Individualizare

Prin sentinta penala nr. 40 din 15.01.2010 pronuntata de Judecatoria Onesti in dosarul nr. 5837/270/2008, s-a dispus in baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal condamnarea inculpatului V.C. la o pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru comiterea infractiunii de „vatamare corporala din culpa”.
In baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a si lit. b Cod penal.
In baza art. 86 indice 1 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 3 (trei) ani reprezentand termen de incercare, potrivit art. 86 indice 2 Cod penal.
In baza art. 86 indice 3 Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de incercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte lunar la sediul Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Bacau la termenele fixate de consilierii de probatiune;
- sa anunte, in prealabil, Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Bacau orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- sa comunice Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Bacau si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Bacau informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere i s-a suspendat inculpatului si executarea pedepselor accesorii.
In baza art.86 indice 4 Cod penal i s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.86 indice 4 Cod penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 50, 51 din Legea nr. 136/1995 modificata prin Legea nr. 304/2007coroborate cu art. 49 din Ordinul Comisiei de Supravegherea asigurarilor nr. 8 din 16.06.2008 asiguratorul de raspundere civila S.C. A. S.A. Sucursala Bacau a fost obligata sa achite despagubiri civile dupa cum urmeaza :
- partii civile B.P.B.
-- 80.000 lei( RON) cu titlu de daune morale ;
-- 29. 918 lei (RON) cu titlu de daune materiale.
- SPITALULUI MUNICIPAL ONESTI, suma de 635,06 lei actualizata pana la data executarii reprezentand cheltuieli de spitalizare;
- SPITALULUI CLINIC DE URGENTA TARGU-MURES suma de 1.065,74 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare;
- SERVICIULUI DE AMBULANTA BACAU suma de 294,8 lei reactualizata la data executarii;
S-a constatat ca inculpatul a fost asistat de catre avocat ales.
In temeiul art. 190 alin 4 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat la plata sumei de 389,84 lei reprezentand onorariu de expert (diferenta) catre expert N.D.
S-a dispus efectuarea platii onorariului provizoriu in cuantum de 500 lei pentru expertul N.D. de catre Biroul Local de Expertize Tehnice Bacau.
In temeiul art. 191 alin 1 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1080 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat, constatand ca in ambele etape ale procesului penal acesta a fost asistat de catre aparator ales.
In temeiul art. 193 alin 1 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1187 lei catre partea civila, reprezentand cheltuieli judiciare (onorariu avocat si taxa de expertiza medico-legala).
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr.1960/P/2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria Onesti a fost trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul V.C., cercetat pentru comiterea infractiunii de „vatamare corporala din culpa”, prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.
In esenta, prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca in noaptea de 25/26.07.2008, in jurul orei 03,40 a condus autoturismul , pe calea Marasesti din Onesti si datorita neatentiei la volan a pierdut controlul autovehiculului izbindu-se de un copac, in afara partii carosabile, fapt ce adus la vatamarea corporala din culpa a numitei B.P.B., cauzandu-i acesteia leziuni corporale vindecabile in 75-80 zile de ingrijiri medicale.
Examinand ansamblul materialului probator administrat in cauza in ambele faze ale procesului penal, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 25/26.07.2008, in jurul orei 04,3s, inculpatul a condus autoturismul pe calea Marasesti din Onesti si ajungand in dreptul imobilului nr. 202 a pierdut controlul volanului, iesind in decor unde s-a lovit violent de un copac, fapt ce a dus la vatamarea corporala din culpa a numitei B.P.B. care era pasagera in autoturism, pe bancheta dreapta fata.
Inculpatul a sustinut ca in timp ce se deplasa pe str. Calea Marasesti, a incercat sa depaseasca o caruta care era in fata sa, avand acelasi sens de mers, moment in care a derapat, pierzand controlul volanului.
In urma impactului autoturismul a fost avariat in proportie de 88 %.
La data de 20.08.2008 partea vatamata B.P.B. a formulat o plangere penala directa la Parchetul de pe langa Judecatoria Onesti , impotriva inculpatului, solicitand a se efectua cercetari cu privire la fapta comisa de acesta.
Conform Certificatului medico-legal 1400 din 30.07.2008 partea vatamata, in varsta de 19 ani, a suferit leziuni corporale vindecabile in 35-40 zile de ingrijiri medicale, iar ulterior, prin Certificatul medico-legal 1715 din 17.09.2008 i-au mai fost acordate inca 40 de zile de ingrijiri medicale, totalizand in final 75-80 zile de ingrijiri medicale, prezentand diagnosticul de fractura corp vertebral T12, L1, in curs de consolidare, pentru care s-a recomandat mentinerea unei orteze, fractura maleola interna stanga si epifiza distala radiala stanga in consolidare.
