Dreptul national si neretroactivitatea legii . Obligatia judecatorului national de a da efect normei comunitare fata de dreptul national si jurisprudentei comunitare . Decizie nr. 372 din data de 03.09.2008
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia

Dreptul national si neretroactivitatea legii .
Obligatia judecatorului national de a da efect normei comunitare fata de dreptul national si jurisprudentei comunitare .
Obligatia judecatorului de a garanta accesul efectiv la justitie si unei persoane juridice.
Obligatia judecatorului de a verifica si a pune in discutie calitatea de persoana juridica a unei entitati si a capacitatii de exercitiu a drepturilor procesuale.
Inadmisibilitatea admiterii cererii de deschidere a procedurii de executare silita concursuala in absenta titlului executoriu.
Statutul si atributiile practicianului in insolventa si cazurile de exceptie in care poate fi inlocuit.
Infractiunea de bancruta prin inscrierea la masa falitei a unei creante inexistente.
Relevanta calitatii de creditor necontestata pentru exercitarea dreptului de vot si pentru legalitatea operatiunilor de executare .
Inaplicabilitatea exceptiei autoritatii de lucru judecat si obligatia refacerii actelor si operatiunilor pana la ultimul act de executare . Sectia comerciala - Decizia nr. 372/3 septembrie 2008 Intemeindu-se pe dispozitiile art. 3 pct. 16 si art. 76 din Legea nr. 85/ 2006, judecatorul sindic a admis contestatia lichidatorului judiciar C. M. si a respins declaratiile de creanta ale creditoarelor SA C.N.A.D.N. Bucuresti; Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice ENEL, SA Electrica Banat- Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice -Deva, retinand in esenta ca lichidatorul judiciar desemnat in procedura executarii silite concursuale a falitei "V."SRL Petrosani, a solicitat tratarea cererilor de admitere a creantelor prin prisma art. 76 din Legea nr.85/2006. (Sentinta comerciala nr. 183/26 februarie 2008, nepublicata).
Creditoarea SA "E.E" Bucuresti cu sediul in Deva, a declarat recurs sustinand ca judecatorul sindic nu a dat efect dispozitiilor imperative ale Codului de procedura civila, si nu a indeplinit procedura de citare si de comunicare, prin inmanarea actelor procedurale functionarului sau, insarcinat cu primirea corespondentei. Prin intampinare, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea recursului sustinand ca s-au respectat prevederile art.76 din Legea nr. 85/2006, iar declaratia de creanta a creditoarei este tardiva.
Recursul a fost admis, sentinta s-a casat iar cauza a fost trimisa spre refacerea actelor de executare silita, retinandu-se considerentele ce urmeaza.
1.In temeiul art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei si art. 1 Cod civil, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
In acelasi sens, CEDO si CJCE au interpretat dispozitiile Tratatului de la Roma, invocand necesitatea respectarii principiului certitudinii dreptului ca garantie a accesului efectiv la instanta.
Cu alte cuvinte, chiar daca actul normativ intern ar incalca principiile constitutionale si/sau ale legislatiei europene, judecatorul national ar fi dator sa dea efect prioritar legii europene.
In acest sens, sunt elocvente Deciziile CJCE in cazurile Internazionale H. Walt Wilhelm, Van Gend en Loos, Costa-Enel si Simmenthal, in care misiunea judecatorului national confruntat cu problema contrarietatii intre un act national si o dispozitie comunitara a fost definita extrem de clar "orice judecator national sesizat in cadrul competentei sale, are obligatia de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le confera particularilor, lasand neaplicata orice dispozitie eventual contrara a legii nationale".
In speta, pentru a respinge contestatiile creditoarelor, judecatorul sindic a preluat ad literam, sustinerile si interpretarile lichidatorului judiciar, intemeiate pe textul Legii nr.85/2006, inexistenta la data deschiderii procedurii .
Judecata este insa gresita deoarece, procedura executarii silite concursuale prin reorganizare s-a deschis la 22 decembrie 2004 sub imperiul Legii nr.64/1995, iar la 25 mai 2005 conform aceleasi legi, s-a convertit in lichidare judiciara totala.
Prin urmare, in pofida practicii constante a Curtii de Apel Alba Iulia, judecatorul sindic a considerat aplicabile prevederile Legii nr.85/2006, desi nici o dispozitie a acestui act normativ nu instituie retroactivitatea.
