Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

art. 180 ali.2 C.p. Sentinta penala nr. 354 din data de 25.02.2011
pronunțată de Judecatoria Targu Jiu


Dosar nr.25139/318/2010 Cod operator 2444
R O M A N I A
JUDECATORIA TG-JIU
SENTINTA PENALA NR. 354
Sedinta publica din data de 25.02.2011
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: Angela Elena Gavanescu
GREFIER: Claudia Hirceanu

Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a fost reprezentat de procuror Doruta Moga.

Pe rol se afla pronuntarea asupra cauzei penale de fata, privind pe inculpatul LCD, trimis in judecata in stare de libertate pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen., parte vatamata P.V.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 17.02.2011, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de astazi, 25.02.2011, cand a hotarat urmatoarele:

INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin plangerea adresata Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu la data de 23.10.2009, potrivit art. 180 alin. 3 C.penal, in termenul legal de 2 luni prevazut de art. 284 C.proc.pen., partea vatamata P.V a sesizat organele de urmarire penala sub aspectul savarsirii de catre inculpatul LCD, a infractiunii prev. de art.180 alin.2 C.penal, aratand ca in data de 18.10.2009, in jurul orelor 09.30, in timp ce se afla in autoturismul inmatriculat sub nr.GJ 04 HZX in parcarea din fata Liceului pedagogic a fost lovit cu piciorul si pumnii de catre acesta, fara nici un motiv.
Prin rezolutia din 23.02.2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu s-a confirmat inceperea urmaririi penale fata de inculpatul LCD,, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca la data de 13.10.2009 intimatul a lovit persoana vatamata P.V, producandu-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal nr. 1563/19.10.2009 emis de Serviciul de Medicina Legala G.
Totodata, s-a constatat ca la data mai sus mentionata partile s-au intalnit si fara nici un motiv intimatul L C Di-a aplicat petentului P.V mai multe lovituri.
In momentul in care intimatul a agresat pe petent, a fost observat de martorul CIG, care a aratat in continutul declaratiei sale ca 1-a vazut pe LCD, cand 1-a lovit cu piciorul pe P.V dupa care 1-a tras de haina si a continuat sa-1 loveasca si cu pumnii.
De asemenea, si martorul DT a mentionat ca partile au discutat, iar dupa un timp a venit un echipaj de politie si ulterior o salvare care a luat pe unul dintre cei care discutasera anterior.
Totodata, martorul RI a aratat in declaratia sa din data de 10.02.2010 ca dupa conflict s-a intalnit cu petitionarul care prezenta leziuni in zona ochiului stang si care i-a povestit ca fusese lovit de patronul firmei de taxi unde intentiona sa lucreze.
Prin ordonanta din 16.04.2010 data in dosarul nr.6371/P/2009 Parchetul de pe langa Judecatoria TG-Jiu a dispus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului LCD, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.180 alin.2 C.penal si aplicarea fata de acesta a unei sanctiuni cu caracter administrativ in cuantum de 1000 lei.
Impotriva ordonantei din 16.04.2010, partea vatamata a formulat plangere la prim - procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg.Jiu, care prin ordonanta din 27.05.2010 a dispus respingere plangerii formulate de catre petitionar.
Ulterior, in temeiul prevederilor art.278 C.proc.pen., partea vatamata a formulat plangere impotriva solutiei procurorului, inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr.9765/318/2010.
Prin sentinta penala nr.1620/15.09.2010 Judecatoria Tg-Jiu a respins plangerea formulata de partea vatamata, retinand ca este neintemeiata, intrucat la data de 13.10.2009 intimatul l-a lovit pe petitionar, cauzandu-i acestuia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal nr. 1563/19.10.2009 emis de S.M.L. G, aspecte recunoscute de inculpat.