De asemenea, partea vatamata a sustinuta ca a fost transportata la spital de doua ori cu ambulanta si a fost internata in Spitalul Clinic Targu Mures la sectia “ ortopedie”.
Ca urmare a accidentului, inculpatul V.C. a fost internat in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, pentru traumatism cranio-facial, cu pierderea cunostintei.
Din buletinul de examinare clinica rezulta ca, inculpatul nu prezenta halena alcoolica, fiind deosebit de agitat, neputandu-i-se recolta probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei, concluzionandu-se totusi “ca era sub influenta alcoolului”.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut faptul ca a pierdut controlul volanului, insa dupa impact nu-si mai aminteste nici un aspect, devenind constient abia dupa 2 zile cand era deja internat in Spitalul Judetean Bacau.
Cu ocazia audierii inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale in cauza, pe acte si pe persoana partii vatamate, sustinand ca leziunile acesteia au fost anterioare accidentului, precum si o expertiza auto care sa concluzioneze daca reclamanta in situatia in care ar fi purtat centura de siguranta ar mai fi suferit aceste leziuni, cereri ce i-au fost respinse prin ordonanta.
Identificat si interogat in conformitate cu dispozitiile art. 323 Cod procedura penala, inculpatul V.C. s-a prevalat de dreptul la tacere prev. de dispoz. art.71 alin. 2 Cod proced. Penala si s-a dat citire declaratiei data de acesta in faza de urmarire penala.
Situatia de fapt retinuta a fost confirmata prin probele administrate nemijlocit in fata instantei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie, sub forma culpei.
Astfel, fiind administrate probe concludente si pertinente in cauza din care rezulta vinovatia inculpatului in savarsirea infractiunii dedusa judecatii, instanta va dispune condamnarea acestuia.
Avand in vedere situatia de fapt retinuta, prima instanta a apreciat in drept, ca fapta inculpatului V.C. care datorita neatentiei la volan a pierdut controlul autovehiculului izbindu-se de un copac , in afara partii carosabile , fapt ce a dus la vatamarea din culpa a partii vatamate B.P.B. , provocandu-i acesteia din urma leziuni care au necesitat pentru vindecare cca. 140-150 zile de ingrijiri medicale, leziuni ce i-au pus viata in pericol, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „ vatamare corporala din culpa”,prevazuta si pedepsita de art.184 alin.2 ,4 Cod penal atat din punct de vedere obiectiv, cat si din punct de vedere subiectiv.
Din probele administrate in cauza a rezultat culpa exclusiva a inculpatului in producerea accidentului. Astfel, prin comportamentul sau imprudent in trafic inculpatul a incalcat prevederile art.35 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 195/2002 modif. prin Legea nr. 49/2006.
Instanta a eliminat din ansamblul probelor raportul de expertiza tehnica-judiciara auto ( fila 90 dosar instanta) efectuat in cauza datorita faptului ca a fost efectuata la circa 1 an de la producerea accidentului si nu este relevanta pentru stabilirea culpei partilor.
Avand in vedere cele expuse, instanta a aplicat inculpatului pedeapsa inchisorii, care sa corespunda scopului acesteia, definit prin art.52 C.p., prin observarea criteriilor generale de individualizare prevazute de art.72 C.p.
Sub acest aspect, instanta retine pericolul social al infractiunii, reflectat in limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, urmarea faptei – vatamarea integritatii corporale si a sanatatii victimei, reflectata in numarul mare de zile de ingrijiri medicale de care a fost nevoie pentru vindecare, precum si conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea infractiunii, relevanta in acest sens fiind lipsa antecedentelor penale, totodata instanta retinand si atitudinea partial sincera a acestuia pe parcursul procesului penal, constand in recunoasterea faptei savarsite in faza de urmarire penala dar incercand a se disculpa si a-si motiva actiunea neglijenta, precum si atitudinea fata de urmarile produse, acesta nefiind interesat in vreun fel a acoperi cheltuielile facute de catre partea vatamata pentru restabilirea sanatatii sale.
Vatamarea corporala din culpa este o fapta cu un pericol social generic ridicat, valoarea sociala careia i s-a adus o atingere fiind integritatea corporala a individului.
Lezarea acestei valori a fost extrem de drastica, avand in vedere consecintele , vatamarea corporala grava a partii vatamate.
Cat priveste modalitatea de executare a pedepsei aplicate, in raport de criteriile anterior mentionate si apreciind ca scopul pedepsei va putea fi atins chiar fara executarea acesteia, a dispus, conform art.86 indice 1 din Codul penal, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare de 3 ani, stabilit in conditiile art.86 indice 2 din Codul penal.
