Viol

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau nr.768/P/2009 din 22.01.2010 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inc.H.S., pentru savarsirea infractiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 , 3 teza I Cod penal, cu aplicareaart. 37 lit. b Cod penal, constand in aceea ca, la data de 26.12.2009, in jurul orei 23,00, prin inducerea in eroare si folosind forta, a condus-o pe partea vatamata P.I.G. in varsta de 11 ani, intr-un loc izolat la marginea satului G., jud. Bacau unde prin constrangere si amenintare a intretinut cu aceasta un raport sexual oral.
Cauza a fost inregistrata la Tribunalul Bacau la nr.332/110/2010 la data de 22.01.2010.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost audiati; partea civila P.I.G., reprezentantul sau legal –mama acesteia – P.I., - fielele 40-41, martorii P.D., , R.O. etc. Inculpatul nu a dorit sa de-a declaratie in fata instantei, beneficiind de prevederile dispozitiilor art. 70 alin.2 C.pr.pen.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
I. LATURA PENALA
1. In fapt : partea vatamata P.I.G. locuieste impreuna cu mama sa P.I., cu tatal sau vitreg, concubinul mamei, numitul P.M. si alti trei frati minori, la locuinta tatalui vitreg din corn. G., jud. Bacau.
In seara zilei de 26.12.2009, in jurul orelor 22:00, mama partii vatamate, numita P.I., impreuna cu concubinul sau s-au deplasat la balul organizat cu prilejul sarbatorilor de iarna la caminul cultural din corn G. iar minora P.I.G. a ramas la domiciliu impreuna cu ceilalti trei frati, urmarind emisiunile difuzate pe programele de televiziune.
Inculpatul H.S. este var primar cu numitului P.M., tatal vitreg al partii vatamate iar in acea seara aflase de la mama varului sau ca acesta impreuna cu concubina sa este plecat la balul organizat pentru distractia locuitorilor comunei, stiind astfel ca minorii se afla singuri la domiciliu si pentru ca inculpatul avea cu varul sau, tatal vitreg al partii vatamate, un conflict mai vechi de natura patrimoniala in legatura cu mostenirea bunurilor ramase de la bunicii comuni, inculpatul s-a deplasat la domiciliul varului sau, cu intentia de a se razbuna pe acesta.
Fiind sub influenta alcoolului, inculpatul a batut la usa, a raspuns partea vatamata care il cunostea pe inculpat ca var al tatalui vitreg pentru ca acesta mai fusese primit in locuinta si alta data in prezenta parintilor sai iar la solicitarea inculpatului partea vatamata a descuiat usa si 1-a primit pe inculpat in casa.
Prefacandu-se ca nu stie unde sunt parintii minorilor, inculpatul a
intrebat de acestia, partea vatamata spunand ca parintii sunt plecati la bal. Inculpatul a solicitat partii vatamate sa-i dea un tricou pe care il are intr-un rucsac aflat in casa insa partea vatamata nu a gasit rucsacul, inculpatul renuntand, apoi acesta a mancat din alimentele lasate pe masa la plecare de catre mama minorilor iar apoi inculpatul a parasit locuinta.
Dupa plecarea inculpatului, la locuinta in care se afla partea vatamata si fratii sai, au venit numitul P.O. si bunica minorilor, numita P.M. care locuieste in aceeasi curte.
Dupa aproximativ o ora de la plecarea sa din locuinta partii vatamate, inculpatul a revenit, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, partea vatamata i-a deschis usa primidu-1 inauntru iar inculpatul i-a solicitat partii vatamate pe un ton ferm sa il insoteasca la locuinta numitului V.M. spunandu-i ca acolo se afla si parintii partii vatamate care o asteapta sa ii dea niste haine astfel cum ii mai daduse si alta data. Partea vatamata a refuzat sa plece impreuna cu inculpatul dar la insistenta acestuia a acceptat si a plecat cu inculpatul spre locuinta numitului V.M..