In aceste conditii, instanta a apreciat ca in mod corect s-a retinut de catre procuror ca inculpatul a savarsit fapta pentru care a fost cercetat, insa a avut in vedere imprejurarea ca fapta nu prezinta gradul de pericol social concret al unei infractiuni, faptul ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, precum si numarul redus de ingrijiri medicale, apreciind ca aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, respectiv amenda de 1000 lei este suficienta pentru reeducarea acestuia si atingerea preventiei speciale si generale a legii.
Impotriva aceste hotarari judecatoresti, partea vatamata a formulat recurs, inregistrat pe rolul Tribunalului Gorj sub nr.9765/318/2010.
Prin Decizia penala nr.857/03.11.2010 Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de partea vatamata, a casat sentinta, a admis plangerea, a desfiintat ordonanta nr.6371/P/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu si a trimis dosarul Judecatoriei Tg-Jiu pentru judecarea cauzei.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr.25139/318/2010, cu prim termen de judecata la data de 02.12.2010, cand pricina a fost amanata la cererea partii vatamate, pentru a-si angaja aparator.
Pentru dovedirea situatiei de fapt, au fost administrate in cursul urmaririi penale urmatoarele mijloace de proba: declaratie parte vatamata (filele 5,6 d.u.p.), certificat medico-legal nr.1565/19.10.2009 (fila 34 d.u.p.), declaratii invinuit (filele 13,14), declaratii martori GDI (filele 15,16 d.u.p.), CIG (filele 17,18 d.u.p.), DT (filele 19,20 d.u.p.), RI (fila 21 d.u.p.), inscrisuri in circumstantiere (filele 21,22).
La primul termen de judecata cu procedura de citare legal indeplinita, instanta a adus la cunostinta inculpatului, potrivit art. 70 C.proc.pen. si art. 322 C.proc.pen., fapta pentru care a fost trimis in judecata si incadrarea juridica a acesteia, precum si ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie, atragandu-i-se atentia ca daca va da o declaratie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit si impotriva sa.
Inculpatul a consimtit sa dea declaratii si in fata instantei, depozitia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar (fila 19 d.i.).
La acelasi termen, partea vatamata P.V declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 5000 de lei, reprezentand daune morale si suma de 5000 lei, reprezentand daune materiale constand in contravaloare imbracaminte distrusa, ingrijiri medicale si zilele in care nu a putut lucra, manifestare de vointa cuprinsa in cererea de la fila 21.
In sedinta publica, instanta, apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, in temeiul art. 67 C.proc.pen., a incuviintat ambelor parti proba cu inscrisuri, iar partii civile, pentru dovedirea pretentiilor civile, proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii CIG si RI.
Totodata, in temeiul art.327 alin.1 C.proc.pen., instanta a dispus citarea si audierea martorilor audiati in cursul urmaririi penale GDI (fila 39 d.i.), CIG (fila 31 d.i.), DT, RI (fila 32 d.i.), DT (fila 45 d.i.).
La dosar a fost depusa fisa de cazier judiciar a inculpatului LCD,, din care rezulta faptul ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
In ceea ce priveste cererea de reexaminare a amenzii judiciare formulata de martorul DT, instanta o apreciaza intemeiata fata de adeverinta medicala depusa de martor la ultimul termen de judecata, care justifica neprezentarea acestuia la termenul din 03.02.2011 din motive de sanatate, astfel ca in temeiul art.199 alin.3 C.proc.pen. ridica amenda aplicata acestuia prin incheierea de sedinta din data de 03.02.2011.
Analizand intregul material probator administrat atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, in concordanta cu dispozitiile art.63 C.proc.pen. si art.278 1 alin.8 lit.c C.proc.pen., instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In dimineata zilei de 18.10.2010, in timp ce astepta in parcarea din fata Liceului pedagogic din Tg-Jiu, aflandu-se in autoturismul marca Dacia Logan cu numar de inmatriculare G 04 .... destinat utilizarii in regim de taxi, partea vatamata P.V a fost lovit de inculpatul LCD, cu piciorul si pumnul in zona fetei, urmare a agresiunii partea vatamata suferind vatamari care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale.
