Omor Sentinta penala nr. 279/D din data de 24.09.2010
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau nr.305/P2009 din 28.10.2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatilor P.I. si A.I.D., ambii pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, prev. de art.174 – 175 alin.1 lit.i Cod penal, constand in aceea ca in seara zilei de 10.05.2009, in jurul orelor 18,00 – 19,00, in timp ce se aflau pe D.J. 241C pe raza satului xxxxxxxxxx, acestia au aplicat victimei S.I. mai multe lovituri cu pumnii si cu picioarele, de mare intensitate si care au produs la data de 02.06.2009 decesul victimei.
Cauza a fost inregistrata la Tribunalul Bacau la nr.6664/110/2009 la data de 29.10.2009, iar, potrivit dispozitiilor art. 300 indice 1 C.pr.pen. s-a procedat la verificarea starii de arest preventiv odata cu primirea dosarului la instanta de judecata, fiind mentinuta aceasta masura procesuala , pentru inc. P.I., la data de 02.11.2009 considerand ca subzista in continuare temeiurile ce au dus la luarea acesteia,in speta fiind intrunite dispozitiile art. 148 lit.f c.pr.pen..
Ulterior, periodic, potrivit dispozitiilor lart.30o indice 2 C.pr.pen. a fost mentinuta starea de arest a acestui inculpat, acesta exercitand de fiecare data calea recursului impotriva incheierilor, si respinse de instanta de control judiciar.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, pana la data de 21.09.2010 au fost audiati; inculpatul P.I. – fila 35, inc. A.I.D. – fila 36,79,partea vatamata (civila) S.M. – filele 34, martorii: A.R.M., S.C.G., A.C., P.R., N.I., P.E., P.E., C.F.I., H.L. P. , S.A., L.A., R.V., V.M., B.C., D.Z. , (filele 58, 59, 60,61,.62, 63, 64, 83, 84, 112, 113, 143, 144,145, dosar nr.5353/110/2008).
Pe latura civila partea vatamata S.M. a depus la dosar chitante, bonuri, facturi, fotografii ale victimei, ( la urmarirea penala la fata locului facuta – fila 67 - cu telefonul mobil al martorului A.C., si cele depuse de mama victimei la instanta- fila 195 ), pe care le-a mai recuperat , dovedind pretentiile pe latura civila pe care le-a formulata, plic atasat la fila 82, plic fila 195, martori pe latura civila: P.R. si N.I..
Inculpatul A.I.D. si-a depus acte in circumstantiere: nota de recomandare de la locul de munca , din partea Primariei com.L., a scolii din cadrul comunei L. fila 176,177, 178, martori in circustantiere: P.E. si P.E..
Inculpatul P.I., prin aparatorul ales, a aratat ca nu are probe de formulat in aparare, insusindu-si martorii din lucrari.
Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a depus la dosar cererea de constituire ca parte civila in cauza, cu suma de 8.370,18 lei – fila 194, precum si copii ale actelor medicale privind internarea victimei S.I., in care este reflectata intreaga situatie medicala a acestuia, de la internare si pana la intervenirea decesului, cu desfasurator pe fiecare zi, si cheltuielile aferente – filele 196-227.
Serviciul de Ambulanta Bacau, are cererea de constituire ca parte civila in cauza inca de la urmarirea penala, cand a depus adresa aflata la fila 36. cu suma de 622,9 RON.
In declaratia sa, aflata la fila 36 inculpatul P.I., nu a recunoscut savarsirea faptei,aratand doar ca i-a aplicat cateva palme victimei, atunci cand se afla pe pamant, doar in scopul de a o face sa-si revina, sa o trezeasca . Nu a fost de acord nici cu plata despagubirilor cerute de catre partea civila, mama victimei.