Inculpatul i-a propus partii vatamate sa mearga pe o scurtatura, prin locul numit „lutarie", partea vatamata a acceptat si cand au ajuns in apropierea acestui loc, inculpatul a imobilizat-o pe partea vatamata, i-a pus mana la gura solicitandu-i sa nu tipe pentru altfel o va omora in plantatia de salcami din apropiere. Partea vatamata a incercat sa fuga insa inculpatul a prins-o, a lovit-o cu palmele peste fata si corp, a imobilizat-o si a fortat-o sa mearga la o distanta de aproximativ 100 m de sat unde prin amenintare si violenta, inculpatul a intretinut cu partea vatamata un raport sexual oral apoi inculpatul a dat pantalonii partii vatamate jos pana in dreptul genunchilor si a procedat la mangaierea cu limba in zona genitala a partii vatamate timp de cateva minute, apoi a obligat-o pe partea vatamata sa il masturbeze pana cand s-a produs
ejacularea.
Dupa obtinerea, in acest mod, a satisfactiei sexuale, dar si pentru ca
partea vatamata continua sa tipe si spunea ca ii este frig, inculpatul a permis partii vatamate sa se imbrace si a insotit-o pe aceasta pe drumul spre casa, solicitandu-i sa nu spuna nimic parintilor sai.
Ajungand in apropierea satului, inculpatul a auzit vocile persoanelor care o cautau pe partea vatamata si a fugit inspre plantatia de salcami, abandonand-o pe aceasta care s-a deplasat la domiciliu unde a povestit parintilor sai cele petrecute.
Inculpatul s-a deplasat la locuinta varului sau, numitul P.F., unde s-a culcat si a dormit pana in jurul orelor 03:00-04:00 cand inculpatul s-a trezit si dandu-si seama de gravitatea faptei savarsite, a incercat sa se sinucida cu un cutit de bucatarie cu care s-a taiat in zona gatului cazand in stare de inconstienta, fiind ulterior transportat la spital.
Situatia de fapt rezulta din probatoriul administrat la urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca - actul de sesizare al numitei P.I.; proces verbal de conducere in teren si plansa fotografica; proces verbal de conducere in teren si plansa fotografica; declaratia partii vatamate P.I.G.; certificatul de nastere al partii vatamate; raportul de expertiza medico legala nr. 3869/2009 al S.M.L. Bacau; raportul de expertiza medico legala nr. 3869/2009 al S.M.L. Bacau; declaratiile martorilor P.I., R.G.,‘ P.D., R.O.etc., declaratiile inc. H.S. + probatoriul administrate parcursul cercetarii judecatoresti partea civila P.I.G., reprezentantul sau legal –mama acesteia – P.I., - fielele 40-41, martorii P. D., , R.O., etc.. Inculpatul nu a dorit sa de-a declaratie in fata instantei, beneficiind de prevederile dispozitiilor art. 70 alin.2 C.pr.pen.
2. I n drept fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, prev. de art. 197 al. 1 ,3 teza I C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, actiunea inculpatului de a imobiliza partea vatamata, de a o forta sa ramana impreuna cu el si sa se deplaseze in locul izolat de la marginea satului, ar putea intruni elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate iar actiunea inculpatului de mangaiere a partii vatamate in zona organelor genitale, inclusiv prin folosirea limbii.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen.
Privitor la persoana si conduita inculpatului se retine ca este necasatorit, , nu are copii minori, are 10 clase, stagiul militar satisfacut, fara ocupatie, fara loc de munca, a mai fost condamnat – asa cum rezulta din extrasul de cazie judiciar, fiind anterior condamnat de sapte ori, ultima condamnare luand-o in 2005 de la Jud. Podu Turc ului, prin sent.pen. 404/12.05.2005 la trei ani si opt luni inchisoare tot pentru sav. infr. de viol pre. de art. 197 alin.1 C.pen. cu art. 37 lit.b C.pen.
