art.180, al. 2 C.p. Sentinta penala nr. 1237 din data de 11.07.2011
pronunțată de Judecatoria Targu Jiu

Dosar nr.6228/318/2011 Cod operator 2444 R O M A N I A
JUDECATORIA TG-JIU
SENTINTA PENALA NR. 1237
Sedinta publica din data de 11.07.2011
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: Angela Elena Gavanescu
GREFIER: Mihaela Sirbu

Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a fost reprezentat de procuror Pestisanu Gheorghe.

Pe rol se afla pronuntarea asupra cauzei penale de fata, privind pe inculpatul DC, trimis in judecata in stare de libertate pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen., parte vatamata-parte civila SC, parte civila Spitalul Judetean de Urgenta T.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 30.06.2011, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de astazi, 11.07.2011, cand a hotarat urmatoarele:

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 3243/P/2010 din data de 06.04.2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, inregistrat pe rolul acestei instante la data de 12.04.2011 sub nr. 6228/318/2011, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului DC, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut in fapt in esenta ca in data de 05.05.2010, in timp ce se aflau in apropierea mejdinei celor doua proprietati, in spatele curtii, intre inculpatul DC si faptuitoarea AI a avut loc o discutie contradictorie, moment in care a intervenit si invinuitul SC - ginerele faptuitoarei AI.
Intre invinuitul SC si inculpatul DC s-a iscat o altercatie, in timpul careia, DC l-a lovit cu pumnul in zona fetei pe SC, cauzandu-i acestuia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de ingrijiri medicale conform CML nr. 535/12.05.2010 emis de SML G..
Altercatia a degenerat, intervenind si faptuitoarele DD si SC, aceasta din urma suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de ingrijiri medicale conform CML nr. 562/12.05.2010 emis de SML Gorj, iar DD a suferit leziuni medicale care au necesitat 3-4 zile ingrijiri medicale conform CML nr. 554/11.05.2010 emis de SML Gorj, dar aceasta nu a formulat plangere penala (fila 35).
Fata de invinuitul SC s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ in cuantum de 500 lei pentru savarsirea infr. prev. prev. si ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal, intrucat din materialul de urmarire penala a rezultat ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. l0 lit. b1 Cod procedura penala, deoarece fapta de lovire sau alte violente nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Avand in vedere imprejurarile comiterii faptei, care nu a avut urmari grave, numarul relativ redus de zile de ingrijiri medicale suferit de partea vatamata DC, faptul ca invinuitul nu este cunoscut cu antecedente penale, procurorul a apreciat ca aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ este suficienta pentru a-i indrepta pe viitor conduita.
La data de 28.05.2010 partea vatamata SC, potrivit art. 180 alin. 3 C.penal, a formulat, in termenul legal de 2 luni prevazut de art. 284 C.proc.pen., plangere penala impotriva inculpatului (fila 22 d.u.p.).
Pentru dovedirea situatiei de fapt retinute in rechizitoriu, au fost administrate in cursul urmaririi penale urmatoarele mijloace de proba: proces-verbal (fila 11 d.u.p.), declaratii inculpat (filele 13, 15, 16, 19, 51 d.u.p.), certificate medico-legale (filele 21, 27 d.u.p.), declaratii parte vatamata (filele 22, 23, 26, 53 d.u.p.), acte medicale (fila 28 d.u.p.), declaratii martori (filele 29,30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 40, 41, 42 d.u.p.), proces-verbal de confruntare (filele 43,45) .
La termenul de judecata din data de 19.05.2011, instanta a adus la cunostinta inculpatului, potrivit art. 70 C.proc.pen. si art. 322 C.proc.pen., fapta pentru care a fost trimis in judecata si incadrarea juridica a acesteia, precum si ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie, atragandu-i-se atentia ca daca va da o declaratie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit si impotriva sa.
Inculpatul a consimtit sa dea declaratii si in fata instantei, depozitia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar (fila 14 d.i.).
La acelasi termen, partea vatamata SC a fost ascultata (fila 13) si a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 10.000 de lei, din care 2500 lei despagubiri materiale si 7500 lei daune morale.