Situatia de fapt anterior prezentata este relatata prin depozitiile partii vatamate care a declarat ca inculpatul a lovit-o cu piciorul in ochi, timp in care partea vatamata se afla in masina la volan, iar usa autoturismului era deschisa, dupa care a lovit-o cu pumnii in cap, l-a tras jos din masina si partea vatamata a ramas atarnand de usa masinii, imprejurare in care inculpatul a continuat sa/l loveasca pana cand a cazut langa masina (fila 20 d.i.).
Declaratiile partii vatamate sunt confirmate prin depozitiile martorilor audiati in cauza, coroborandu-se totodata cu concluziile certificatului medico-legal nr.1565/19.10.2009 din care rezulta ca partea vatamata a prezentat OS suborbitar echim.rosie-violacee de 4/3 cm moderat tumefiata, tumefactia buzei superioare in partea stanga, leziuni care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur si pot data din 18.10.2009, necesitand un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale.
Astfel, martorul CIG a precizat ca in data de 17.10.2009 a mers cu partea vatamata la inculpat pentru a inchiria o masina de la firma de taxi a inculpatului. A sustinut ca in data de 18.10.2009 in jurul orei 09.00 a mers vis a vis de Liceul Pedagogic din T la parcarea amenajata unde inculpatul avea masinile de taxi si a observat cum inculpatul incerca sa traga din masina partea vatamata lovind-o cu piciorul, iar apoi dupa ce a scos partea vatamata din masina a lovit-o pe aceasta cu pumnii dupa cap, martorul observand aceasta de la o distanta de aproximativ 10 m. A sustinut ca observand agresiunea, i s-a facut teama si a plecat, astfel ca nu stie cum s-a finalizat incidentul (fila 31 d.i.).
Martorul RI a declarat ca in jurul datei de 17-18.10.2009 a fost sunat de partea vatamata, care i-a spus ca se afla la spital, intrucat ducandu-se sa plateasca chirie patronului firmei de taxi pe nume L a fost batut de acesta. Martorul a precizat ca nu a fost de fata la actul de agresiune relatat de partea vatamata, insa ulterior a vizitat acasa partea vatamata dupa 3-4 zile si a constatat ca acesta avea ochiul vanat, ameteli si spunea ca il dor coastele.
Desi martorul GDI a recunoscut ca a avut loc o discutie intre partea vatamata si inculpat, fiind dovedita astfel inca o data prezenta inculpatului in parcarea din zona Liceului Pedagogic, asa cum a sustinut si partea vatamata, a negat exercitarea unui act de agresiune de catre inculpat, precizand ca atat timp cat a asistat la discutie intre cei doi nu s-a intamplat nimic, iar ulterior cand martorul se deplasa catre masina sa nu a auzit zgomote, injuraturi sau ca s-au lovit.
Fata de depozitiile martorilor CIG si RI, instanta apreciaza ca depozitia martorului GDI este subiectiva, datorita calitatii acestuia de angajat de peste doi ani al firmei de taxi apartinand inculpatului.
Mai mult, martorul DT, desi a precizat ca nu stie daca partea vatamata a fost agresata sau nu in acea imprejurare sau daca aceasta a purtat sau nu o discutie cu inculpatul, nefiind atent si neurmarind ceea ce se intampla intrucat lucra la calculator, a relatat totusi ca a observat cum partea vatamata s-a deplasat pe jos aproximativ 10 m, dupa care a cazut, fiind luat de salvare.
Desi un singur martor a perceput in mod direct actul de agresiune, respectiv CI G, coroborand depozitia acestuia cu imprejurarile de fapt relatate de ceilalti martori, care constituie probe indirecte, instanta apreciaza, avand in vedere si certificatul medico-legal depus la dosar, ca nu exista nici un dubiu rezonabil in ceea ce priveste exercitarea de catre inculpatul LCD, a actelor de violenta asupra partii vatamate in data de 18.10.2009.
