Contestatie la executare Decizie nr. 926/R din data de 15.11.2010
pronunțată de Tribunalul Bacau

Pronuntand sentinta civila nr.3224/7.04.2010 Judecatoria Bacau a respins ca neintemeiata contestatia la executare formulata de Institutia Prefectului judetului Bacau in contradictoriu cu intimatii M.I. si DGFP Bacau.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, a retinut judecatoria ca prin cererea formulata la data de 20.08.2009 intimata M.I. a solicitat BEJ N.S. executarea silita a titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 3397/4.12.2009 pronuntata de Judecatoria Onesti, astfel cum a ramas irevocabila, prin decizia civila nr. 319/R/26.03.2009 a Tribunalului Bacau, in vederea recuperarii cheltuielilor de judecata in cuantum de 308,35 lei, precum si a cheltuielilor de executare.
Astfel cum rezulta din titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 3397/4.12.2008 a Judecatoriei Onesti, astfel cum a ramas irevocabila, a fost admisa actiunea reclamantei in contradictoriu cu paratele G.I., Comisia Locala de aplicare a Legii nr. 18/1991 Onesti si Comisia Judeteana Bacau, fiind obligati paratii la plata sumei de 400 lei reprezentand cheltuieli de judecata. In recurs, Tribunalul Bacau a obligat paratele la plata unor cheltuieli de judecata de 350 lei, cate 175 lei fiecare.
In baza acestui titlu executoriu, BEJ N.S. a procedat la emiterea somatiei prevazute de lege catre Institutiei Prefectului Bacau.
Institutia prefectului a aratat in contestatie ca nu poate face obiectul executarii silite prin poprire in baza sentintei mentionate anterior, avand in vedere ca parte in proces a fost Comisia Judeteana Bacau care nu are nimic in comun cu Institutia Prefectului, neputandu-se stabili vreo obligatie in sarcina acestuia.
Din acest punct de vedere, instanta a retinut ca desi sentinta ce reprezinta titlu executoriu a fost pronuntata in contradictoriu cu Comisia Judeteana Bacau, executarea silita nu se putea face decat fata de Institutia Prefectului.
Astfel, potrivit HG nr. 890/2005 in vederea aplicarii legislatiei funciare, se constituie comisii locale si comisii judetene, acestea din urma, instituite la nivel de judet, fiind alcatuite din prefect, subprefect, secretarul general al institutiei prefectului, si alte persoane, prin urmare, majoritatea persoanelor ce alcatuiesc aceasta comisie provenind din Institutia Prefectului.
De asemenea, potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991, comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ jurisdictionala, avand calitate procesuala activa sau pasiva in litigiile legate de aplicarea legilor fondului funciar, fiind reprezentate legal prin prefect. Prin modificarea legii nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005 a mai introdus un alineat art. 52, in care se arata ca „ prevederile art. 274 C.pr.civ. sunt aplicabile”.
Din acest ultim alineat rezulta ca partile in litigiile de fond funciar pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecata, in conformitate cu dispozitiile art. 274 C.pr.civ..
Ar fi inechitabil sa se considere ca acest alineat se aplica unilateral, in sensul ca, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de art. 274 C.pr.civ., comisiile sa obtina recuperarea cheltuielilor facute ( de exemplu in cazul in care isi angajeaza avocat, posibilitate recunoscuta de lege, sau in cazul platii unui onorariu de expert), insa in cazul in care acestea ar cadea in pretentii, partea adversa sa nu isi poata recupera cheltuielile prilejuite de proces.
Prin urmare, Comisiile locale si judetene pot fi obligate plata cheltuielilor de judecata.
Daca legea reglementeaza calitatea procesuala a comisiilor, nu stabileste insa si daca aceasta are un patrimoniu, aspect care are relevanta in cazul executarii hotararilor judecatoresti cu privire la cheltuielile de judecata.
Avand in vedere insa ca aceste comisii judetene sunt alcatuite din reprezentanti ai institutiei prefectului, fiind reprezentate de Prefect, rezulta ca Institutia Prefectului este cea care suporta, din punct de vedere patrimonial cheltuielile de judecata la care este obligata Comisia Judeteana, aceasta fiind in acelasi timp, cea care recupereaza si detine sumele provenite din executarea silita a hotararilor prin care i s-a dat castig de cauza (si de exemplu si-a angajat avocat).