In sedinta publica, instanta, apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, in temeiul art. 67 C.proc.pen., a incuviintat pentru inculpat in aparare pe latura penala proba testimoniala in cadrul careia a fost audiata martora NE (filele 26, 48), proba cu un martor in aparare pe latura civila -BG (fila 45), precum si proba cu inscrisuri in circumstantiere, iar pentru partea civila proba cu inscrisuri si proba testimoniala, in cadrul careia au fost audiati martorii NS (fila 46) si CA, ulterior la termenul din 16.06.2011 renuntandu-se la acest din urma martor.
Totodata, in temeiul art.327 alin.1 C.proc.pen. instanta a dispus citarea si audierea martorilor propusi prin rechizitoriu, SC (fila 25 d.i.), DD (fila 26 d.i.), AI (fila 47), CM (fila 24 d.i.).
Prin cererea aflata la fila 36, Spitalul Judetean de Urgenta T. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 1281 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea partii vatamate SC.
Analizand intregul material probator administrat atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, in concordanta cu dispozitiile art.63 C.proc.pen., instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de 05.05.2010 in jurul orelor 18.00 inculpatul DC desfasura lucrari agricole pe terenul situat in continuarea gospodariei sale din satul T., comuna B., judetul G.. In timp ce lucra terenul cu motosapa, a intrat pe terenul sau numita AI, soacra partii vatamate, avand un cutit in mana, care i-a reprosat inculpatului ca a depasit linia de hotar cu motosapa. Observand cutitul, inculpatul a impins-o pe martora pe terenul acesteia. Partea vatamata, care a observat incidentul, a intrat pe proprietatea inculpatului si l-a prins de piept pe acesta. Cei doi s-au impins reciproc, in timpul altercatiei inculpatul a lovit partea vatamata cu pumnul in zona fetei, partea vatamata a lovit la randul sau pe inculpat in zona costala.
Urmare a loviturii primite, partea vatamata SC a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de ingrijiri medicale conform CML nr. 535/12.05.2010 emis de SML G (fila 27 d.u.p.).
Situatia de fapt anterior prezentata este probata prin depozitiile martorilor audiati in cauza.
Astfel, din depozitia martorei CA (fila 24 d.i.), care nu este ruda cu niciuna dintre parti, instanta retine ca la momentul incidentului aceasta se afla in gradina casei sale, la o distanta de aproximativ 14-15 m de gradinile partilor, la care avea vizibilitate, imprejurare in care a observat pe AI deplasandu-se catre inculpat, aceasta avand in mana un cutit. Prezenta martorei este confirmata atat prin depozitia martorei DD, cat si prin depozitia martorei AI (fila 47). Martora CA a perceput cum AI a intrat pe terenul inculpatului, inculpatul a oprit motosapa si ulterior a impins-o pe aceasta. De asemenea, a confirmat ca partea vatamata SC a trecut linia de hotar, a intrat pe terenul inculpatului si l-a prins de piept pe acesta, fara ca in prealabil inculpatul sa loveasca partea vatamata, cei doi impingandu-se reciproc, aspecte relatate atat in fata instantei, cat si in cursul urmaririi penale.
Desi martora nu a observat lovitura cu pumnul aplicata de inculpat partii vatamate, actul de agresiune a fost recunoscut de inculpat, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti (filele 14 d.i., fila 14 d.u.p., fila 19 d.u.p.), iar martora a observat cum partea vatamata sangera in zona nasului.
Partea vatamata SC a negat in mod constant ca ar fi patruns pe terenul inculpatului, ca l-ar fi impins pe acesta si ca ulterior s-ar fi lovit reciproc.
Instanta apreciaza ca declaratiile partii vatamate cu privire la aceste aspecte nu sunt conforme cu realitatea, fiind contrazise atat prin depozitia martorei CA, cat si prin faptul ca impotriva dispozitiei de scoatere de sub urmarire penala a sa si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ din rechizitoriu pentru fapta de lovire a inculpatului nu a formulat plangere in conditiile art.278 1 C.proc.pen., astfel ca a recunoscut implicit actul de agresiune retinut in sarcina sa.
Desi martorele AI si SC au confirmat situatia de fapt asa cum a fost prezentata de partea vatamata, instanta apreciaza declaratiile acestora subiective in ceea ce priveste nerecunoasterea patrunderii partii vatamate pe terenul inculpatului, exercitarii de catre partea vatamata a actiunii de prindere a inculpatului de piept si impingerii acestuia, pe de o parte datorita faptului ca martorele sunt soacra, respectiv sotia partii vatamate, iar pe de alta parte datorita faptului ca sustinerile acestora sunt contrazise prin depozitia martorei CA si certificatul medico/legal nr.536/07.05.2010 (fila 21), care atesta leziunile suferite de catre inculpat.