Celalalt inculpat A.I.D. a fost de acord cu polata a jumatate din pretentiile solicitate de partea civila, doar daune materiale de 35 de milioane de lei vechi, dar cu cele morale nu a fost de acord sa le achitate, in valoare de un miliar lei vechi, considerand ca nu are de unde le plati, nu dispune de atatea mijloace financiare. Pe latura penala a recunoscut nuantat fapta, doar in masura aplicarii unui pumn partii vatamate S.I. atunci cand se afla in caruta martorului S.D., ca intr-adevar dupa acel pumn, victima s-a prabusit la pamant, insa a parasit imediat locul faptei, impreuna cu cele doua fete A.R. si H. P., ca coinculpatul P.I. a ramas langa victima continuand sa-i aplice multiple lovituri cu pumnii si picioarele.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
I. LATURA PENALA
1. In fapt : in dupa-amiaza zilei de 10.05.2009 cei doi inculpati au consuma in exces bauturi alcoolice la un magazin mixt de pe raza com. L., iar in jurul orelor 18,00 - 19,00 s-au intors spre casa. mergand pe jos.
Cam in acelasi timp victima S.I. a plecat de la domiciliu, din localitatea S.n., corn. L., spre satul V.H., la un magazin pentru a face unele cumparaturi, deplasandu-se cu caruta martorului S.D..
Dupa ce au intrat in satul V.H., in punctul numit „in deal la P." victima si martorul s-au intalnit pe drumul comunal cu cei doi inculpati, care erau insotiti de catre martorele A.R. (sora inculpatului A.I.) si H.L.- P..
Inculpatii s-au postat in fata cailor si au oprit caruta, care cobora o panta usoara. Vazand victima in cruta (asezata pe drugul din stanga) si amintindu-si ca in urma cu cea o saptamana aceasta ii facuse o propunere, indecenta surorii sale, inculpatul A.I. i-a cerut unele explicatii victimei, dupa care a lovit-o cu pumnul in zona maxilarului drept, intinzandu-se peste martorul din caruta.
Lovitura a fost de mare intensitate, intrucat victima a cazut din caruta. Inculpatul a trecut in partea cealalta a carutei cu scopul de a continua sa o agreseze pe victima, insa cele doua martore au intervenit si l-au tras de acolo, conducandu-l in continuare de maini, pe drum, spre domiciliul S.N.
Martorul S.D. s-a speriat, a dat bice cailor si a parasit in
graba locul conflictului.
Victima nu a avut puterea de ase ridica repede de jos si astfel
inculpatul P.I. apropiindu-se de ea, a inceput sa o loveasca ci
pumnii si cu picioarele si sa-i sara cu genunchii pe piept.
Martora H.L. - P. s-a intors pentru a-l lua pe inculpat (var cu aceasta) de pe victima, insa acesta s-a opus si nu a reusit.
Murdarindu-se de sange de pe hainele sau mainile inculpatului, martora s-a
speriat si a abandonat intentia initiala, dupa care s-a deplasat dupa celalalt inculpat si sora acestuia, care se indepartau.
Ulterior a aparut o alta carut, in care se aflau martorii R.V. si A.G.. Acestia l-au luat cu ei si pe inculpat. Cei doi martori fiind si ei in stare de ebrietate nu au dat importanta aspectului ca victima se afla cazuta jos, la marginea drumului (D.J. 241G), in stare de inconstienta si au banuit ca aceasta se afla in aceiasi stare fiziologica ca si ei.
Ulterior victima a fost vazuta in drum de catre alte persoane, a fost anuntat serviciul de ambulanta si in aceiasi seara victima a fost transportata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, unde a fost internata in Sectia Neurochirurgie, dar in noaptea de 01/02.06.2009 a decedat ca urmare a agresiunii din data de 10.05.2009.
Urmare a examinarii medico-legale din data de 15.05.2009, s-a constatat ca victima prezenta „TOC acut. Contuzie cerebrala medie. Fracturi craniene", care ar necesita pentru vindecare un numar de 45 -50 de zile ingrijiri medicale, leziunile cranio - cerebrale fiind de natura a-i pune viata in pericol.
Din concluziile preliminare medico-legale reiese ca moartea numitului S.I. a intervenit dupa o coma profunda si ca s-a datorat contuziei cerebrale difuze consecutive unui traumatism cranio - cerebral cu fractura de masiv facial si mandibula stanga.
