SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS COMERCIAL. EVACUARE PROVIZORIE PE CALEA ORDONANTEI PRESEDINTIALE. ADMISIBILITATEA ACESTEI CERERI IN CONDITIILE ART.581 COD PROCEDURA CIVILA.
Actiunea in evacuare, ca si masura vremelnica este admisibila in principiu impotriva celor care, prin abuz intra in proprietatea altor persoane, situatie in care se poate lua masura vremelnica pana la solutionarea pe fond a cauzei, pentru pastrarea situatiei de fapt avute anterior ocuparii abuzive.
In situatia insa, in care se cumpara un imobil detinut in mod public de o terta persoana, nu se poate retine existenta urgentei pentru a se lua masura vremelnica de evacuare pe calea ordonantei presedintiale.
Prin sentinta nr.1303/COM din 22.12.2006 a tribunalului Bihor s-a admis cererea de ordonanta presedintiala introdusa de reclamantul K.A. impotriva paratei SC D.- D SRL si s-a dispus evacuarea paratei din imobilul situat in Oradea str. Independentei nr.13, inscris in CF 80015 Oradea nr. top.1986/2/A reprezentand in natura apartament compus din : o magazie, 2 depozite, un birou, un grup sanitar cu o suprafata totala construita de 133,8 ma si depozit la subsol de 78 ma, urmand ca evacuarea sa se faca fara somatie si trecerea unui termen.
A fost obligata parata sa plateasca reclamantului 5013 lei cheltuieli de judecata.
S-a respins ca inadmisibila cererea de chemare in garantie formulata de parata impotriva Primariei Municipiului Oradea.
Pentru a pronunta astfel instanta de fond a retinut ca reclamantul este proprietar asupra imobilului in litigiu cu titlu de cumparare si astfel are dreptul de a se bucura de bunul sau in mod exclusiv si absolut si nu poate fi silit de nimeni a ceda proprietatea sa, urgenta fiind justificata prin insasi incalcarea acestui drept prin lezarea reclamantului in exercitarea folosintei, posesiei si dispozitiei asupra proprietatii sale.
In cauza este indeplinita si conditia vremelniciei masurii ordonate pana la solutionarea cauzei pe fond, ce formeaza obiectul dosarului nr.10023/2006 al Judecatoriei Oradea.
Examinand in sumar titlurile partilor, fara a prejudeca fondul cauzei, instanta a retinut ca reclamantul are de partea sa aparenta dreptului.
Cu privire la cererea de chemare in garantie a retinut ca este inadmisibila in procedura ordonantei presedintiale deoarece ea priveste fondul dreptului.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata solicitand modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii formulate ca fiind in principal inadmisibila, iar in subsidiar ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului arata ca prima conditie a admisibilitatii cererii si anume: vremelnicia nu este indeplinita deoarece in actiunea de fond s-a formulat acelasi petit.
Insasi intelesul evacuarii reprezinta o masura definitiva si nu vremelnica, provizorie. Instanta de fond nu a avut in vedere ca, in conditiile in care se admite cererea de ordonanta presedintiala reclamantul nu va mai avea interesul judecarii pe dreptul comun a actiunii in evacuare. Actiunea de fond poate fi sustinuta, suspendata ori retrasa.
Elementul urgentei nu exista deoarece savarsirea faptei prejudiciabile invocata de reclamant dateaza din 13.03.2003, data la care vanzatorul reclamantului a dobandit drept de proprietate asupra suprafetei de 111 mp prin dispozitia Primarului, iar reclamantul a devenit proprietar tabular asupra unei parti din spatiul comercial la 7.07.2006.
Actiunea era inadmisibila deoarece paratul recurent detine un contract de inchiriere, plateste chiria si toate obligatiile ce decurg din acest contract.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate cu recurs sub aspectul motivelor invocate de recurent, se constata ca recursul este fondat.
Conditia vremelniciei este indeplinita atata timp cat masura s-a luat pana la solutionarea actiunii pe fond si anume: evacuarea definitiva a paratei recurente dupa stabilirea drepturilor existente in favoarea ambelor parti.
Lipsa interesului reclamantului in solutionarea pe fond a cauzei nu poate fi retinuta deoarece o actiune introdusa se judeca chiar si la cererea paratei, cu exceptia motivelor limitativ prevazute de lege si independente de vointa partilor, cauza nu se poate suspenda decat cu acordul si a paratei, iar renuntarea la judecata dupa ce s-a intrat in dezbaterea fondului, nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti. Oricum renuntarea la judecata in procesul de fond are ca efect si incetarea masurilor provizorii deoarece incheierea prin care se ia act de renuntare este o hotarare judecatoreasca prin care se solutioneaza cauza dedusa judecatii, prin renuntarea la judecata.
Verificand insa conditiile cerute de art.581 Cod procedura civila se constata ca nu este indeplinita conditia urgentei si nici a conditiei pastrarii unui drept care s-ar pagubi prin intarziere sau existenta unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.
In mod gresit a retinut instanta de fond ca incalcarea dreptului de proprietate si imposibilitatea exercitarii atributelor dreptului de proprietate justifica luarea unor masuri urgente.
Dreptul de proprietate se apara printr-un proces in care se analizeaza fondul cauzei si nu prin masuri urgente, care pot fi luate numai temporar si numai pana la clarificarea raporturilor juridice existente intre parti.
Reclamantul proprietar a cumparat imobilul, fiind ocupat de parata si astfel a acceptat la cumparare o situatie de fapt existenta, care trebuie clarificata prin analizarea fondului drepturilor existente intre parti, nemaiputand invoca luarea unei masuri urgente in aceasta situatie.
Dreptul de proprietate pretins de reclamant nu se pierde prin trecerea timpului pe perioada judecarii pe fond a cauzei, cum de altfel nu exista nici o paguba iminenta care nu s-ar putea repara prin despagubiri banesti.
Este incontestabil ca actiunea in evacuare, ca si masura vremelnica, este admisibila in principiu impotriva celor care, prin abuz ocupa proprietatea altor persoane, situatie in care se poate lua masura vremelnica pana la solutionarea pe fond a cauzei si pentru pastrarea situatiei de fapt avute anterior ocuparii abuzive.
Numai ca in prezenta cauza paratul nu a intrat abuziv intr-un spatiu despre care reclamantul sustine ca este proprietatea lui.
Reclamantul a cumparat acest spatiu cu o stare de fapt existenta si anume: fiind ocupat de catre parat, situatie in care evacuarea provizorie, ca si masura urgenta, nu se justifica.
Pentru aceste considerente, in baza art. 304 pct.9 si 312 pct.2 si 3 Cod procedura civila s-a admis recursul, s-a modificat sentinta si s-a respins cererea de ordonanta presedintiala introdusa de reclamant.
Sursa primara
Sentinta nr.1303/22.12.2006 - a Tribunalului Bihor;
Dosar nr. 8140/111/2006;
Decizia nr.150/C/28.03.2007 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal;
Dosar nr. 8140/111/2006;
Temei de drept
- art.581 Cod procedura civila.