Mai mult, in ceea ce priveste credibilitatea martorei SC, instanta constata ca in procesul-verbal de confruntare aflat la fila 45 martora SC a recunoscut ca inculpatul si partea vatamata s-au lovit reciproc, insa ulterior in cursul cercetarii judecatoresti si-a schimbat declaratia, sustinand ca doar inculpatul a lovit.
In schimb, martora DD a declarat atat in cursul urmaririi penale (fila 44 d.u.p.), cat si in cursul cercetarii judecatoresti (fila 26 d.i.), ca cei doi s-au impins si lovit reciproc, iar agresiunea a avut loc pe terenul inculpatului, martora percepand nemijlocit acest aspect, confirmat si de martora NE.
In schimb, declaratiile martorilor si cele ale partii vatamate, sub aspectul exercitarii actelor de violenta de catre inculpat, se coroboreaza cu concluziile certificatului medico-legal (fila 27 d.u.p.), din care rezulta ca partea vatamata prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur si care pot data din data de 05.05.2010.
Asadar, instanta retine ca depozitiile partii vatamate se coroboreaza doar partial cu celelalte mijloace de proba administrate anterior indicate, imprejurare care confirma aplicarea in prezenta cauza a prevederilor art. 75 C.proc.pen., conform carora declaratiile partii vatamate facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
In raport de situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza ca nu poate fi retinuta in favoarea inculpatului cauza de inlaturare a raspunderii penale constand in legitima aparare reglementata de dispozitiile art.44 Cod penal, intrucat pentru existenta legitimei aparari este necesar sa fie indeplinita si conditia inscrisa in art.44 alin.2 Cod penal, ca atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.
Or, actiunea partii vatamate de a patrunde pe terenul inculpatului si de a-l impinge pe acesta cu mainile pe piept nu a fost de natura sa puna in pericol grav persoana inculpatului, neputand legitima interventia acestuia de a lovi partea vatamata cu pumnul.
In concluzie, constatarea de catre instanta a imprejurarii potrivit careia inculpatul este autorul infractiunii de lovire sau alte violente ce face obiectul prezentului dosar a fost in mod cert dovedita prin intreg materialul probatoriu administrat in cauza, astfel cum acesta a fost analizat si coroborat prin considerentele ce preced.
In schimb, instanta apreciaza ca situatia de fapt evidentiata prin probatoriul administrat in cauza justifica retinerea in favoarea inculpatului a circumstantei atenuante a provocarii, prevazute de art.73 lit.b Cod penal, in conformitate cu care constituie circumstanta atenuanta savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta sau prin alta actiune ilicita grava.
Astfel, din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca partea vatamata este cea care a patruns pe terenul inculpatului si a exercitat prima acte de violenta prin impingerea inculpatului, actiuni care sunt apreciate de instanta ca se circumscriu notiunii de violenta avute in vedere de dispozitiile art.73 lit.b Cod penal, fiind apte sa produca o stare de incordare nervoasa pe fondul careia inculpatul a actionat in modalitatea descrisa mai sus.
In drept, fapta inculpatului DC, care in data de 05.05.2010, in jurul orelor 18.00, pe fondul unei discutii contradictorii purtate cu martora AI si partea vatamata SC, fiind provocat de acesta, a exercitat acte de violenta asupra partii vatamate, cu consecinta producerii de leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 18 zile de ingrijire medicala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente prevazute si pedepsite de art. 180 alin. 2 C pen.
Avand in vedere ca din concluziile certificatului medico-legal rezulta faptul ca partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de ingrijiri medicale, instanta retine incidenta in cauza a formei agravante a infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de alin. 2 al art. 180 C.pen.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii a constat in actiunea de lovire a partii vatamate cu pumnul in zona fetei.
Urmarea imediata a infractiunii consta in vatamarea corporala a partii vatamate SC si cauzarea unor leziuni traumatice descrise in amanunt in certificatul medico-legal nr.535/07.05.2010 (fila 27 d.u.p.)- leziuni care nu i-au pus viata in primejdie.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material -actul de agresiune exercitate de inculpat si urmarea imediata este dovedita cu certitudine de mijloace de proba administrate, din care a rezultat faptul ca intre actiunea de lovire si leziunile traumatice exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunandu-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa intrerupa lantul cauzal.