Situatia de fapt rezulta din probatoriul administrat la urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca: proces-verbal de sesizare;proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto aferenta; raportul medico-legal nr. 178/03.06.2009 al S.M.L. Bacau, aviza sub nr. 1569/21.07.2009 si plansa foto aferenta, constatarile preliminarii, prima examinare medico-legala (cand victima se afla inca in viata) si precizarile medico-legale ulterioare necropsiei, precum si dispozitiile procurorului de efectuare a acestora; foaia de observatie clinica generala a victimei; declaratiile mamei victimei - parte civila; adresele cu cheltuieli efectuate de furnizorii de servicii medicale; ordonanta procurorului si raportul de constatare tehnico-stiintifici privind detectia comportamentului simulat la care au fost supusi cei do inculpati; procese-verbale de confruntare: intre cei doi inculpati, intre P.I. si H.L. – P., intre P.I. si A.R. ; declaratiile martorilor: H.L. - P., A.R., S.D. , S.C. – G., A.C. ,V.M., B.C., S.A., D.Z., L.A., R.V., A.G.,C.F.; toate coroborate cu declaratiile celor doi inculpati si memorii ale acestora, dupa cum urmeaza: P.I. si A.I. + probatoriul administrat pe parcursul cercetarii judecatoresti ; Pe parcursul cercetarii judecatoresti, pana la data de 21.09.2010 au fost audiati; inculpatul P.I. – fila 35, inc. A.I.D. – fila 36,79,partea vatamata (civila) S.M. – filele 34, martorii: A.R.M., S.C.G., A.C., P.R., N.I., P.E., P.E., C.F.I., H.L. P., R.V., V.M., B.C., D.Z. , (filele 58, 59, 60,61,.62, 63, 64, 83, 84, 112, 113, 143, 144,145,).
Aparatorul ales al inc. P.I. a solicitat achitarea acestuia in baza ar. 10 lit.c c.pr.epn. considerand ca nu inculpatul se face vinovat sa savarsirea faptei, ca de fapt initiativa infractionala a apartinut coinculpatului A.I., care a declansat conflictul aplicand victimei o lovitura cu pumnul, aceasta cazand la pamant. Singura interventie a inc. P. a fost determinata de atitudinea acestuia care nu a dorit decat sa-l faca sa-si revina, prin aplicarea unei lovituri peste fata, in scopul de a-l trezi in urma loviturii ce i-a aplicat-o A.I..
Celalalt inculpat A.I., si-a formulat apararile in sensul achitarii, initia in baza dispozitiilor art. 10 lit.d c.pr.pen. pentru infractiunea pentru care a fost trimis in judecata, apoi el neavand nici un moment intentia de a omori pe S.I.. In subsidiar a solicitat schimbarea incadrarii juridice din art. 174 -175 lit. i c.pen. in art. 183 c.pen. respectiv din omor calificat in lovituri cauzatoare de moarte si cu retinerea starii de provocare atitudinea sa violenta fiind determinata de cuvintele jignitoare si comportamentul afisat de victima fata de sora sa A.R.. In ultimul rand a solicitat aplicarea unei pedepse sub minimul special cu retinerea dispozitiilor art. 81, 82 C.pen. privind modalitatea executarii pedepsei, aceea a suspendarii conditionate a executarii pedepsei..
