Cerere-autoritate de lucru judecat

Prin cererea inregistrata pe rolul instantei sub nr.(_), reclamantul (_) a chemat in judecata pe parata (_), solicitand obligarea acesteia sa desfiinteze portile de acces cu deschidere catre proprietatea sa , astfel incat sa nu mai foloseasca aceasta iesire la calea publica, pe terenul reclamantului., iar in caz de refuz de executare sa fie abilitat reclamantul sa efectueze aceasta lucrare, pe cheltuiala paratei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca desi are deschidere directa la soseaua (...), parata si-a desfiintat portile de intrare in curtea sa, fixand porti cu deschidere pe latura de vest a terenului sau, cu iesire la calea publica pe terenul reclamantului, pe o lungime de circa 25 m. Reclamantul mai arata ca terenul pe care il detine a apartinut intotdeauna parintilor sai iar in anul 2012 s-a procedat la iesirea din indiviziune, prin hotarare judecatoreasca, terenurile fiind evidentiate prin raportul de expertiza judiciara (_). Solicitarile repetate ale reclamantului de desfiintare a portilor s-a lovit de refuzul paratei.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.1528 C.civ.
In dovedirea actiunii, reclamantul a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, interogatoriul paratei si audierea unor martori.
Parata a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat.
In motivarea intampinarii, s-a aratat ca sentinta invocata de reclamant ca titlu de proprietate nu-i este opozabila paratei, care nu a fost parte in litigiul finalizat prin incheierea unei tranzactii. Se sustine ca reclamantul si rudele sale au indus in eroare instanta, ignorand mai multe sentinte civile care stabileau regimul juridic al drumului de acces inclus in mod neintemeiat in masa partajabila. Se arata ca avand in vedere dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila, autoritatea de lucru judecat se intinde atat asupra dispozitivului cat si asupra considerentelor pe care se sprijina hotararea , prevederi in concordanta cu jurisprudenta CEDO.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in solutionarea exceptiei, retine :
Prin cererea inregistrata pe rolul aceleiasi instante sub nr.(_), reclamantul (_), alaturi de (_), au chemat in judecata initial pe paratii (_), iar ulterior pe parata (_), solicitand ca instanta sa dispuna cu privire la granituirea proprietatilor invecinate, situate in punctul (_), revendicarea suprafetei de 114 mp si obligarii Paratei (_) sa desfiinteze portile edificate cu deschidere spre proprietatea reclamantilor.
Reclamantii, aflati in indiviziune la acel moment, au invocat dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenului in suprafata totala de 2200 mp si lipsa titlului paratilor asupra unui teren in litigiu, folosit ca drum de acces.
Prin sentinta civila nr.(_) definitiva prin respingerea apelului si recursului, au fost respinse, ca neintemeiate, cererile privind revendicarea si desfiintarea portilor edificate de parata (_), fiind stabilita doar linia de hotar intre proprietatile vecine.
S-a retinut, pentru pronuntarea acestei solutii, ca terenul pe care se face accesul si pentru care se deschid aceste porti nu este proprietatea reclamantilor, avandu-se in vedere hotarari judecatoresti anterioare, prin care (_) statuase asupra inexistentei titlulu reclamantilor dar si asupra inexistentei obligatiei aceleiasi parate de desfiintare a portilor (_).
Cu toate acestea, (_) au sesizat (_) cu partajul bunurilor ramase de pe urma autorului (_) si profitand de lipsa de contradictorialitate cu vecinii cu care purtasera litigiile mentionate mai sus au tranzactionat asupra intregului teren din punctul (_) de 2532 mp, teren ce include si drumul de acces in litigiu, care a fost "atribuit" in lotul reclamantului (_).
Instanta retine ca identitatea de parti si de obiect intre prezentul litigiu si cel solutionat definitiv prin sent.civ. nr.(_) este evidenta, chiar daca in procesul anterior au figurat ca reclamanti si (_). Coparticiparea procesuala a fost impusa de existenta proprietatii indivize la acel moment .
Instanta apreciaza ca exista si identitate de cauza.
Atat in primul litigiu cat si in prezentul se invoca dreptul de proprietate al reclamantilor/reclamantului, provenind de la aceeasi persoana si inexistenta dreptului paratei, aspecte analizate definitiv, dupa cum s-a aratat.
Imprejurarea ca reclamantul si ceilalti coindivizari au tranzactionat printr-o hotarare ce nu-i este opozabila paratei nu confera reclamantului un alt tilu de proprietate, care sa necesite o noua analiza a instantei de judecata.
In consecintt, existand identitate de parti, obiect si cauza juridica, in temeiul art.431 si art.432 C.proc.civ. va admite exceptia si va respinge cererea, intrucat exista autoritate de lucru judecat.