Latura subiectiva a infractiunii este realizata sub forma intentiei, daca nu directe, cel putin indirecte reglementate de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pen., inculpatul DC prevazand rezultatul faptei, date fiind circumstantele in care a lovit-o pe partea vatamata-(fiind previzibila provocarea vatamarilor datorita zonei in care a fost aplicata lovitura-zona fetei) si, chiar daca instanta admite ca nu a urmarit provocarea intocmai a vatamarilor descrise de certificatul medico-legal, totusi a acceptat posibilitatea producerii lor prin savarsirea acelei fapte. In acest context, instanta retine ca rezolutia infractionala in baza careia a actionat inculpatul este dovedita prin elementele exterioare ale faptei sale: intensitatea suficienta a actului de lovire demonstrata de numarul de ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal. Actionand in modul descris, inculpatul a prevazut, neindoielnic, rezultatul posibil al faptei sale pe care, chiar daca nu l-a urmarit, cel putin l-a acceptat.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 52 C.pen., precum si criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen. raportate in prezenta cauza, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, circumstantele concrete ale savarsirii faptei si imprejurarile care agraveaza si cele care atenueaza raspunderea penala. Astfel, pe de o parte, instanta va avea in vedere gradul ridicat de pericol social al faptei concretizat in valorile sociale care au fost vatamate - integritatea fizica si psihica a persoanei, urmarile acesteia - leziunile traumatice, astfel cum acestea au fost descrise in certificatul medico-legal, dar si acelea care s-ar fi putut produce, si anume lezarea unui organ vital.
Pe de alta parte, instanta va avea in vedere conduita inculpatului in societate anterior savarsirii faptei, din certificatul de cazier judiciar aflat la fila 17 in dosarul de urmarire penala rezultand ca din anul 1998 acesta nu a mai intrat in conflict cu legea penala, iar cu privire la pedeapsa de 400.000 lei amenda penala aplicata prin sentinta penala nr.2630/14.07.1998 de catre Judecatoria Tg-Jiu s-a implinit termenul de reabilitare, neexistand in speta stare de recidiva, fata de dispozitiile art.38 alin.2 Cod penal.
De asemenea, instanta la individualizarea pedepsei va avea in vedere faptul ca incidentul s-a produs pe fondul starii de provocare, in acceptiunea dispozitiilor art.73 lit.b Cod penal, precum si imprejurarea ca inculpatul a fost sincer, recunoscand in mod constant actul de lovire a partii vatamate.
Conduita exemplara a inculpatului in societate anterior incidentului este apreciata nu numai prin prisma lipsei antecedentelor penale, dar si prin prisma inscrisurilor in circumstantiere aflate la dosar.
Astfel, din caracterizarea intocmita inculpatului de Primaria comunei B rezulta ca in societate acesta este cunoscut ca fiind o persoana linistita si in relatii bune cu vecinii, nefiind implicat in probleme de ordine publica (fila 22 d.i.).
Aceste doua imprejurari de fapt creeaza, in mod neindoielnic, convingerea instantei asupra faptului ca incidentul ce face obiectul prezentei cauze a fost, este si, mai ales, va fi un eveniment singular in viata inculpatului care, avand deplina capacitate de constientizare a faptei sale si a urmarilor acesteia, va adopta pe viitor o atitudine de respectare intocmai a normelor juridice de convietuire sociala, justificandu-se retinerea in favoarea sa si a circumstantelor atenuante judiciare prevazute de art.74 alin.1 lit. a si c C.pen.
Asadar, constatand ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpatul DC, instanta, potrivit art. 345 alin. 2 C.proc.pen., va condamna pe acesta pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen. la o pedeapsa de 450 lei amenda penala, facand totodata aplicarea art.76 alin.1 lit.f teza I C.pen., apreciind ca pedeapsa astfel stabilita si aplicata este de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei, prevazute de art. 52 din C.pen.
Totodata, instanta va atrage atentia inculpatului DC asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca partea vatamata SC a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 7500 de lei, reprezentand daune morale si suma de 2500 lei, reprezentand despagubiri materiale pentru cheltuieli pentru tratament medical, contravaloarea incapacitatii de munca in gospodarie dupa orele de serviciu, diferenta intre suma primita drept indemnizatie de concediu medical si salariul care i s-ar fi cuvenit pe perioada spitalizarii, manifestare de vointa cuprinsa in declaratia de la fila 13.