Instanta urmeaza a respinge apararea inculpatului P.I., nefiind sustinuta de probatoriul din dosar. Astfel depozitiile martorilor, cu precadere a celor oculari, confirma atitudinea violenta a acestui inculpat, dupa ce a ajuns la pamant in urma loviturii aplicate de inc. A.. S-a aratat de toti martorii sa luandu-l pe in. A. de la locul conflictului, si uitandu-se inapoi l-au vazut pe inc. P. cum a continuat sa-i aplice victimei, aflata la pamant, mai multe lovituri cu pumnii si picioarele. Acesta se afla deja in stare de ebrietate si inconstienta, urmare a loviturii primite de la inc. A., astfel ca nu s-a putut ridica si apara la loviturile ce i-au fost date de inc. P.. Din fotografiile si actele medicale depuse la dosar se constata o diferenta mare de statura intre victima si inc. P., daca s-ar fi aflat in picioare, probabil nu ar fi reusit sa-i aplice lovituri atat de multe si cu intensitate mare. Ori, fiind cazut la pamant, si in stare de ebrietate, ametit de impactul cu solul nu a mai putut riposta, inc. P. aplicandu-i lovituri cate a vrut el, pana probabil a obosit si el si a plecat, urcandu-se in caruta lui R.V. (si el in stare de ebrietate, care de altfel nici nu l-a intrebat ce-a facut, inc. P. n-a povestit nici el si trecand pe langa victima a crezut ca este cazut din cauza bauturii- fila 113 ). Ca inc. a lovit victima cu pumnii si picioarele se poate deduce si din concluziile CML, care constata ca victima a prezenta si fracturi costale cu infiltrat vital minim- fila 20 urm.pen.
In privinta cererii de schimbare a incadrarii juridice ce a fost formulata de inc. A., din art. 174-175 in art. 183 C.pen. instanta apreciaza ca cererea este temeinica, fondata pe probatoriul din dosar. Astfel, martorii, inculpatul sui chiar celalalt coinculpat P., au aratat ca inc. A. s-a „intins” peste martorul S.D. si i-a aplicat o lovitura cu pumnul peste obrazul stand al partii vatamate S.I., acesta dezechilibrandu-se si cazand peste caruta, jos, paralele cu aceasta, ramanand trantit acolo. Comportamentul inc. A. a fost determinat de discutia jignitoare pe care victima a avut-o cu sora inc., cu A.R., careia i-a propus a mearga cu el in Italia pentru prostitutie, discutie ce a avut loc insa cu doua zile inainte de ziua conflictului, deci pe 08.05.2009.
Starea de provocare, instanta nu o poate retine, asa cum s-a solicitat de aparare, considerand ca nu sunt intrunite toate conditiile prev. de art. 73 lit. b C.pen. Discutia, asa cum am aratat s-a purtat cu doua zile mai inainte, deci aceasta stare emotiva se disipase, nu poate fi considerata determinanta in declansarea conflictului. Toate partile se aflau in stare de ebrietate, cel mult i-a fost amplificat „curajul” de a se razboi cu victima. Si inc. A. este un ins cu o statura fizica mai redusa raportat la victima. Se afla sub influenta bauturilor alcoolice, , iar dupa ce martorul S.D. s-a speriat, si a dat bice la cai departandu-se, victima era deja cazuta la pamant, inc. A. a fost luat cu forta aproape si departat de victima in scopul de a nu mai continua bataia, de catre cele doua fete. Astfel ca acolo a ramas doar P.I.. Si pe el a vrut martora H. P. sa-l ia , s-a apropiat de el, l-a tras, s-a murdarit pe haine cu sangele victimei, insa nu a reusit pentru ca „P. avea chef de bataie”, ramanand acolo si lovind in continuare pe victima – fila 58 martor A.R. H. P. si 84 ds. instanta. Prin urmare nu poate fi retinuta circumstanta atenuanta prev. de art. 73 lit.b C.pen.
Revenind insa la schimbarea incadrarii juridice a faptei, pentru inc. A., instanta are in vedere ca acesta i-a aplicat o singura lovitura cu pumnul partii vatamate, in urma careia a cazut pe asfalt. S-a aratat, la un moment dat de catre inc. P., ca acea lovitura ce i-a fost data de catre A., i-a fost data avand in mana un „pumnal”, aceasta teza nu a fost probata, dovedita de nici o depozitie de martor, asa incat pe baza principiului „in dubio proreo”, instanta nu poate lua valabila aceasta teorie, si o va elimina. Asadar, lovitura ce i-a fost aplicata de catre inc. A. a fost doar cu pumnul in obrazul stang si nu se poate sustine ca inculpatul a avut formata ideea , uciderii victimei prin aplicare unui pumn. Este cert, evident ca inc. nu si-a formulat intentia infractionala, nu si-a propus uciderea lui S.I. , prin aplicarea unui pumn in obrazul stang.
