura preventiva se impune si este necesara pentru a asigura atat buna desfasurare a urmaririi penale si cat si sentimentul de securitate al opiniei publice, prin reactia prompta a autoritatilor judiciare in vederea bunei infaptuiri a justitiei in cazul infractiunilor care aduc atingere drepturilor persoanelor la libertatea si la sanatatea lor.
Instanta nu poate retine ca justificare a faptelor comise de inculpat starea de minoritate si situatia ca se afla sub influenta bauturilor alcoolice intrucat autoritatile trebuie sa realizeze un just echilibru intre drepturile inculpatului de a fi judecat in stare de libertate si drepturile victimei de a fi protejata si de a-i fi respectate si aparate drepturile constitutionale.
De asemenea, instanta nu poate retine in favoarea inculpatului faptul ca de la data comiterii infractiunilor pana in prezent nu a mai savarsit nicio alta fapta penala avand in vedere gravitatea deosebita a infractiunile de care este acuzat, varsta foarte mica a victimei, lipsa totala de supraveghere a inculpatului, neexistand nicio garantie ca daca va consuma bauturi alcoolice asa cum se intampla frecvent in mediul rural nu va comite o noua infractiune de aceeasi natura. Lasarea in libertate a inculpatului ar putea reprezenta pentru el chiar o incurajare a activitatii sale infractionale vazand ca autoritatile nu au luat nicio masura impotriva sa.
Mai mult decat atat inculpatul cand a fost chemat la Postul de Politie pentru a da declaratie pentru 20.11.2013 a fugit preferand sa se sustraga, decat sa-si asume raspunderea pentru faptele sale, fiind prins abia pe 27.11.2013.
Avand in vedere toate aceste argumente, instanta apreciaza ca nu se impune luarea unei masuri preventive mai blande precum cea prevazuta de art.145 sau 145/1 Cod pr.penala.
Fata de toate acestea, instanta apreciaza ca cererea privind arestarea preventiva a inculpatului are temei legal, fiind pe deplin dovedita existenta pericolului pe care inculpatul il reprezinta, pericol de natura sa ameninte buna desfasurare a procesului penal in curs , din actele dosarului reiese in mod indubitabil existenta si persistenta unor indicii grave de vinovatie ce constituie conform jurisprudentei CEDO „factori pertinenti care legitimeaza o detentie provizorie”; si care sa fie conforma scopului instituit prin art. 5 al CEDO.
Pentru toate aceste motive, instanta in baza art. 1491 al. 9 si 10 si art.160h C.pr.penala va admite propunerea procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau si va dispune arestarea preventiva a inculpatului A.A.C., cercetat pentru comiterea infractiunilor de lipsire de libertate si de tentativa la viol prevaz. de art. 189 al. 2 C.penal si art. 20 C.penal rap. la art. 197 al. 1,3 teza I C.penal cu aplic. art. 99 al. 3 C.penal, pentru fiecare fapta, pe o perioada 19 de zile, incepand cu data de 28.11.2013 si pana la data de 16.12.2013 inclusiv.
Se va dispune emiterea de indata a mandatului de arestare preventiva.
Minori
Sursa: Portal.just.ro