Din depozitiile martorilor ce au fost audiati, toti au aratat ca inculpatul este un cetatean deosebit de rau, ca acesta este modul lui de viata, ca totdeauna s-a ocupat de furturi, de talharii, de violat, de necinstit femei in varsta. Martorii B.L. si C., fiii uneia dintre victimele inculpatului, au aratat ca nu merita sa traiasca in societate, „ca daca ar avea un pistol, pe loc l-ar impusca”.Toti si-au exprimat parerea ca merita sa stea arestat si sa execute o pedeapsa mare pentru ceea ce a facut de-a lungul timpului,. Si-au aratat ingrijorarea ca orice fetita din sat ar putea fi de acum inainte victima inculpatului, asa cum s-a intamplat si cu G.I.
Acest comportament imoral l-a avut si fata de matusa sa, P.M., care l-a crescut de mic, prin munca bratelor sale – el ramanand orfan - iar acum la maturitate a necinstit-o agresand-o sexual si cu altfel de violente.
De asemenea, ca pe timpul cercetarilor, cu ocazia reconstituirii faptei, desi fusese retinut, a continuat sa adreseze amenintari martorilor prezenti, de felul ca, indiferent de cat de mare ar fi pedeapsa ce ar primi-o cand va iesi din inchisoare o sa le arate el lor.
Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede ca drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, este de observat ca potrivit art. 11 alin. 2 si art. 20 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si au prioritate atunci cand privesc drepturile omului si sunt mai favorabile decat legile interne. Or, interdictia absoluta de a vota, impusa persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotararea din 30 martie 2004 in cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o , nu se justifica excluderea persoanei condamnate din campul persoanelor cu drept de vot, neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a prevenii savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor .In consecinta inculpatului i se va interzice numai drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen.
Urmeaza, obligatoriu a-i aplica inc. si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal,
In privinta starii de arest preventiv , in baza art. 350 C.pr.pen., urmeaza a fi mentinuta, considerand ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate, ca acestea nu au incetat, existand in continuare temerea ca sub influenta bauturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenta, ca este o persoana violenta in special sub influenta bauturilor alcoolice, existand posibilitatea sa se intalneasca cu anturajul sau, cu consatenii sai , precum si rezonanta sociala a faptei comisa, fapta fiind recent savarsita.
Astfel, potrivit art. 88 C.pen. se va computa din pedeapsa de executat, ceea ce a executat deja prin retinere si arest preventiv de la 04.01.2010 la zi.
II. LATURA CIVILA
Mama victimei, reprezentantul legal P.I. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 5000 lei daune materiale reprezentand contravaloarea medicamentelor, a transportului de la domiciliu la spital, a alimentatiei speciale si 20.000 lei cu titlu de daune morale reprezentand suferinta, sperietura prin care a trecut fiica sa minora. Aceasta a fost audiata separat, in sedinta nepublica, in lipsa inculpatului, pentru a asigura protectia sa,
Partii vatamate minore i-a fost asigurata asistenta juridica de specialitate prin intermediul aparatorului desemnat din oficiu de catre instanta.
Inculpatul nu a dorit sa de-a declaratie in fata instantei, asa incat nu s-a putut stabili daca este sau nu de acord cu achitarea acestor pretentii.
Deci, in temeiul art. 14, 346 C.pr.pen., art. 998 C.civ.admite, in parte, pretentiile civile formulate de partea civila P.I. pentru fiica sa minora I. G. si in consecinta va obliga pe inculpat sa plateasca acestei parti civile suma de 15.000 RON din care 5000 cu titlu de daune materiale reprezentand cheltuieli cu spitalizarea, tratamentul medicamentos, transportul acesteia la programarile facute de medici, cat si vindecarea sa ulterioara, incluzand eliminarea stresului, evitarea unui incident cardiac la care minora este predispusa si 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Avem in vedere actele medicale depuse la dosarul de urmarire penala, - concluziile SML Bc. fila 25 si raportul psihologic al partii vatamate ce a fost intocmit pe parcursul urmaririi penale, de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului – filele 26-30.