Asadar, instanta retine ca depozitiile partii vatamate se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate anterior indicate, imprejurare care confirma aplicarea in prezenta cauza a prevederilor art. 75 C.proc.pen., conform carora declaratiile partii vatamate facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
Desi atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul LCD, nu a recunoscut savarsirea faptei, sustinand ca desi a fost prezent in data de 18.10.2009 la barul din fata Liceului pedagogic pentru schimbul de tura al masinilor taxi care ii apartin, imprejurare in care s-a aflat acolo si partea vatamata PV, nu a lovit pe acesta (fila 13 d.u.p.), instanta apreciaza ca declaratiile inculpatului nu corespund realitatii, fiind contrazise de probatoriul cauzei analizat mai sus.
Retinand astfel, instanta are in vedere faptul ca potrivit art.69 C.proc.pen. declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza, or in speta declaratiile inculpatului sub aspectul neexercitarii unui act de agresiune de catre acesta asupra partii vatamate nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, declaratia martorului GDI fiind apreciata de instanta subiectiva, pe de o parte datorita faptului ca martorul este angajat al inculpatului, iar pe de alta parte datorita faptului ca este contrazisa de celelalte mijloace de proba.
Mai mult, inculpatul nu a probat in conditiile art.66 alin.2 C.proc.pen lipsa de temeinicie a probelor de vinovatie administrate in cauza.
In concluzie, constatarea de catre instanta a imprejurarii potrivit careia inculpatul este autorul infractiunii de lovire sau alte violente ce face obiectul prezentului dosar a fost in mod cert dovedita prin intreg materialul probatoriu administrat in cauza, astfel cum acesta a fost analizat si coroborat prin considerentele ce preced.
In drept, fapta inculpatului LCD,, care in data de 18.10.2009, in jurul orelor 09.00, pe fondul unei discutii contradictorii purtate cu partea vatamata in parcarea din zona Liceului Pedagogic din T, a exercitat acte de lovire asupra partii vatamate in zona capului, producandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de ingrijire medicala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente prevazute si pedepsite de art. 180 alin. 2 C pen.
Avand in vedere ca din concluziile certificatului medico-legal rezulta faptul ca partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale, instanta retine incidenta in cauza a formei agravante a infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de alin. 2 al art. 180 C.pen.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii a constat in mai multe actiuni de lovire in zona capului, realizate cu piciorul si cu pumnul.
Urmarea imediata a infractiunii consta in vatamarea corporala a partii vatamate PV si cauzarea unor leziuni traumatice descrise in amanunt in certificatul medico-legal nr.1565/19.10.2009 (fila 9 d.u.p.)- leziuni care nu i-au pus viata in primejdie si in urma carora partea vatamata nu a ramas cu infirmitati.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material -actele de agresiune exercitate de inculpatul LCD, si urmarea imediata este dovedita cu certitudine de mijloace de proba administrate, din care a rezultat faptul ca intre actiunile de lovire si leziunile traumatice exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunandu-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa intrerupa lantul cauzal.
Latura subiectiva a infractiunii este realizata sub forma intentiei directe reglementate de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., inculpatul LCD, prevazand rezultatul faptei, date fiind circumstantele in care a lovit-o pe partea vatamata - cu piciorul si pumnul in zona capului- si urmarind producerea de leziuni acesteia, aspect concluzionat de instanta avand in vedere motivatia actiunilor inculpatului, aceea de a aplica o corectie partii vatamate pe fondul neintelegerii ivite in legatura cu predarea masinii de taxi.In acest context, instanta retine ca rezolutia infractionala in baza careia a actionat inculpatul este dovedita prin elementele exterioare ale faptei sale: lovituri aplicate in zona capului partii vatamate, regiunea corporala atacata. Actionand in modul descris, inculpatul a prevazut, neindoielnic, rezultatul posibil al faptei sale pe care l-a si urmarit.