In baza art. 86 indice 4 Cod penal s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.86 indice 4 din Codul penal, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
S-a facut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit.a teza a II-a si b C.p., iar in temeiul art. 71alin.5 C.p. s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe perioada suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, s-a constatat ca partea vatamata B.P.B. s-a constituit initial parte civila in cauza cu suma de 40.000 lei daune materiale si 80.000 lei daune morale, iar la termenul de judecata din data de 12.10.2009 si-a majorat pretentiile cu inca 70.000 lei daune morale si 4. 105 lei daune materiale.
Instanta a retinut ca fiind intrunite in speta conditiile generale ale raspunderii civile delictuale prevazute de art.998 si urm. din Codul civil, respectiv existenta prejudiciului suferit de partea civila, a faptei ilicite savarsite de inculpat, a legaturii de cauzalitate intre aceasta fapta si prejudiciu, precum si a vinovatiei inculpatului in savarsirea faptei, vinovatie care imbraca forma culpei.
Apreciindu-se ca partea civila a dovedit in cauza existenta unui prejudiciu material, dar si moral, demonstrata fiind si legatura de cauzalitate intre pagubele suferite si fapta inculpatului, instanta va retine ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale ce obliga pe cel vinovat de producerea acestuia, de a-l repara.
Relativ la prejudiciul material si moral care s-a demonstrat a-i fi fost produs partii civile, instanta a retinut insa ca intinderea acestuia este mai redusa in raport cu sumele pretinse si urmeaza sa acorde victimei despagubiri intr-un cuantum ce va fi apreciat drept o satisfactie echitabila.
Astfel, instanta a apreciat ca in cauza se justifica acordarea daunelor materiale in cuantum de 29.918 lei, partea vatamata facand dovada cheltuielilor cu procurarea medicamentelor necesitate de ingrijirea leziunilor suferite de pe urma accidentului provocat de catre inculpat , instanta netinand cont decat de contravaloarea medicamentelor procurate ca urmare a recomandarilor medicale ce le-au insotit, si parte din cheltuielile de transport ce s-au putut corobora cu actele medicale de examinare, care justifica aceste deplasari. Instanta nu a putut tine cont insa de toate actele –bonuri fiscale depuse de catre partea vatamata, acestea privind cheltuieli ce nu pot fi incadrate in notiunea de utile pentru ingrijirea leziunilor produse prin accidentarea sa: chiloti barbati, papuci plaja, aparate de ras, elemente de ingrijire corporala estetica, etc. De asemenea, instanta nu a putut tine cont in totalitate de declaratiile martorilor audiati pe latura civila a cauzei , martori care au aratat ca au primit sume de bani pentru transportul partii civile la diverse spitale , sumele fiind vadit exagerate.
Astfel, instanta a retinut in parte declaratia martorului V.D. ( fila 84 dosar) care a declarat ca a primit suma de 1.700 lei pentru transportul parintilor partii civile de la domiciliu la Spitalul Onesti, pe o distanta de circa 20 km ,suma fiind exagerata si nereala. De asemenea, instanta va retine in parte si declaratiile martorilor V.N. (fila 103 dosar) si S.R.(fila 104 dosar),pe aceleasi considerente.
In ceea ce priveste solicitarea partii civile de obligare a inculpatului la plata daunelor morale instanta apreciaza ca aceasta cerere este pe deplin justificata.
In cursul judecatii s-a efectuat de catre I.M.L. Iasi raportul de expertiza medico-legala nr.18253/19.08.2009, prin care s-a constatat ca partea vatamata prezinta reducerea amplitudinii miscarilor coloanei vertebrale dupa fractura corp vertebral T 12 si L 1 consolidata cu tasare minimala asimetrica , fractura veche maleola interna stanga si fractura veche epifiza distala radius stang consolidate , leziuni ce ii confera deficiente globale usoare cu incapacitate adaptativa de 30% neincadrabila in grade de invaliditate . S-a concluzionat , de asemenea, ca leziunile traumatice au necesitat 140-150 zile ingrijiri medicale pentru vindecare din momentul producerii acestora, cu incapacitate totala de munca pe aceasta perioada.
Prejudiciu fiziologic incercat de partea vatamata, constand in privarea acesteia de avantajele unei vieti normale, inclusiv prejudiciul de agrement, dat de efortul suplimentar pe care aceasta trebuie sa-l faca pentru a-si pastra conditiile de viata pe care le-a avut anterior vatamarii, conditii pe care poate le va recapata in timp, pretinde acordarea unei compensatii banesti corespunzatoare care, coroborata cu sanctiunea de drept penal aplicata, sa ofere partii vatamate o necesara satisfactie.