Prin latura sa subiectiva, omorul se deosebeste de lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, infractiune prevazuta de art.183 C.p.; daca in cazul omorului, faptuitorul actioneaza cu intentie – directa sau indirecta – de a ucide, in cazul lovirilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte, el actioneaza cu intentia de a lovi sau vatama integritatea corporala sau sanatatea victimei, moartea acesteia fiind un rezultat care depaseste intentia sa. Prin alte cuvinte, infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionata, care presupune atat intentie – in ceea ce priveste fapta de lovire sau de vatamare corporala – cat si culpa – in ceea ce priveste moartea victimei. Asa fiind, pentru incadrarea juridica corecta a unei fapte ca omor sau loviri ori vatamari cauzatoare de moarte, de cea mai mare insemnatate este determinarea pozitiei psihice cu care a actionat faptuitorul.
Este adevarat ca in urma loviturii primite victima s-a dezechilibrat si s-a prabusit la pamant lovindu-se cu capul de asfalt. Actele medicale aflate la dosar confirma intensitatea loviturii aplicate victimei, in obrazul stang al victimei , de natura a forma hemoragie subdurala si subarahidiana ce au dus la instalarea starii de coma. Peste aceasta lovitura, s-au suprapus, asa cum am aratat mai sus, alte lovituri aplicate victimei de catre inc. P., in timp ce se afla trantit la pamant.
Prin urmare, consideram , sub aspectul laturii subiective, ca intentia inc. A. a fost de a lovi victima, insa rezultatul mai grav s-a produs, urmare a complicatiilor survenite , aflandu-ne in fata unei intentii depasite – initial de lovire, iar urmarea mai grava, decesul producandu-se , inc. aflandu-se in culpa cu privire la acest rezultat mai grav - si ca cererea de schimbare a incadrarii juridice se va admite sub acest aspect.
Urmare a admiterii acestei schimbari de incadrare juridica face ca sa ramana fara obiect, prima aparare formulata, in sensul achitarii lui pe temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.
2. I n drept:
Fapta inc. A.I.D. de a aplica o singura lovitura victimei S.I., in urma careia a cazut la pamant producandu-i hemoragie subdurala si subarahidiana ce au dus la instalarea starii de coma intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de „loviri cauzatoare de moarte”, prev. de art. 183 C.pen., intentia directa de lovire si urmarea mai grava produsa fata de care latura subiectiva a infractiunii este una de culpa
Fapta inc. P.I., care i-a aplicat mai ,multe lovituri, cu pumnii si picioarele victimei S.I., in timp ce se afla cazut la pamant , pe drumul comunal, pe timp de noapte,– urmare a loviturii date de coinculpatul A.I. – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „omor calificat „ prev. de art. 174-175 lit. i C.pen.- avand in vedere asa cum s-a motivat mai sus, diferenta de rezolutie infractionala a celor doi inculpati, intentia acestuia din urma fiind una indirecta.
Rezultatul mai grav s-a produs intervenind moartea victimei, raportul de cauzalitate si loviturile aplicate de cei doi inculpati a fost dovedit prin probatoriu , prin concluziile medicale aratate in expertiza .
La individualizarea pedepsei, pentru fiecare inculpat , vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen.
Pentru ambii inculpati, instanta apreciaza se pot fi retinute cu titlu de circumstante atenuante judiciare, dispozitiile art. 74 lit.a C.pen. in sensul bunei loc conduite avute in societate pana la acest moment, ca nu au mai fost cercetati in dosare penale, neavand antecedente penale. Urmare a retinerii acesteia, se va face aplicare art. 76 alin.2 C.pen. pedeapsa cu inchisoarea urmand a fi coborata sub minimul special prev. de lege.
De o individualizare judiciara aparte va beneficia inc. A.I., fata de toate actele in circumstantiere pe care le-a produs, de comportamentul acestuia de-a lungul timpului, la scoala, in comuna, in prezent avand serviciu, de pozitia sa de recunoastere a faptelor, de disponibilitatea acestuia de a achita 35 de lei de mil. vechi partii civile cu titlu de daune materiale, lucru pe care coinculpatul sau nu l-a facut.