Inculpatul a invocat prin aparator in apararea sa circumstanta atenuanta a provocarii prevazute de art.73 lit.b din Codul penal, invocand faptul ca intrucat partea vatamata nu a prezentat documentele de angajare, asa cum inculpatul i-a solicitat, l-a provocat pe acesta.
Probatoriul administrat in cauza nu a evidentiat un comportament provocator al partii vatamate si chiar si in situatia in care aceasta nu ar fi prezentat documentele pentru angajare, asa cum sustine inculpatul, aceasta imprejurare nu se circumscrie notiunii de provocare, in acceptiunea dispozitiilor art.73 lit.b Cod penal.
Astfel, circumstanta atenuanta legala a provocarii, prevazuta in art. 73 lit. b) C. pen. consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.
Existenta tulburarii sau emotiei, in sensul art. 73 lit. b) C. pen. si intensitatea acestora nu se pot retine de instanta de judecata pe baza unei prezumtii legale, ci trebuie stabilite in mod concret, pe baza de probe, in principal prin utilizarea unor criterii subiective, insa fara absolutizarea acestora si fara a exclude total ipoteza utilizarii unor criterii obiective.
Astfel, intrucat dispozitiile art. 73 lit. b) C. pen. presupun atat examinarea unor imprejurari exterioare care influenteaza starea psihica a faptuitorului, cat si examinarea semnificatiei acestora asupra comportamentului faptuitorului, pe fondul inexistentei unor criterii cu valoare absoluta (si, totodata, nesusceptibile de relativizare) referitoare la procesele psihice (criterii exacte pentru a se stabili daca o anumita tulburare si-a avut sau nu sorgintea intr-un impuls exterior determinant), nu se poate renunta total la criteriile obiective in aprecierea existentei sau inexistentei "starii de provocare."
Pentru retinerea "starii de provocare", in sensul art. 73 lit. b) C. pen., nu se poate face abstractie de unele criterii obiective, cum ar fi compararea reactiei faptuitorului cu reactia "omului mediu" supus unei provocari similare, cerinta unei anumite proportii intre actul provocator si reactia faptuitorului, inclusiv prin observarea consecintelor faptei savarsite ca urmare a actului provocator.
In prezenta cauza, insa, nu se poate retine "starea de provocare", in sensul art. 73 lit. b) C. pen., nici prin utilizarea criteriilor subiective si nici a celor obiective.
Instanta apreciaza ca un eventual schimb de replici intre inculpat si partea vatamata cu privire la actele necesare angajarii nu poate avea semnificatia unei provocari, cu atat mai mult cu cat printr-o astfel de discutie nu putea avea loc o atingere grava a demnitatii inculpatului.
Mai mult, instanta apreciaza ca nici chiar un eventual refuz al partii vatamate de a prezenta acele acte nu are semnificatia unei actiuni ilicite grave, in conditiile in care exista mijloace legale de rezolvare a relatiilor de munca intre angajat si angajator.
Provocarea presupune o manifestare de natura a-l determina pe celalalt sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, o eventuala discutie intre cei doi referitoare la angajare nefiind apta sa produca o surescitare nervoasa care sa fi rapit inculpatului posibilitatea de control asupra actiunilor sale.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 52 C.pen., precum si criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen. raportate in prezenta cauza, respectiv gradul foarte ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, circumstantele concrete ale savarsirii faptei si imprejurarile care agraveaza si cele care atenueaza raspunderea penala. Astfel, pe de o parte, instanta va avea in vedere gradul foarte ridicat de pericol social al faptei concretizat in valorile sociale care au fost vatamate - integritatea fizica si psihica a persoanei, urmarile acesteia - leziunile traumatice produse intr-o regiune vitala a corpului uman -zona capului, astfel cum acestea au fost descrise in certificatul medico-legal, dar si acelea care s-ar fi putut produce, si anume lezarea unui organ vital.