Prin urmare, desi legea nu a prevazut o subordonare a Comisiei Judetene fata de Institutia Prefectului, aceasta dependenta patrimoniala rezulta din dispozitiile legii, o alta interpretare ducand la situatia inechitabila ca, pe motivul lipsei de patrimoniu a acestei comisii, persona care si-a castigat dreptul in instanta si a facut unele cheltuieli, desi se poate stabili culpa comisiei in aplicarea legii de fond funciar, sa nu isi poata recupera aceste cheltuieli.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Institutia Prefectului judetului Bacau, aratand ca in mod gresit a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata intrucat fata de dispozitiile art.4 alin.1 din H.G. nr.890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare si avand in vedere competenta Comisiei judetene Bacau de aplicarea a Legii nr.18/1991, solicita a se constata ca prefectul, subprefectii si directorul directiei verifica legalitatea actelor si contencios administrativ nu formeaza majoritatea membrilor comisiei, ci doar 1/3 a acesteia.
Prin urmare, aceasta cota de reprezentare de 1/3 in cadrul comisiei nu permite luarea hotararilor de catre acestia, stiut fiind ca hotararile in comisiile de aplicare a Legii nr.18/1991 se adopta cu votul majoritatii membrilor lor ( art.8 alin.2 din H.G. nr.890/2005).
Asadar, in conditiile in care persoanele care fac parte din Institutia Prefectului – judetul Bacau nu au o majoritate care sa le permita luarea hotararilor in cadrul comisiei judetene, o eventuala raspundere ar trebui sa se stabileasca si in sarcina celorlalte institutii care si-au desemnat reprezentantii care sa faca parte din Comisia Judeteana Bacau de aplicare a Legii nr.18/1991, respectiv Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau, Consiliul judetean Bacau, Directia Silvica Bacau, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Bacau, etc.
Din alin.3 al art.52 din Legea nr.18/1991, republicata, modificata prin Legea nr.247/2005, rezulta ca doar comisiile de aplicare a Legii nr.18/1991 au dreptul la restituirea cheltuielilor de judecata.
Comisia Judeteana Bacau de aplicare a Legii nr.18/1991 nu are posibilitatea de a achita cheltuielile de judecata, deoarece nu are un patrimoniu propriu, fiind lipsita de personalitate juridica.
Caracterul relativ al unei hotarari judecatoresti pronuntata in solutionarea unui proces civil face ca acea hotarare sa produca efecte numai fata de partile din proces. Prin urmare, Institutia Prefectului – judetul Bacau nefiind parte in litigiul ce a format obiectul dosarului nr.1804/270/2008 al Judecatoriei Onesti si in care s-a pronuntat sentinta civila nr.3397/04.12.2008 care constituie titlu executoriu, nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata.
Motivand in drept cererea, recurentul a invocat dispozitiile art.299, 304 pct.9, 3041, 312 si 399 cpc iar in dovedirea sustinerilor sale a depus la dosar inscrisuri (f.5-7).
Examinand sentinta recurata, actele si lucrarile dosarului in raport de motivul de recurs invocat, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 52 din L.18/1991, in sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdictionala.
Comisia judeteana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Alineatul 3 al aceluiasi articol stabileste ca prevederile art. 274 din Codul de procedura civila sunt aplicabile.
In mod corect a apreciat instanta de fond ca aceste dispozitii legale nu pot ramane fara aplicabilitate doar pentru ca nu exista niste dispozitii legale care sa prevada in mod expres cum se recupereaza aceste cheltuieli in conditiile in care comisiile de fond funciar nu au patrimoniu propriu, avand in vedere ca potrivit art.3 Cod civil judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate.
De asemenea, in mod corect a stabilit instanta de fond ca debitoare pentru obligatiile stabilite in sarcina Comisiei judetene de fond funciar este Institutia Prefectului Bacau, urmare a interpretarii dispozitiilor legale din L.18/1991 si HG 890/2005.
Pe de alta parte, art.35 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice arata ca persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale.
Actele juridice facute de organele persoanei juridice, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi.
Faptele ilicite savarsite de organele sale obliga insasi persoana juridica, daca au fost indeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor.
Faptele ilicite atrag si raspunderea personala a celui ce le-a savarsit, atat fata de persoana juridica, cat si fata de cel al treilea or, stabilirea obligatiei de plata a cheltuielilor de judecata presupune o culpa procesuala si, deci, o fapta ilicita in acceptiunea textului citat, raspunderea revenind nu numai persoanei juridice (comisiei de fond funciar in speta de fata) dar si organelor acesteia (Prefectului, ca presedinte al comisiei judetene).
In consecinta, apreciind ca sentinta judecatoriei este legala si temeinica, vazand si dispozitiile art.312 Cod procedura civila, instanta va respinge recursul ca nefondat.