Pe langa prejudiciul corporal (functional, de agrement),de lunga durata, urmaririle subzistand chiar si in prezent, partea vatamata necesitand inca interventii chirurgicale, cauzat prin vatamarea adusa integritatii corporale si sanatatii partii vatamate, instanta retine si faptul ca partea vatamata este o persoana foarte tanara . Instanta va retine ca accidentul ce i-a provocat leziunile fizice partii vatamate a determinat o alta atitudine psihica a acesteia, complet diferita de cea avuta anterior producerii acestuia, schimbare determinata de necesitatea restabilirii integritatii sale corporale iar eforturile depuse in acest sens au angrenat o suprasolicitare psihica si un efort fizic suplimentar .
Instanta a apreciat ca in cauza se justifica acordarea daunelor morale in cuantum de 80.000 lei ca pretium doloris, in compensarea traumelor psihice si fizice suferite de partea vatamata ca urmare a faptei ilicite a inculpatului, suma care, in opinia instantei procura partii o justa si integrala dezdaunare.
Referitor la modul de achitare a acestor despagubiri, instanta a obligat asiguratorul de raspundere civila S.C. A. S.A. Sucursala Bacau la plata sumelor datorate de catre asiguratul V.C. cu titlu de despagubiri materiale si morale relevate anterior catre partea civila B.P.B. si catre partile civile Spitalul Municipal Onesti, Spitalul Clinic de Urgenta Targu-Mures si Serviciul de Ambulanta Bacau in limita stabilita de Ordinul Nr. 8 din 16.06.2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Astfel, la data producerii accidentului, masina condusa de inculpat era asigurata la societatea de asigurare sus-mentionata, fiind vorba de asigurare obligatorie de raspundere civila auto.
Potrivit art.49, 50 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.
Rezulta deci ca raspunderea asiguratorului este o raspundere contractuala, angajata in baza contractului de asigurare incheiat cu asiguratul si nu o forma a raspunderii civile delictuale.
In consecinta, asiguratorul nu poate fi obligat in solidar cu asiguratul si cu inculpatul la plata despagubirilor catre victima accidentului.
Conform art.57 din Legea nr.136/1995, drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercita impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei. Aceste drepturi se pot exercita si direct impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia.
Aceasta inseamna ca asiguratorul este obligat la despagubiri numai in limitele prevazute de lege pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila.
In cazul daunelor produse prin accidente de autovehicule survenite in anul 2008 potrivit art.10 al.1 lit.b din Normele privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, asiguratii sunt despagubiti in limita stabilita de Ordinul Nr. 8 din 16.06.2008 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor .
Potrivit art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, despagubirile se platesc de catre asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite, in masura in care acestea nu au fost despagubite de asigurat.
Fata de aceste prevederi, prima instanta a apreciat ca raspunderea asiguratorului nu poate fi o raspundere solidara cu cea a inculpatului .De altfel, potrivit art.1041 din Codul civil, obligatia solidara nu se prezuma, trebuie sa fie stipulata expres; aceasta regula nu inceteaza decat numai cand obligatia solidara are loc de drept, in virtutea legii, solidaritatea pasiva izvorand din lege sau din vointa partilor.Ori, in cauza, nici Legea nr.136/1995 si nici contractul de asigurare obligatorie de raspundere civila nu prevad ca fata de persoanele prejudiciate prin accidente de autovehicule asiguratul si asiguratorul raspund in solidar. Daca raspunderea partilor ar fi o raspundere solidara, ar insemna ca, potrivit art. 1042 din Codul civil, creditorul obligatiei civile s-ar putea adresa la acela care va voi dintre debitori, deci ca acesta ar avea dreptul sa urmareasca pe acel debitor pe care si l-a ales intrucat toti debitorii sunt debitori principali, contrar prevederilor art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, redat mai sus.
De asemenea, trebuie mentionat insa ca prin O.U.G. nr. 61/2005, intrata in vigoare la data de 10.08.2005, Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania a fost modificata si completata substantial, inclusiv cu privire la cele expuse anterior.
Astfel, potrivit art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, astfel cum a fost modificat prin Art.I pct.22 din O.U.G. nr. 61/2005, despagubirile se platesc de catre asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite. Prin urmare, s-a renuntat la conditia potrivit careia asiguratorul platea numai in masura in care persoanele fizice sau juridice pagubite nu fusesera despagubite de asigurat.
De asemenea, art.57 din Lege a fost si el abrogat prin art. I pct. 24 din O.U.G. nr. 61/2005.
In consecinta, fata de noile prevederi legale in materie, nu se mai poate sustine ca raspunderea asiguratorului are un caracter subsidiar fata de cea a asiguratului, cel dintai putand fi obligat direct la repararea prejudiciului, ca urmare a producerii riscului asigurat.