Conform art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si pentru prejudiciul cauzat prin imprudenta sau neglijenta sa.
In ceea ce priveste actiunea civila a partii civile SC se constata ca aceasta a fost formulata cu respectarea dispozitiilor procedurale, in sensul ca a fost introdusa inainte de citirea actului de sesizare a instantei. De asemenea, sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998, 999 C.civ., in sensul ca inculpatul este culpabil pentru lovirea partii civile SC, care a suferit leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare un numar de 16-18 zile de ingrijiri medicale.
Daca in privinta daunelor morale stabilirea cuantumului acestora se face prin apreciere de instanta, este de principiu ca daunele materiale trebuie dovedite, atat in ceea ce priveste existenta lor, cat si sub aspectul intinderii lor.
Potrivit principiului instituit de art. 1169 C.civ., aplicabil in materia raspunderii civile delictuale, orice persoana care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca (sarcina probei revine celui care face o afirmatie, emite o pretentie - onus probandi incumbit actori si probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). Instanta nu il poate obliga pe inculpat la plata unor sume stabilite aleatoriu de partea civila, intrucat potrivit principiilor generale ale raspunderii civile delictuale se poate dispune repararea prin echivalent doar cu privire la prejudiciile determinate sau determinabile: acestea cuprind prejudiciile prezente, precum si cele viitoare, in masura in care existenta si intinderea lor este sigura sau cel putin poate fi stabilita in raport de anumite criterii obiective.
Sarcina probei in dovedirea prejudiciului invocat prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal apartine partii civile, conform dispozitiilor art.14 alin.3 C.proc.pen. si art.1169 C.civil.
Din acest punct de vedere se remarca faptul ca partea vatamata nu a facut dovada decat in mod partial a intinderii prejudiciului material solicitat a fi acoperit, astfel ca nu justifica in totalitate despagubirile materiale solicitate.
Retinand astfel, instanta constata ca partea civila nu a facut dovada caracterului cert al prejudiciului suferit prin diferenta intre suma primita drept indemnizatie de concediu medical si salariul care i s-ar fi cuvenit pe perioada spitalizarii, proband prin certificatele aflate la filele 66-68 doar faptul ca s-a aflat in concediu medical in perioada urmatoare agresiunii, insa nu si salariul care i s-ar fi cuvenit in aceasta perioada.
In schimb, instanta retine ca fiind dovedite prin chitanta aflata la fila 39 d.i. cheltuielile facute de partea civila pentru obtinerea certificatului medico-legal -38 lei, precum si cheltuielile suplimentare efectuate cu muncile agricole, datorita incapacitatii de munca.
Astfel, din depozitia martorului NS (fila 46 d.i.), se retine ca soacra partii civile a platit martorului, intrucat partea civila nu mai putea munci, 200 lei pentru doua zile de prasit cu utilaj agricol, 200 lei pentru 4 zile de prasit cu sapa, ziua de lucru platindu-se cu 50 lei si 100 lei pentru taiatul lemnelor.
Desi partea civila a solicitat sa fie despagubit si pentru faptul ca in perioada spitalizarii a solicitat martorului sa-i supravegheze copiii, instanta apreciaza ca aceste pretentii nu sunt intemeiate, intrucat nu exista legatura de cauzalitate directa intre agresiunea suferita si ajutorul solicitat martorului in aceasta privinta, din depozitia martorului rezultand ca si inainte de incident partea civila oricum lasa copiii in supravegherea altor persoane.
Mai mult, daca nu ar fi suferit agresiunea, partea civila oricum nu ar fi supravegheat copiii in intervalul de timp descris de martor, aflandu-se la serviciu, iar pe de alta parte martora BG (fila 45 d.i.) a relatat ca in mod obisnuit AI este cea care duce copiii partii civile la gradinita si la scoala si tot aceasta ii supravegheaza cand partea civila si sotia sa sunt la serviciu.
Asadar, instanta retine ca fiind dovedit un cuantum total al despagubirilor materiale de 538 lei, potrivit considerentelor de mai sus.