Instanta apreciaza ca fapta prezinta un grad ridicat de pericol social rezultat din imprejurarile comiterii faptei, respectiv in loc public si in plina zi, motivatia exercitarii actului de agresiune-motive de razbunare pe baza existentei unui conflict mai vechi, urmarea produsa-parasirea victimei.
La individualizarea sanctiunii, instanta are in vedere pe de o parte faptul ca in mod constant inculpatul a negat savarsirea faptei, iar pe de alta parte faptul ca din fisa sa cu antecedente penale (fila 29) rezulta ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
Asadar, constatand ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpatul LCD,, instanta, potrivit art. 345 alin. 2 C.proc.pen., va condamna pe acesta pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen. la o pedeapsa de 1000 lei amenda penala, apreciind ca pedeapsa astfel stabilita si aplicata este de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei, prevazute de art. 52 din C.pen.
Totodata, instanta va atrage atentia inculpatului LCD, asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca prin cererea aflata la fila 21 in dosar partea vatamata P.V s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei despagubiri materiale, reprezentand contravaloare imbracaminte distrusa, ingrijiri medicale (medicamente), contravaloarea zilelor in care nu a putut lucra si cu suma de 5000 lei daune morale.
Ulterior, prin nota aflata la fila 30 a precizat ca a fost perfuzat timp de 6 ore la U.P.U., insa nu a pastrat bonurile fiscale pentru materialele sanitare pe care le-a cumparat.
A sustinut ca a fost nevoit sa sta la pat 10 zile, nerealizand nici un venit, in conditiile in care are in intretinere doi copii.
Conform art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si pentru prejudiciul cauzat prin imprudenta sau neglijenta sa.
In ceea ce priveste actiunea civila a partii civile P.V se constata ca aceasta a fost formulata cu respectarea dispozitiilor procedurale. De asemenea, sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998, 999 C.civ., in sensul ca inculpatul este culpabil pentru lovirea partii civile P.V, care a suferit leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale.
Daca in privinta daunelor morale stabilirea cuantumului acestora se face prin apreciere de instanta, este de principiu ca daunele materiale trebuie dovedite, atat in ceea ce priveste existenta lor, cat si sub aspectul intinderii lor.
Potrivit principiului instituit de art. 1169 C.civ., aplicabil in materia raspunderii civile delictuale, orice persoana care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca (sarcina probei revine celui care face o afirmatie, emite o pretentie - onus probandi incumbit actori si probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). Instanta nu il poate obliga pe inculpat la plata unor sume stabilite aleatoriu de partea civila, intrucat potrivit principiilor generale ale raspunderii civile delictuale se poate dispune repararea prin echivalent doar cu privire la prejudiciile determinate sau determinabile: acestea cuprind prejudiciile prezente, precum si cele viitoare, in masura in care existenta si intinderea lor este sigura sau cel putin poate fi stabilita in raport de anumite criterii obiective.
Sarcina probei in dovedirea prejudiciului invocat prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal apartine partii civile, conform dispozitiilor art.14 alin.3 C.proc.pen. si art.1169 C.civil.
Din acest punct de vedere se remarca faptul ca partea civila nu a facut dovada intinderii prejudiciului material solicitat a fi acoperit, desi este de necontestat faptul ca un astfel de prejudiciu a existat, astfel ca nu justifica despagubirile materiale solicitate, cu consecinta respingerii acestui capat de cerere al actiunii civile ca neintemeiat.
In ceea ce priveste cererea de acordare a unor daune morale, instanta retine ca Recomandarile Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniaza, intre altele, ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a acorda o compensare victimei, principiu oglindit si de prevederile art.14 alin.5 C.proc.pen.