S-a constatat ca inculpatul a fost asistat de catre avocat ales.
Fiind in culpa procesuala, inculpatul a fost obligat si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in ambele faze ale procesului penal .
Acelasi criteriu al culpei procesuale a stat la baza obligarii inculpatului la achitarea cheltuielilor judiciare efectuate de catre partea civila si de catre expertul N.D. (diferenta onorariu).
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat apel inculpatul V.C., partea vatamata B.P.B. si asiguratorul SC A. SA.
Oral in fata instantei, prin aparator, apelantul inculpat a criticat solutia primei instante atat sub aspectul laturii penale cat si sub aspectul laturii civile.
Pe latura penala inculpatul a criticat solutia primei instante sub aspectul individualizarii executarii pedepsei, considerand ca modalitatea aleasa de instanta, suspendare sub supraveghere este prea grava in raport de pericolul social concret, urmarile produse, persoana si conduita inculpatului si care ar atrage suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe temeiul art. 81, 82.
Pe latura civila inculpatul a criticat solutia primei instante sub aspectul cuantumului daunelor materiale si morale care sunt mult prea ridicate, echivaland practic cu o „pedeapsa civila”.
Societatea de asigurare reasigurarea A. SA– a criticat solutia primei instante atat sub aspectul laturii penale cat si sub aspectul laturii civile.
Pe latura penala a solicitat a se retine culpa comuna a inculpatului si a victimei in producerea accidentului rutier, dupa cu rezulta din expertiza tehnica.
Pe latura civila a criticat solicitat solutia primei instante sub aspectul cuantumului prea ridicat de daune acordat atat cu titlu de despagubiri materiale cat si cu titlu de despagubiri morale .
Apelanta parte civila B.P.B. prin motivele scrise a criticat solutia primei instante sub aspectul netemeiniciei, motivat de faptul ca prin atat in latura penala cat si in latura civila a cauzei.
Pe latura penala partea vatamata a criticat solutia primei instante sub aspectul cuantumul prea mic al pedepsei aplicate inculpatului dar si modalitatea de executare solicitand majorarea pedepsei si executarea acesteia in regim de detentie.
Pe latura civila a criticat solutia primei instante sub aspectul cuantumului redus al despagubirilor materiale si morale acordate solicitand admiterea apelului si majorarea despagubirilor asa cum au fost formulate in fata primei instante
Tribunalul examinand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate si din oficiu constata ca apelurile declarate de inculpat si asigurator sunt fondate pentru urmatoarele considerente:
Astfel instanta de fond a facut o justa apreciere a probelor administrate in cauza pe baza carora in mod corect a stabilit situatia de fapt si vinovatia inculpatului retinand ca in noaptea de 25/26.07.2008, in jurul orei 04,3s, inculpatul a condus autoturismul pe calea Marasesti din Onesti si ajungand in dreptul imobilului nr. 202 a pierdut controlul volanului, iesind in decor unde s-a lovit violent de un copac, fapt ce a dus la vatamarea corporala din culpa a numitei B.P.B. care era pasagera in autoturism, pe bancheta dreapta fata.
Inculpatul a sustinut ca in timp ce se deplasa pe str. Calea Marasesti, a incercat sa depaseasca o caruta care era in fata sa, avand acelasi sens de mers, moment in care a derapat, pierzand controlul volanului.
In urma impactului autoturismul a fost avariat in proportie de 88 %.
Conform Certificatului medico-legal 1400 din 30.07.2008 partea vatamata, in varsta de 19 ani, a suferit leziuni corporale vindecabile in 35-40 zile de ingrijiri medicale, iar ulterior, prin Certificatul medico-legal 1715 din 17.09.2008 i-au mai fost acordate inca 40 de zile de ingrijiri medicale, totalizand in final 75-80 zile de ingrijiri medicale, prezentand diagnosticul de fractura corp vertebral T12, L1, in curs de consolidare, pentru care s-a recomandat mentinerea unei orteze, fractura maleola interna stanga si epifiza distala radiala stanga in consolidare.
Examinand cauza s-a constatat ca fapta savarsita de inculpat este prevazuta de legea penala, a fost savarsita cu vinovatie sub forma culpei exclusive si prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Astfel fapta inculpatului V.C. care datorita neatentiei la volan a pierdut controlul autovehiculului izbindu-se de un copac, in afara partii carosabile, fapt ce a dus la vatamarea corporala din culpa a partii vatamate B.P.B., provocandu-i leziuni vindecabile in 140-150 de zile de ingrijiri medicale , leziuni ce i-au pus viata in pericol constituie infractiune, fapta avand urmari dintre cele mai grave pentru viata, sanatatea sau integritatea corporala a altei persoane, cat si pentru integritatea unor bunuri, ceea ce ii confera un caracter grav.
