Competenta materiala in prima instanta - modalitate de stabilire
in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si in caile de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare.
(SENTINTA COMERCIALA Nr. 536/C din 14 aprilie 2010)
Deliberand asupra exceptiei invocate, retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.01.2010, reclamanta S.C. C. D. S.R.L., cu sediul in Stefanesti, jud.Arges, a chemat in judecata pe paratele S.C. C. D. S.A., cu sediul in Craiova si S.C. C. R. S.R.L., cu sediul in Bucuresti, solicitand ca prin hotararea care se va pronunta instanta sa stabileasca:
- care sunt sumele datorate de reclamanta cu titlu de pret al energiei electrice pentru perioada lunii mai 2009, precum si 01.08.2009 - 14.09.2009 si daca exista eventuale diferente in plus ce le-ar avea de achitat, distinct de sumele achitate, in functie de criteriile stabilite de actul normativ emis de ANRE;
- in situatia in care se va stabili ca reclamanta nu are debite restante fata de parate pe perioadele indicate, afara de sumele deja platite, sa se dispuna anularea facturilor nr. 1061096980 din 22.09.2009 si nr. 1061105019 din data de 30.10.2009, ambele emise de parata S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A.
Reclamanta a mai solicitat ca paratele sa fie obligate si la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentei cereri.
In motivarea cererii, in esenta, reclamanta a sustinut ca la data de 26.07.2001, in calitate de beneficiar, a incheiat cu Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Pitesti, in calitate de furnizor, contractul de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali si similari la tarife reglementate.
In data de 09.05.2009, din motive necunoscute reclamantei, s-a produs o avarie la contorul trifazic urmare careia a fost nevoita sa-si inceteze temporar activitatea si sa faca nenumarate demersuri la furnizor pentru ca acesta sa deplaseze o echipa in teren in vederea remedierii defectiunii.
Urmare acestui incident, reclamanta a primit 2 facturi care indicau un consum nejustificat de mare; astfel, la data de 29.07.2009 parata C. D. S.A. a emis factura nr. 1061085846, reprezentand regularizarea consumului pe ultimele 6 luni, cu o suma de 66.533,79 lei, iar la data de 22.09.2009 aceeasi parata a emis factura nr. 1061096980 pentru suma de 8.208,16 lei.
Reclamanta a semnalat aceasta situatie paratelor, care, recunoscandu-si partial greseala, au procedat la anularea facturii nr. 1061085846 in valoare de 66.533,79 lei, insa la 30.10.2009 au emis factura nr. 1061105019 pentru suma de 13.742,91 lei.
Reclamanta a sustinut ca valoarea energiei electrice facturata de reclamanta se ridica la o suma de 5 ori mai mare decat consumul sau lunar anterior si posterior avariei produse, ceea ce nu este justificat.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art.111 Cod proc.civila, art.969 si art.1073 - 1077 Cod civil, precum si art.720 Cod proc.civila.
In dovedirea cererii, s-au depus la dosae, in copie, inscrisuri (filele 8-68).
Legal citate, paratele C. D. S.A. si C. R. S.R.L., prin aparatorul prezent in instanta la acest termen, au invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, in raport de calificarea actiunii in anularea actelor facuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.32/2008 pronuntata in interesul legii si, deci, obligatorie pentru instanta potrivit prevederilor art. 329 alin.3 Cod procedura civila, ca fiind actiuni evaluabile in bani.
Avand in vedere ca, potrivit art.137 C.pr.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii, instanta va analiza cauza cu prioritate din perspectiva acestei exceptii.
Astfel, se retine ca prin Decizia nr.32 din 9 iunie 2008, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.830 din 10 decembrie 2008, s-a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si s-a stabilit cu caracter obligatoriu ca dispozitiile art.1 pct.1, art.2 pct.1 lit.a) si art.2821 din Codul de procedura civila, se interpreteaza in sensul ca, "in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si in caile de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare."
In speta, este neindoielnic faptul ca, indiferent de ordinea aleasa de reclamant in motivarea cererii sale, petitul principal al actiunii de fata se refera anularea celor doua facturi emise de parate catre reclamanta pentru evaluarea consumului acesteia, respectiv factura nr. 1061096980 din 22.09.2009 emisa pentru suma de 8.208,16 lei si factura nr. 1061105019 din data de 30.10.2009, emisa pentru suma de 13.742,91 lei.
Potrivit dispozitiilor art.2 alin.1 pct.1 C.pr.civ., tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala daca obiectul acestora are o valoare de peste 1 miliard lei vechi (100.000 lei RON).
Cum in speta se solicita anularea unor acte juridice a caror valoare se situeaza sub valoarea de 100.000 lei RON, revine judecatoriei competenta solutionarii ei ca litigiu comercial in prima instanta.
Astfel, instanta urmeaza sa-si decline competenta solutionarii cererii formulata de reclamanta S.C. C. D. S.R.L., in contradictoriu cu paratele C. D. S.A. si C. R.S.R.L. in favoarea Judecatoriei Pitesti, careia ii va trimite dosarul spre competenta solutionare.
Avand in vedere cele mai sus aratate, in temeiul dispozitiilor art.158 si 159 pct.2 Cod procedura civila,