2. Conform art. 85 Cod procedura civila, citarea partilor in proces reprezinta garantia respectarii accesului efectiv la justitie, si a transparentei actului de judecata. De aceea, nerespectarea acestei obligatii reflecta incalcarea unui drept fundamental ocrotit de art.6 din CEDO. In planul dreptului national, sanctiunea este nulitatea hotararii date de judecator fara citarea partilor conform legii.
Sub acest aspect in cazul Delcourt c/a Belgia, Curtea a statuat ca intr-o societate democratica, in sensul conventiei, dreptul la o buna administrate a justitiei ocupa un loc atat de important incat o interpretare restrictiva a art 6 alin.1 nu ar corespunde scopului si obiectului acestei dispozitii.
Prin urmare, elementele componente ale unei bune administrari a justitiei il constituie accesul la o procedura care prezinta toate atributele unei forme de control, iar accesul la un forum judiciar trebuie sa fie real si nu numai formal. In aceasta idee, orice actiune sau hotarare judecatoreasca prin care o anumita procedura se califica in mod artificial ca fiind parcursa intr-o maniera transparenta este contrara art. 6 alin. 1 din CEDO.
Cum, in temeiul art.91 si art.92 indice 1 din Codul de procedura civila, persoanele juridice se citeaza prin inmanarea citatiei functionarului insarcinat cu primirea corespondentei, citarea prin afisare sau prin publicitate este admisibila doar in doua cazuri de exceptie.
Aceasta regula, preluata de legea speciala, este incidenta si procedurii de executare silita concursuala astfel ca judecatorul sindic avea obligatia sa dispuna luarea masurilor procedurale prin care sa se convinga ca recurenta, prin reprezentantul legal al acesteia, are cunostinta de termenul de depunere a declaratiilor de creante.
Concret, era tinut sa dispuna ca factorul postal ori lichidatorul judiciar sa inmaneze notificarea functionarului insarcinat cu primirea corespondentei societatii recurente, indeplinirea acestei masuri reprezentand parte din misiunea judecatorului national conforma legislatiei europene, si obligatorie chiar si in ipoteza in care legea interna ar fi contrara.
3. Deschiderea procedurii executarii silite concursuale reprezinta o masura grava care afecteaza nu numai societatea comerciala dar si pe creditorii acesteia din randul carora, fac parte si asociatii. Pentru a exclude ca cererea de deschidere a procedurii sa constituie un mijloc prin care un comerciant concurent sa fie eliminat de pe piata, sau prin care persoane interesate sa dobandeasca bunuri ale societatii vizate, legea il aseaza pe debitor sub protectia sa, scop in care, instituie o suma de conditii fara de care, deschiderea procedurii nu este admisibila.
In speta, deschiderea procedurii reorganizarii a fost decisa in absenta titlului executoriu, creanta invocata de DGFP Hunedoara nerezultand dintr-o Decizie de impunere la a carei intocmire si comunicare se refera expres art.85, art.44 alin.2 lit. a-d si alin.3 si 4 art.133 si urm din Codul de procedura fiscala.
In aceste conditii, creanta fiscala nu intruneste calitatile impuse de lege urmand a fi supusa verificarii, alaturi de toate celelalte creante care nu rezulta dintr-o hotarare judecatoreasca irevocabila sau dintr-un inscris careia lege ii recunoaste expres acest caracter. Nici judecatorul sindic nici administratorul judiciar nu au dat efect acestor obligatii prevazute de lege.
4. In temeiul art. 42 Cod procedura civila, persoanele care nu au exercitiul drepturilor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat de legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor, iar in temeiul art. 43 lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.
In speta, judecatorul sindic nu s-a preocupat sa lamureasca statutul juridic al creditoarelor, si persoana juridica in patrimoniul careia se localizeaza creanta invocata la masa falitei. Lamurirea se impunea inclusiv cu referire la recurenta, a carei denumire preluata mecanic, este contrara Legii nr.31/1990 care nu recunoaste sucursalelor sau directiilor, calitatea de subiect de drept.
Cu alte cuvinte, devreme ce numai persoana juridica recunoscuta de lege ca atare, are capacitatea de exercitiu adica, aptitudinea de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii pe care sa le onoreze cu patrimoniu propriu, este esential sa se cunoasca daca si fata de ce entitate s-au respectat obligatiile impuse de Legea nr. 64/1995.