Pentru ca o pedeapsa sa isi atinga scopul preventiv, ea trebuie sa fie astfel aleasa si dozata incat, prin fiecare din functiile ei sa motiveze un efect preventiv maxim.
Individualizarea legala se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune in parte in raport de gradul de pericol social abstract al faptei, tinand cont de importanta valorii lezate si de gravitatea vatamarii la care e supusa aceasta, dar individualizarea judecatoreasca se face post delictum de instanta judiciara si consta in adecvarea pedepsei la o anumita fapta concreta si la un infractor care trebuie reeducat.
In cauza de fata referitor la cuantumul pedepsei aplicate se constata ca instanta de fond a facut o apreciere temeinica a dispozitiilor art.72 din Codul penal, aplicand inculpatului o pedeapsa severa in raport de fapta comisa si datele ce caracterizeaza persoana inculpatului.
Astfel avandu-se in vedere gradul de pericol social al faptei comisa, conditiile si imprejurarile concrete in care s-a savarsit infractiunea, lipsa antecedentelor penale, pozitia sincera pe parcursul procesului penal, varsta inculpatului, faptul ca are un copil minor dar si loc de munca in strainatate , respectiv in Italia, se apreciaza ca scopul educativ al pedepsei poate fi atins si fara executarea sub supravegherea a pedepsei, in cauza fiind indeplinite conditiile prev.de art.81 din Cod penal privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Privitor la criticile formulate de inculpat ce vizeaza si retinerea culpei concurente a victimei constand in nepurtarea centurii de siguranta, tribunalul apreciaza ca acesta este nefondata pentru urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.36 din OUG. 195/2002 republicata „ Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute in regulament.”. In art. 99 al aceleiasi ordonante se prevede ca „(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa I de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de catre persoane fizice:
8. nerespectarea obligatiei pasagerilor aflati intr-un autovehicul de a purta, in timpul deplasarii pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranta omologate;
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin. (1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 2 puncte de penalizare..”
Rezulta asadar ca sunt sanctionati contraventional atat conducatorul auto cat si pasagerul in cazul in care pasagerul nu poarta centura de siguranta in timpul deplasarii pe un drum public.
Revenea inculpatului obligatia de a-i atrage atentia partii vatamate de a se asigura cu centura de siguranta.
In raportul de expertiza tehnica auto efectuat la mai bine de un an de la data producerii accidentului, care in mod corect nu a fost avut in vedere de prima instanta la pronuntarea solutie se retine totusi ca partea vatamata „B.P.B. nu purta centura de siguranta in momentul producerii accidentului”, centura neramanand blocata dupa accident.
Chiar si asa daca ar fi, intre faptul nepurtarii centurii de siguranta si prejudiciul suferit respectiv vatamarea corporala trebuie sa existe raport de cauzalitate pentru a se putea retine culpa concurenta a victimei.
Ori analizand probele administrate in cauza, tribunalul constata ca nu exista raport de cauzalitate intre fapta victimei de a nu purta centura de siguranta si urmarea socialmente periculoasa produsa constand in vatamarea sa corporala.
Accidentul s-a produs ca urmare a neadaptarii vitezei la conditiile de trafic (acul vitezometrului s-a blocat in dreptul valorii de 130 de km/h), autoturismul condus de inculpat a iesit in decor si a intrat in coliziune dreapta spate cu un copac.
In conditiile in care victima a suferit urmatoarele leziuni: traumatism cranio-cerebral si facial cu plagi si escoriatii, contuzii si echimoze membru superior drept si hemitorace drept, fractura Pouteau-Calles stanga, tratata ortopedic, fractura incompleta corp maleola interna stanga, entorsa metatarso-falangiana III-IV-V dreapta, fractura corp vertebral T12 si L1 cu tasare minima, amielica., este greu de crezut ca purtand centura de siguranta acestea nu s-ar mai fi produs., in conditiile in care asa cum am aratat anterior autoturismul rula cu o viteza excesiva , cca. 130 km/h si s-a izbit violent de un copac, contorsionandu-se in jurul acestuia, si in conditiile in care victima a suferit leziuni in zone care oricum nu erau protejate de eventuala purtare a centurii de siguranta.( entorsa metatarso-falangiana III-IV-V dreapta, fractura incompleta corp maleola interna stanga, contuzii si echimoze membru superior drept,s.a).
In consecinta, avand in vedere cele retinute anterior, urmarile accidentului ar fi fost tot grave daca victima ar fi purtat centura de siguranta, in conditiile in care este de notorietate ca la viteze excesive si impacturi violente eficienta utilizarii centurii de siguranta este mult redusa, uneori chiar anihilata.