De un regim diferentiat au beneficiat si pe parcursul urmarii penale, in sensul ca inc. A.I. a fost retinut 24 de ore prin ordonanta procurorului nr1/02.06.2009 ulterior luandu-se impotriva inc. P.I. masura arestarii preventive.
Aceasta atitudine diferita avuta de cei doi inc., justifica convingerea instantei ca scopul pedepsei, de reeducare, al inc. A.I. se poate atinge cu executarea pedepsei in afara regimului de detentie, prin aplicarea dispozitiilor art. 81, 82 C.pen. privind modalitatea de executare a pedepsei, - suspendare conditionata a executarii pedepsei. Acesta are in prezent un loc de munca, doreste achitarea despagubirilor civile, si nu a mai fost condamnat,
Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede ca drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, este de observat ca potrivit art. 11 alin. 2 si art. 20 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si au prioritate atunci cand privesc drepturile omului si sunt mai favorabile decat legile interne. Or, interdictia absoluta de a vota, impusa persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotararea din 30 martie 2004 in cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o , nu se justifica excluderea persoanei condamnate din campul persoanelor cu drept de vot, neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a prevenii savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor .In consecinta inculpatului i se va interzice numai drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen.
De asemenea, fiind obligatorie, se va aplica inculpatului P.I. si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor, potrivit art. 64 lit. a teza a II-a , lit. b C.pen., pentru infractiunea de „omor deosebit de grav”.
Se va mentine starea de arest si potrivit art. 88 c.pen. urmeaza a deduce din pedeapsa aplicata perioada executata deja, prin retinere si arest preventiv , pentru o zi de retinere, pentru inculpatul A. Ionu-Dumitru si incepand cu data de 02.06.2009 la zi, pentru inculpatul P.I. .
Pentru acesta din urma urmeaza a fi mentinuta starea de arest preventiv, in baza dispozitiilor art.350 C.pr.pen.
Sub aspectul legalitatii, analizand dosarul cauzei, instanta constata ca luarea acestei masuri preventive fata de inculpat s-a luat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in vigoare, atat sub aspectul conditiilor de fond cat si sub aspectul conditiilor de procedura si intinderii in timp a masurii.
Incheierea prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, din 03.06.2009a Tribunalului Bacau, apreciem ca este legala neimpunandu-se revocarea ei, si ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva a acestuia nu au incetat, fiind data cu respectarea dispozitiilor art. 149 ind. 1, 143 si 148 lit. f C.p.p. pentru urmatoarele considerente:
Pentru luarea si mentinerea masurii arestarii preventive a arestarii este necesar sa subziste cumulativ probe si indicii temeinice ca P.I., este prezumtivul autor, alaturi de celalalt inc. A. , ca ar fi comis o fapta prevazuta de legea penala, asa cum prevad dispozitiile art. 143 C.p.p. si, de asemenea sa existe probe din care sa rezulte una din conditiile prevazute de art. 148 C.p.p.
Cu privire la prima conditie, tribunalul retine ca probatoriul administrat pana la aceasta data, demonstreaza ca exista „ indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala „ (art. 143 alin. 1 C.p.p.), care sa nasca presupunerea rezonabila ca acesti inculpati ar fi comis fapte de natura penala,
De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8 C.p.p. la „alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta , antecedente si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura „.
Infractiunea pentru care inculpatii P.I. si A.I.D. - este omor calificat prev. de art. 174-175 lit. I c.pen. Acestea , sunt sanctionate de lege cu inchisoarea pana la un maxim de 25 de ani .
In privinta celei de-a doua conditii ceruta de dispozitiile art. 148 lit. f , apreciem ca exista in continuare probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica , datorita modului in acre a fost savarsita infractiunea .