Prin urmare, denumirile SA Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice ENEL sau SA Electrica Banat- Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice -Deva urmeaza a fi inlaturate, judecatorul sindic urmand a identifica firma fiecarei societati comerciale care se pretinde creditor, conform dispozitiilor Legii nr.31/1990 si ale Legii nr.26/1990 care se refera expres si clar la calitatea de persoana juridica, ca institutie fundamentala a dreptului, si la formele exogene ale unei societati comerciale.
5. Conform art. 23 alin. 4 din Legea nr. 64/1995, statutul de practician in reorganizare si lichidare presupune profesionalism deosebit , capacitati si calitati de diagnosticare a cauzelor incetarii platilor, precum si initierea unor masuri de inlaturare a neajunsurilor.
Aceleasi calitati permit intocmirea planului de redresare financiara a debitoarei, cu propunerea solutiilor de reorganizare sau in cazul insolventei totale, identificarea prin inventariere faptica a bunurilor si preluarea lor in posesie, valorificarea inventarului, recuperarea creantelor fata de debitorii falitei, stabilirea valorii bunurilor din activul patrimonial al falitei pornind de la valoarea inscrisa in ultimul bilant aprobat, stabilirea pasivului si lichidarea patrimoniului prin valorificarea activului in conditiile stabilite de creditorii debitoarei, cu respectarea imperativului legal, si plata pasivului in ordinea prevazuta de lege.
Cum, atributiile administratorului judiciar si ale lichidatorului stabilite de lege vizeaza profesia de practician in insolventa, numai in masura in care administratorul judiciar sau lichidatorul ori judecatorul sindic constata ca atributiile ce urmeaza a fi exercitate depasesc capacitatea profesionala, competenta or cunostintele necesare derularii procedurii, este oportuna solutia de abtinere sau de inlocuire a persoanelor aratate.
Cu alte cuvinte legiuitorul nu a recunoscut administratorului sau lichidatorului, calitatea de intermediari sau interpusi intre instanta si terte persoane, ci aceea de autor al tuturor operatiunilor efectuate in calitate de mandatar judiciar, sub directionarea instantei judecatoresti prin judecatorul sindic.
6. Celeritatea in derularea procedurii de executare este una din obligatiile impuse expres de lege, iar respectarea fazelor si etapelor procedurii este unul din criteriile descarcarii de sarcinile si raspunderile la care se refera legea speciala.
In acest sens, conform art.75 si urmatoarele din aceeasi lege, administratorul judiciar este tinut sa indeplineasca operatiunile referitoare la derularea procedurii in stricta concordanta cu legea si in ordinea prevazuta de aceasta.
Aceeasi lege statueaza concret obligatia administratorului judiciar de a intocmi un raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au condus la incetarea de plati a debitoarei, si instituie in competenta administratorului judiciar, promovarea actiunilor cu scopul de a maximiza averea debitoarei.
In speta, la 22 decembrie 2004 judecatorul sindic a pronuntat Sentinta nr. 2483, iar din dispozitivul sentintei se deduce ca procedura deschisa este cea a reorganizarii judiciare deoarece, a desemnat un administrator judiciar (nu lichidator) si a ridicat dreptul de administrare al administratorului legal si de a conduce activitatea societatii debitoare.
In aceste conditii, judecatorul sindic era dator sa verifice daca administratorul judiciar se achita de obligatii, in ordinea prevazuta de lege, in procedura reorganizarii judiciare si, mai ales, daca prin raportul intocmit a comunicat judecatorului sindic posibilitatea de redresare a debitoarei, mijloacele si caile de obtinere a resurselor financiare necesare redresarii, planul propus in acest sens, si eventual, ca nu exista sanse de redresare financiara a debitoarei astfel ca, propune trecerea de indata, in faliment.
Din actele dosarului rezulta ca timp de peste 1 an, din 22 decembrie 2004 si pana in luna martie 2005, administratorul judiciar nu a indeplinit sub nici o forma obligatiile pentru care a fost desemnat, lipsind listele de inventariere a patrimoniului, rapoartele, tabelul preliminar al creantelor, tabelul definitiv, planul de redresare financiara, si toate celelalte lucrari din care sa rezulte ca procedura a fost incredintata unei persoane cu profesionalism in administrarea procedurii.