Privitor la culpa victimei contand in faptul de a accepta sa se urce intr-un autoturism condus de un conducator auto aflat sub influenta bauturilor alcoolice, din materialul probator aflat la dosarul cauzei nu rezulta cert ca inculpatul ar fi consumat bauturi alcoolice, partea vatamata fiind singura care sustine acest aspect in plangerea penala si in declaratiile date ulterior in cauza. Inculpatii si martorii audiati in cauza au declarat fie ca inculpatul nu a consumat bauturi alcoolice, fie ca nu emana halena alcoolica.
Din buletinul de examinare clinica rezulta ca, inculpatul nu prezenta halena alcoolica, fiind deosebit de agitat, neputandu-i-se recolta probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei, concluzionandu-se totusi “ ca era sub influenta alcoolului”.
Nefiind dovedit faptul ca inculpatul a condus sub influenta bauturilor alcoolice, culpa victimei privind acceptarea de a se urca in autoturismul acestuia este inexistenta.
Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul constata ca prima instanta in mod corect a retinut culpa exclusiva a inculpatului in producerea accidentului.
In ceea ce priveste al doilea motiv de apel invocat atat de inculpat cat si de asiguratorul Societatea de Asigurare - Reasigurare A. SA cu privire la latura civila a cauzei, tribunalul constata ca in mod corect instanta de fond a obligat a direct asiguratorul, avand in vedere dispozitiile art. 50, 51 din Legea 136/1995 potrivit carora „despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea sau distrugerea de bunuri. In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda pentru persoanele aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate in acel autovehicul, numai daca acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv. Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despagubirile se acorda pentru bunurile aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate in acel autovehicul, numai daca acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv, precum si daca nu apartineau detinatorului ori conducatorului autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului.”
Din probele administrate rezulta ca partea vatamata B.P.B., a suferit prejudicii materiale certe, actuale si inca neacoperite, constand in contravaloarea efectuarii tratamentelor medicale, medicamentelor, deplasarilor la unutatile spitalicesti.
In ceea ce priveste valoarea totala a acestor cheltuieli, tribunalul constatata ca exista probe in acest sens ( inscrisurile de la fl. 69-83 si declaratiile martorilor V.D. – fl. 84, V.N. – fl. 103, S.R. –fl.104) din care rezulta fara dubiu ca partea vatamata a cheltuit aproximativ 15 000 lei pentru a achita tratamente medicale, terapeutice, medicamente si pentru a se deplasa la unitati sanitare.
Avand in vedere ca instanta de fond a stabilit existenta cuantumului si intinderii prejudiciului material pe baza unor calcule matematice depuse la dosar de catre partea vatamata, se impune cu prisosinta ca daunele materiale sa fie reduse la cuantumul stabilit de tribunal pe baza de probe certe, respectiv 15000 lei.
Astfel din documentele justificative aflate la filele 69-83 dosar fond rezulta ca partea vatamata a cheltuit suma de 4050 lei, din chitantele si facturile de la filele 59-60 rezulta cheltuieli in cuantum de 444 lei.
Din declaratiile martorilor V.D. – fl. 84, V.N. – fl. 103, S.R. –fl.104 tribunalul retine ca s-au cheltuit urmatoarele sume : 1700 lei pentru transportul parintilor victimei la spital, aproximativ 1000 lei pentru hrana necesara victimei pe durata spitalizarii, cinci drumuri la Bacau la Spitalul Judetean si la Serviciul de Medicina Legala a 300 lei fiecare , rezultand un total de 1500 lei, un prim transport la Targu Mures cu cazare pentru 4-5 zile in valoare de 4000 lei si un al doilea transport la Targu Mures in valoare de 1000 lei, la care se aduga cel cinci deplasari de la Timisoara la Onesti, un drum constand cca. 300 lei. Totalul prejudiciului material se ridica in mod cert la suma de 15000 lei.
Sustinerea apelantului asigurator ca nu exista inscrisuri doveditoare pentru toate aceste pretentii materiale nu poate fi retinuta intrucat ar fi absurd si total inechitabil sa se pretinda victimei ca, dupa producerea unui accident grav de circulatie, sa se ingrijeasca, in principal, de preconstituirea de probe pentru procesul penal, sa prezinte chitante fiscale pentru toate cheltuielile care se fac cu ocazia spitalizarii si a tuturor tratamantelor urmate.
De asemenea, prejudiciile morale suferite de catre partea vatamata civila sunt evidente. Practic, accidentul a carei victima a fost partea vatamata reprezinta o adevarata tragedie care a marcat-o, lasandu-i sechele pentru tot restul vietii.