Fata de probatoriul administrat in cauza pana la acest moment procesual,ca temeiurile de care s-a tinut seama la luarea masurii arestarii preventive nu s-au schimbat, subzistand un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, fata de natura si gravitatea faptelor de care este acuzat acesta, rezonanta sociala deosebita a acestora persistand cu repercursiuni nu doar materiale dar si morale, de natura sa insufle temere si repulsie in randul opiniei publice.
Totodata, conduita oscilanta a inculpatului pe parcursul judecarii cauzei, confirma pericolul concret al acestuia si genereaza temerea rezonabila, ca, aflat in stare de libertate,ar putea impiedica buna desfasurare a cercetarii judecatoresti.
In ceea ce priveste durata starii de arest preventiv a inculpatului,instanta apreciaza ca aceasta nu depaseste limitele unui termen rezonabil in sensul dispozitiilor art.5,alin.3 din CEDO astfel incat sa legitimeze inlocuirea masurii arestarii preventive. Asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celeritatea particulara la care un acuzat are drept in examinarea cauzei sale nu trebuie sa dauneze eforturilor magistratilor pentru a indeplini sarcinile lor cu grija dorita ( a se vedea, mai ales mutatis mutandis, hotararea Toth c. Austriei din 12 decembrie 1991).
Ori complexitatea cauzei determinata de atitudinea inculpatilor care nu au recunoscut de la inceput savarsirea faptelor natura faptelor care fac obiectul cauzei , ,numarul martorilor ce trebuie audiati in cauza,conduce la concluzia ca durata arestarii preventive a inculpatului nu a depasit exigentele unui termen rezonabil.
Faptele pentru care este cercetat inculpatul si pentru care beneficiaza in continuare de prezumtia de nevinovatie, pana la exercitarea tuturor cailor de atac.
Sub aspectul temeiniciei, analizand probatoriul administrat in cauza pana in acest moment procesual, instanta apreciaza ca masura arestarii preventive se impune a fi mentinuta in continuare intrucat temeiurile care au determinat arestarea sa si in continuare privarea de libertate .
Conform dispozitiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Conventia europeana a drepturilor omului, care face parte integranta din dreptul intern in urma ratificarii sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constitutia Romaniei, este permisa restrangerea libertatii persoanei, cand exista motive verosimile pentru a banui ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura extrema, a savarsit o infractiune fara a aduce atingere prin aceasta prezumtiei de nevinovatie de care se bucura inculpatul pana la solutionarea definitiva a cauzei
Ori, raportat la probele administrate pana in acest moment al procesului penal,respectiv ceea ce s-a administrat la urmarirea penala, si cu prilejul solutionarii propunerilor de arestare preventiva, a celor de prelungire a acestei masuri, a cererilor succesive formulate, in mai multe randuri de inculpat il plaseaza pe inculpat ca fiind prezumtivul autor ai savarsirii faptei , instanta apreciaza ca in speta, exista motive temeinice de banuiala in sensul Conventiei.Totodata instanta retine ca probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aiba aceeasi greutate ca si probele care ar justifica o solutie de condamnare iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aduca atingere prezumtiei de nevinovatie de care beneficiaza inculpatul, pana la exercitarea tuturor cailor de atac.
Considerand ca temeiurile care au determinat arestuia impun in continuare privarea de libertate, ca acestea nu au incetat, existand in continuare temerea ca sub influenta bauturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenta, ca este o persoana violenta in special sub influenta bauturilor alcoolice, existand posibilitatea sa se intalneasca cu celalalt coinculpat, A. D., sau cu mama victimei, S.M., precum si rezonanta sociala a faptei comisa.
II. LATURA CIVILA
Sub aspectul laturii civile, la dosarul de urmarire penala, exista declaratia mamei victimei, S.M., , fila 9 dosar urm.pen. care precizeaza ca constituie parte civila in cauza, insa, la acel moment procesual nu a putut indica suma. Audiata in instanta a precizat ca doreste ca inculpatii sa-i achite 70 de milioane de lei vechi cu titlu de daune materiale reprezentand cheltuieli cu spitalizarea, cu inmormantarea fiului sau, precum si un miliard de lei vechi cu titlu de daune morale.