Cu precadere, se retine ca inscrisurile intitulate "Raport" nu sunt corespunzatoare deoarece nu cuprind datele si informatiile cerute de lege, intocmite in limbajul contabil, specific impus de Legea nr.82/1991, iar celelalte operatiuni nu au fost efectuate nefiind nici o dovada in acest sens la dosar.
De asemenea, nici dupa 4 ani de la deschiderea procedurii, nu se afla la dosar dovezi din care sa rezulte actiunile, activitatile si rezultatele obtinute pentru recuperarea de la debitorii falitei a datoriilor, nici rezultatul verificarii izvorului juridic si intinderii creantelor invocate la masa societatii aflate in procedura.
7. In temeiul art.42 si 45 din Legea nr.64/1995 incidenta cauzei de fata, de la data deschiderii oricareia din cele doua proceduri, de reorganizare judiciara pe baza de plan sau de lichidare judiciara patrimoniala totala, se suspenda toate actiunile judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, si totodata nici o dobanda, majorarea sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu se mai adauga creantelor nascute anterior.
Prin urmare, debitoarea a fost asezata sub protectia legii si data in administrarea judecatorului sindic, prin mandatarul judiciar desemnat, astfel ca nu este admisibila si deci, nici opozabila, nici o activitate extrajudiciara contra debitoarei si nici o adaugare de dobanzi sau penalitati peste data defipta de lege.
Intre aceste activitati suspendate se inscrie si controlul sau calcularea, adaugarea ori recalcularea datoriei de catre organul fiscal ori de alte persoane, terti care invoca datorii in sarcina societatii debitoare, aceste activitati neputand fi reflectate in operatiunile contabile legate de patrimoniul acesteia, fiind lipsite de orice efect juridic procesele-verbale incheiate dupa ce debitoarea s-a aflat sub protectia legii prin puterea judecatoreasca, odata cu deschiderea procedurii.
In speta, administratorul judiciar a trecut peste lege si peste nivelul creantelor DGFP si ale celorlalti creditori, pe care trebuia sa le verifice la intocmirea planului de reorganizare, si sa le compare cu nivelul calculat si inregistrat in contabilitatea societatii debitoare, prin administratorul sau legal (care trebuia citat la fiecare operatiune), iar rezultatul acestei munci specifice practicianului, sa fi fost prezentat judecatorului sindic pentru a verifica respectarea legii.
In atingerea scopului acestei verificari, administratorul judiciar era tinut sa ceara organului fiscal si fiecarui creditor, dovezi privind data nasterii fiecarei datorii, modul de calcul a intregii creante, si sa consulte actele doveditoare ale creditorilor, intrucat simplele afirmatii cuprinse in inscrisuri intitulate "titlu executoriu" nu au valoarea juridica ceruta de Codul d procedura fiscala.
Pe de alta parte, verificarea creantelor urma sa fie bazata pe dispozitiile art.46 Cod comercial conform carora, numai facturile acceptate fac dovada obligatiilor comerciale, iar de mentiunile cuprinse intr-o factura, intre care, semnatura administratorului cu puteri de reprezentare si stampila societatii, depinzand aptitudinea acesteia de a fi considerata document primar aflat la baza intocmirii notei contabile si a inregistrarii operatiunii in contabilitatea debitoarei conform cu Legea nr.82/1991 si cu normele date in aplicarea acesteia.
In acelasi scop, era obligatorie prezentarea de catre functionarii organului fiscal si ai celorlalti creditori, a tuturor explicatiilor si a evidentei contabile din care sa rezulte fara echivoc si cu transparenta, creantele nascute potrivit legii, in sarcina societatii.
Asadar, numai daca va proceda la verificarea creantelor urmand intocmai dispozitiile Legii nr.64/1995 si rigorile contabilitatii reglementate prin Legea nr.82/1991, extrem de clare si detaliate in materia acestei operatiuni, administratorul judiciar va justifica rolul sau de mandatar al judecatorului sindic si dreptul la o plata pentru munca depusa in favoarea derularii procedurii prin efectuarea operatiunilor specifice intr-o deplina paritate de tratament fata de creditori si debitoare.
8. Respectarea legii va conferi validitate operatiunilor de gestionare a patrimoniului si va permite judecatorului sindic sa cerceteze respectarea dispozitiilor Legii nr.82/1991 si ale Legii nr.64/1995 cu referire la protectia debitoarei, a creditorilor si a persoanelor implicate in procedura, responsabile penal, pentru inscrierea in tabelul creantelor a unor datorii inexistente.