Leziunile traumatice suferite de partea vatamata au necesitat 140-150 zile ingrijiri medicale pentru vindecare din momentul producerii acestora, cu incapacitate totala de munca pe aceasta perioada.
In mod corect prima instanta a apreciat cp prejudiciul fiziologic incercat de partea vatamata, constand in privarea acesteia de avantajele unei vieti normale, inclusiv prejudiciul de agrement, dat de efortul suplimentar pe care aceasta trebuie sa-l faca pentru a-si pastra conditiile de viata pe care le-a avut anterior vatamarii, conditii pe care poate le va recapata in timp, pretinde acordarea unei compensatii banesti corespunzatoare care, coroborata cu sanctiunea de drept penal aplicata, sa ofere partii vatamate o necesara satisfactie.
Pe langa prejudiciul corporal (functional, de agrement),de lunga durata, urmaririle subzistand chiar si in prezent, partea vatamata necesitand inca interventii chirurgicale, cauzat prin vatamarea adusa integritatii corporale si sanatatii partii vatamate, instanta retine si faptul ca partea vatamata este o persoana foarte tanara . Instanta va retine ca accidentul ce i-a provocat leziunile fizice partii vatamate a determinat o alta atitudine psihica a acesteia, complet diferita de cea avuta anterior producerii acestuia, schimbare determinata de necesitatea restabilirii integritatii sale corporale iar eforturile depuse in acest sens au angrenat o suprasolicitare psihica si un efort fizic suplimentar
Desi, spre deosebire de alte legislatii, nu exista criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de catre partea vatamata, tribunalul apreciaza ca un criteriu orientativ este gravitatea prejudiciului moral. Acesta este cu atat mai grav cu cat valoarea lezata are o importanta mai mare pentru partea vatamata.
Procesul de comensurare a daunelor morale este guvernat de criteriul echitatii care exprima cerinta ca indemnizatia sa reprezinte o justa si integrala dezdaunare a partii vatamate si nu o imbogatire a acesteia.
In termenii Conventiei Europene a Drepturilor Omului acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vatamata sa primeasca o satisfactie echitabila pentru prejudicial moral suferit. In acest sens, vazand si principiul echitatii , tribunalul apreciaza ca se impune reducerea acestora la suma de 30000 lei, suma apreciata de tribunal ca fiind suficienta alaturi de condamnarea inculpatului pentru repararea integrala a prejudiciului moral suferit.
Contrar solicitarilor partii vatamate, tribuanlul apreciaza ca nu se impune majorarea acestor despagubiri intrucat nu exista o dovada certa a cuantumului prejudiciului material solicitat, nefiind astfel indeplinita conditia existentei si intinderii diferentei de prejudiciu material solicitata pentru angajarea raspunderii civile delictuale.
Fata de considerentele mai sus expuse urmeaza ca in baza art.379 pct.2 lit.a din Codul de procedura penala sa se admita apelurile formulate de apelantul inculpat V.C. si apelantul asigurator Societatea de Asigurare – reasigurare A. SA impotriva sentintei penale nr. 4015.01.2010 pronuntata de Judecatoria Onesti in ceea ce priveste:
- modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpatului.
- cuantumul daunelor materiale si morale cuvenite victimei.
Va desfiinta sentinta apelata sub aspectele aratate;
Va retine cauza spre rejudecare si in fond:
In baza art. 1 Cod penal va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1(un) an inchisoare aplicata inculpatului V.C. pentru art. 184 alin 2,4 Cpen.
In baza art.82 Cod penal va stabili durata termenului de incercare de 3 ani calculat de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
In baza art.359 Cod procedura penala va atrage atentia inculpatului asupra nerespectarii dispozitiilor art.83 Cod penal.
Va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 861 , 863 , 864 Cpen.
Va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii potrivit art.71 alin. Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
Va reduce cuantumul daunelor materiale si morale la care este obligat asiguratorul catre partea civila B.P.B., astfel: 15 000 leu daune materiale si 30000 lei daune morale.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
In baza art. 379 pct.1 lit. b Cprpen va respinge ca nefondat apelul partii civile B.P.B. declarat impotriva aceleiasi sentinte.
In baza art. 192 alin 2 Cprpen va obliga apelanta parte civila B.P.B. la plata sumei de 80 lei cu titlul de cheltuieli judiciare,
In baza art.192 alin.3 Cod pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apelul inculpatului si al asiguratorului vor ramane in sarcina acestuia.
Instanta admite apelul inculpatului V.C. cat si apelul asiguratorului S.C. SOCIETATE DE ASIGURARE – REASIGURARE A. S.A. – Sucursala Bacau formulate impotriva sentintei penale 40/15 ianuarie 2010 a Judecatoriei Onesti .