In dovedirea pretentiilor depus la dosar chitante, facturi, bonuri toate avand legatura cu evenimentul tragic petrecut, sunt cheltuieli pe care mama victimei le-a facut cu internarea fiului, cu spitalizarea, sa, si mai apoi cele legate de inmormantare, de pomeniri, dupa toate obiceiurile locului – fila 82 dosar instanta, si depozitiile martorilor P.R. si N.I..
Cu privire la pretentiile solicitate, inc. A.I.D. a aratat in declaratia sa – fila 36- ca este de acord da achite, jumatate, partea sa , de 35 de milioane de lei vechi, din cele materiale solicitate. Cu achitarea daunelor morale nu a fost de acord, aratand ca suma este prea mare, si nu dispune de atatia bani.
Cum raportul de cauzalitate a fost dovedit, intre actiunile violente ale inculpatilor si rezultatul letal ivit – decesul partii vatamate – precum si celelalte conditii ale raspunderii civile delictuale, urmeaza ca instanta sa admita in parte despagubirile solicitate, respectiv costurile efectuate cu inmormantarea, potrivit datinilor , a pomenilor, si parte din daune morale solicitate. Cu privire la valoarea, la cuantumul acestora apreciem ca fiind destul de mare.
De asemenea, unitatile sanitare s-au constituit parti civile , Serviciul de Ambulanta si Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, urmand ca in baza acelorasi dispozitii generale ale raspunderii civile delictuale, coroborate cu dispozitiile legii speciale, art. 313 din Legea 95/2006, inculpatii sa fie obligati sa plateasca suma de 8370,18 RON catre Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si suma de 622,9 RON catre Serviciul de Ambulanta Bacau, reprezentand cheltuielile efectuate cu transportul cu ambulanta a partii vatamate S.I. si cu spitalizarea acesteia.
CHELTUIELI JUDICIARE
Vom consta ca inculpatii au avut aparatori alesi, precum si partea vatamata S.M..
In temeiul art. 191 alin.1,2 C.pr.pen.va obliga pe fiecare inculpat la plata a cate 2.000 lei catre stat cu titlu de cheltuieli judiciare, suma in care s-au inclus si cheltuielile judiciare efectuate la urmarirea penala.
In temeiul art.334 C.pr.pen. admite cererea de schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatului A.I.D. din art.174-175 alin.1 lit. i C.pen in art.183 C.pen. si in consecinta:
In temeiul art. 183 C.pen. cu art. 74 lit.a C.pen. art. 76 alin.2 C.pen. pentru savarsirea infractiunii de „loviri sau vatamari cauzatoare de moarte”, condamna pe inculpatul A.I.D la pedeapsa de 3 (trei)ani inchisoare.
In temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplica inculpatului A.I.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a si lit.b C.pen.
In temeiul art.81 si 82 C.pen. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 (trei) ani inchisoare , pe durata termenului de incercare de 5 (cinci) ani, calculat de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
In temeiul art.359 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.pen.
In temeiul art.71 alin.5 C.pen. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepselor accesorii.
In temeiul art. 88 C.pen. computa din pedeapsa durata executata prin retinere in ziua de 02.06.2009.
In temeiul art.174-175 alin.1 lit. i C.pen si art.74 lit.a C.pen. pentru savarsirea infractiunii de „omor calificat” condamna pe inculpatul P.I., la pedeapsa de 6 (sase) ani inchisoare si 3 (trei) ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a si lit.b C.pen.
In temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplica inculpatului P.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a si lit.b C.pen.
Mentine starea de arest.
In temeiul art.88 C.pen. computa din pedeapsa aplicata durata executata deja prin retinere si arest preventive incepand cu data de 02.06.2009 la zi.
In temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.998 C.civ. admite in parte actiune civila formulata de partea civila S.M. si in consecinta obliga pe cei doi inculpati in solidar , la plata sumei de 27.000 lei RON cu titlu de despagubiri civile din care 7.000 RON cu titlu de daune materiale si 20.000 RON cu titlu de daune morale.