Se constata ca inculpatul, prin fapta sa culpabila, a determinat producerea unor leziuni traumatice partii vatamate PV, acesta avand nevoie de 2-3 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, ceea ce a presupus certe suferinte fizice si traume psihice. Cuantumul daunelor morale solicitat de partea civila va fi stabilit in functie de gravitatea leziunilor, de varsta victimei si de starea anterioara de sanatate a acesteia, de imposibilitatea temporara a partii vatamate de a participa la viata sociala, de efortul suplimentar pe care a trebuit sa-l depuna partea vatamata pentru a reveni la o viata normala. Despagubirea ce se acorda in acest caz nu reprezinta, asadar, un pret al durerii - pretium doloris -, ci are scopul de a "alina, prin mijloacele reparatiunii banesti, conditiile de viata alterate ale victimei". Desigur, se va avea in vedere si faptul ca forma de vinovatie cu care a actionat inculpatul este intentia indirecta.
La stabilirea cuantumului daunelor morale se va mai tine seama si de natura acestora, respectiv de faptul ca au scopul de a atenua suferintele cauzate prin atingerea adusa drepturilor persoanei. Totusi, ele nu trebuie sa constituie masuri excesive pentru autorul faptei si nici venituri nejustificate pentru cel vatamat. Concluzionand ca partea civila a suferit un prejudiciu moral prin agresiunea indreptata impotriva sa (aceasta suferind o trauma emotionala care poate avea urmari in comportamentul sau si in relatiile sociale), in lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, instanta este tinuta de conditia aprecierii rezonabile pe o baza echitabila, corespunzatoare atingerii aduse psihicului si vietii sociale a partii civile.
Este mai presus de orice indoiala ca leziunile traumatice cauzate partii civile prin actiunile inculpatului i-au pricinuit suferinte fizice si este neindoielnic ca in perioada celor 2-3 zile de ingrijiri medicale partea civila nu a putut avea un regim de viata obisnuit, imprejurari care in mod evident se circumscriu notiunii de prejudiciu personal nepatrimonial ce se reclama a fi reparat prin obligarea inculpatului la plata unor despagubiri cu titlu de daune morale.
In raport de aceste criterii de apreciere, instanta considera ca obligarea inculpatului LCD, la plata sumei de 1500 lei cu titlu de daune morale reprezinta o reparatie pecuniara justa a prejudiciului moral suferit, astfel cum a fost retinut anterior.
In temeiul art. 191 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 189 C.proc.pen. instanta va obliga pe inculpat la plata sumei 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din aceasta suma 100 lei reprezentand cheltuieli efectuate in cursul urmaririi penale, conform ordonantei, iar 100 lei cheltuieli efectuate in cursul cercetarii judecatoresti.
In temeiul art.193 alin.1 C.proc.pen. instanta va obliga inculpatul sa plateasca partii vatamate suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in onorariu avocat, dovedita prin chitanta nr.8/17.02.2011 aflata la fila 46 in dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
In temeiul art. 180 alin.2 C.penal cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a C.pen condamna pe inculpatul LCD,, fiul lui I SI D, nascut la data de 19.05.1971 in ......., fara antecedente penale, CNP ....... CI seria ........,domiciliat in ..........., la o pedeapsa de 1000 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente in forma agravata.
Atrage atentia inculpatului LCD, asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
In temeiul art. 14 C.proc.pen. si art. 15 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. cu aplic. art. 998 C.civil admite in parte actiunea civila formulata de partea civila PV, fiul lui C SI M, nascut la data de 17.12.1977, cu domiciliul in .............si obliga inculpatul la plata catre aceasta parte civila a sumei de 1500 lei reprezentand daune morale.
Respinge cererea partii civile pentru acordarea despagubirilor materiale, ca neintemeiata.
In temeiul art. 191 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 189 C.proc.pen. obliga pe inculpat la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
In temeiul art.193 alin.1 C.proc.pen. obliga inculpatul sa plateasca partii vatamate suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in onorariu avocat.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, pentru partea civila si de la comunicare pentru inculpat.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 25.02.2011 la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte, Grefier,


RED.TEHN.AG.
3 EX./18.03.2011

Sursa: Portal.just.ro