Cum, administratorul judiciar in calitate de mandatar judiciar si de reprezentant al intereselor creditorilor si al debitoarei, nu-si poate aroga o conduita autonoma, orice abatere de la obligatiile legale si de la diligenta maxima ceruta celui mai bun gospodar, atrage raspunderea pentru neglijenta in exercitarea mandatului sau pentru agravarea pasivului.
In profilul aratat, din lucrarile dosarului nu rezulta pentru care motive, nu s-a verificat validitatea contractului de inchiriere, in conditiile in care, nu poata semnatura reprezentantului societatii debitoare iar in absenta acesteia, Legea nr.469/199 nu confera efecte juridice, si nici motivele pentru care nu s-au denuntat ori nu s-a inscris la masa falitei a creantelor rezultate din celelalte contracte, mai ales cele rezultate din contratul pentru procurarea de rovignete, urmand a fi date explicatii asupra situatiei juridice a autovehiculelor din patrimoniul societatii debitoare.
Evident ca lichidatorul judiciar avea posibilitatea sa se prevaleze de art. 67 alin. 5 din Legea nr. 64/1995 si sa mentina acele contracte cu persoanele societatii strict necesare activitatilor de conservare a bunurilor si de efectuare a operatiunilor contabile pana la data convertirii procedurii, restul activitatilor tinand de obligatia lichidatorului pentru care este si platit.
Judecatorul sindic nu a aratat propriile motive pentru care nu a dat curs cererilor facute de creditoare, si pe de alta parte, s-a sprijinit pe o exceptie trasa dintr-o lege inaplicabila procedurii, recunoscand calitate procesuala lichidatorului in judecata contestatiilor.
Pe de alta parte, pe toata derularea procedurii judecatorul sindic nu a dispus masuri de intrare in legalitate, iar administratorul judiciar s-a asezat in calitatea de intermediar in actul de justitie, urmarind doar maximizarea castigului propriu din lichidarea societati comerciale, fiind evident ca nu s-a conformat sub nici un aspect dispozitiilor legii, impunandu-se refacerea actelor de executare silita concursuala.
In efectuarea acestor operatiuni, judecatorul sindic va cere mandatarului judiciar sa respecte intocmai dispozitiile Legii nr.64/1995 si, in schimbul platii deja primite, fara a i se mai face vreo plata, sa informeze periodic judecatorul sindic asupra tuturor problemelor ivite in efectuarea operatiunilor.
Intrucat, pana in prezent nu s-au respectat fazele procedurale si nu au fost indeplinite obligatiile cerute de lege, judecatorul sindic se va raporta la prevederile Legii nr.64/1995 si la dispozitiile art.315 Cod procedura civila, si va acorda sprijin efectiv pentru refacerea actelor si operatiunilor de executare silita in faza preliminara lichidarii, in faza lichidarii si in faza distribuirii sumelor rezultate din lichidare, fara a se putea opune exceptia de lucru judecat prevazuta de art. 1201 cod civil, pana la ultimul act de lichidare.
Activitatile vor fi prestate cu profesionalismul specific calitatii pentru care lichidatorul a fost deja remunerat, iar acesta va propune judecatorului sindic solutii pentru depasirea obstacolelor ivite.
Se intelege ca, toate operatiunile urmeaza a fi aprobate de acele persoane a caror calitate de creditori, trebuie sa rezulte fara echivoc din lege, si in urma verificarii validitatii si opozabilitatii creantelor. In randul creditorilor legea inscrie si pe asociatii societatii pe care lichidatorul judiciar nejustificat nu i-a notificat, la dosar nefiind depusa, in extenso, fisa de identificare a societatii debitoare.
Din punctul de vedere aratat, aprobarea creditorilor nu inlatura culpa pentru actiuni, inactiuni, greseli sau neglijente avand ca efect agravarea pasivului.
9. Pentru buna administrare a justitiei, judecatorul sindic se va cere grefei ca toate actele, documentele si inscrisurile sa fie legate in dosarul cauzei, iar filele sa fie numerotate cronologic, nefiind admisibila crearea unor "dosare" separate de dosarul instantei, purtand denumirea "Declaratii de creanta" sau " Rapoarte".