In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale instanta are in vedere situatia de fapt in care s-au petrecut faptele, precum si comportamentul ulterior al acesteia in randul colegilor sai de scoala si a consatenilor sai, starea sa de sanatate modificata in urma incidentului avut. Toti martorii au aratat cat este de schimbata micuta in urma acestui conflict, cat de retrasa a devenit, cat de speciala si rusinata este fata de colegii ei. Nu mai poate merge singura in afara casei, doar insotita de mama sa, cum se rupe de realitate si cade pe ganduri. A fost tratata – prin metode medicale, tratament medicamentos si chiar empiric – descantata de batranele satului si de preoti – toate pentru redresarea sa pentru a i se inlatura aceasta stare, cu rezultate minore.
Abuzul s-a petrecut noaptea, cand temperatura era scazuta, ceea ce a afectat starea fiziologica a G., aceasta fiind sumar imbracata a suferit o hipotermie si a necesitat mai mult timp pentru refacere. Insa imediat ce si-a recapatat puterea, a relatata cele intamplate mamei sale. Aceasta a sesizat organele de politie.
Din relatarile mamei si a copilului reiese faptul ca agresorul, deoarece are antecedente penale, este o persoana cu o imagine negativa, atat in familie cat si in comunitate. De asemenea, numita P.I. sustine ca acesta a fost acuzat de mai multe tentative de viol, iar in momentul in care fetita a disparut de acasa, a anticipat ca ar fi putut fi luata de numitul H.S..
Trairile emotionale ale G. vis-a-vis de abuzul sexual sunt dominate de sentimentul de vinovatie si de neputinta, amplificate de reputatia agresorului si de faptul ca stia ca „e o persoana rea si totusi l-a ascultat si l-a urmat”.
Relatarea evenimentului traumatizant este o experienta dificila pentru copil si manifesta o atitudine de retragere, reflectata in special prin limbajul non-verbal si paraverbal – pozitie corporala inchisa, evitarea contactului vizual, facies trist, tensionat, ritmul si viteza de vorbire redusa.
In perioada imediat urmatoare agresiunii, copilul a refuzat sa mai iasa din casa, tot timpul dorind sa fie insotita de mama, manifestand dispozitie disforica.
In prezenta minora este eleva in clasa a VI-a la scoala din comuna si are rezultate buna la invatatura.Aceasta este descrisa de mama ca o fetita „foarte cuminte, tare linistita si prea timida”, totodata este un mare ajutor in casa, deoarece participa activ la treburile din gospodarie si supravegheaza deseori fratii mai mici.
Se va dispune plata din fondurile MJLC Catre Baroul de Avocati Bacau a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu avocat oficiu, pentru av. S.D. si av. M. M. – pentru partea vatamata minora.
Fiind in culpa procesuala, urmeaza ca inculpatul sa fie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, atat pe parcursul urmarii penale cat si in faza de cercetare judecatoreasca, potrivit art. 191 C.pr.pen.
In temeiul art. 197 alin.1,3 teza I C.pen. cu art. 37 lit.b C.pen., pentru savarsirea infractiunii de “viol” condamna inculpatul H.S. , in prezent aflat in Penitenciarul Bacau, la pedeapsa de 20 (douazeci) ani inchisoare si 10 (zece) ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a, lit,b C.pen.
In temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplica inculpatului H.S. , pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a si lit.b C.pen.
Mentine starea de arest.
In temeiul art.88 C.pen. computa din pedeapsa aplicata durata executata deja prin retinere si arest preventiv incepand cu data de 04.01.2010 la zi.
In temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.998 C.civ. admite in parte actiunea civila formulata de partea civila P.I.G. prin reprezentantul sau legal P.I. si in consecinta inculpatul sa plateasca acestei parti civile suma de 15.000 RON cu titlu de despagubiri civile din care 5.000 RON cu titlu de daune materiale si 10.000 RON cu titlu de daune morale.