Insa retinerea in favoarea inculpatului a scuzei atenuante a provocarii prevazute de art.73 lit.b Cod penal presupune acordarea a numai jumatate din despagubirile materiale dovedite de partea civila, deoarece in cauza functioneaza regulile privind culpa comuna, ca atare va fi obligat inculpatul sa plateasca partii civile SC suma de 269 lei cu titlu de despagubiri materiale.
In ceea ce priveste cererea de acordare a unor daune morale, instanta retine ca Recomandarile Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniaza, intre altele, ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a acorda o compensare victimei, principiu oglindit si de prevederile art.14 alin.5 C.proc.pen.
Se constata ca inculpatul, prin fapta sa culpabila, a determinat producerea unor leziuni traumatice partii vatamate SC, acesta avand nevoie de 16-18 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, ceea ce a presupus certe suferinte fizice si traume psihice. Cuantumul daunelor morale solicitat de partea civila va fi stabilit in functie de gravitatea leziunilor, de varsta victimei si de starea anterioara de sanatate a acesteia, de imposibilitatea temporara a partii vatamate de a participa la viata sociala, de efortul suplimentar pe care a trebuit sa-l depuna partea vatamata pentru a reveni la o viata normala. Despagubirea ce se acorda in acest caz nu reprezinta, asadar, un pret al durerii - pretium doloris -, ci are scopul de a "alina, prin mijloacele reparatiunii banesti, conditiile de viata alterate ale victimei". Desigur, se va avea in vedere si faptul ca forma de vinovatie cu care a actionat inculpatul este intentia indirecta, precum si faptul ca partea vatamata a provocat inculpatul, insa culpa concurenta a victimei nu este de natura sa anuleze dreptul acesteia la plata de daune morale.
La stabilirea cuantumului daunelor morale se va mai tine seama si de natura acestora, respectiv de faptul ca au scopul de a atenua suferintele cauzate prin atingerea adusa drepturilor persoanei. Totusi, ele nu trebuie sa constituie masuri excesive pentru autorul faptei si nici venituri nejustificate pentru cel vatamat. Concluzionand ca partea civila a suferit un prejudiciu moral prin agresiunea indreptata impotriva sa (aceasta suferind o trauma emotionala care poate avea urmari in comportamentul sau si in relatiile sociale), in lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, instanta este tinuta de conditia aprecierii rezonabile pe o baza echitabila, corespunzatoare atingerii aduse psihicului si vietii sociale a partii civile.
Este mai presus de orice indoiala ca leziunile traumatice cauzate partii civile prin actiunile inculpatului i-au pricinuit suferinte fizice si este neindoielnic ca in perioada celor 16-18 zile de ingrijiri medicale partea civila nu a putut avea un regim de viata obisnuit, imprejurari care in mod evident se circumscriu notiunii de prejudiciu personal nepatrimonial ce se reclama a fi reparat prin obligarea inculpatului la plata unor despagubiri cu titlu de daune morale.
Mai mult, instanta are in vedere si consecinta fireasca a suportarii mediului spitalicesc de catre partea civila, constiinta de a fi bolnav si, astfel, privat de viata de familie, dar mai ales numarul mare al zilelor de ingrijire medicala necesare vindecarii.
Pe de alta parte, retinerea in favoarea inculpatului a scuzei atenuante a provocarii prevazuta de art.73 lit.b din Codul penal are ca efect reducerea despagubirilor datorate pentru prejudiciul moral, in cauza functionand regulile pentru culpa comuna.
In raport de aceste criterii de apreciere, instanta considera ca obligarea inculpatului Dutescu Cristian la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale reprezinta o reparatie pecuniara justa a prejudiciului moral suferit, astfel cum a fost retinut anterior.
In ceea ce priveste actiunea civila exercitata de Spitalul Judetean de Urgenta T, instanta retine ca de asemenea sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998, 999 C.civ., in sensul ca inculpatul este culpabil pentru leziunile produse partii civile SC, care dupa producerea agresiunii a fost internat in spital, unde i-au fost acordate ingrijiri medicale in valoare de 1281 lei.
Partea civila a depus la dosarul cauzei si decontul de plata a acestor cheltuieli (fila 36 d.i.), dovedind astfel intinderea prejudiciului infractional.
Insa, instanta apreciaza ca si in privinta acestor pretentii opereaza regulile culpei comune, inculpatului revenindu-i obligatia de a suporta doar jumatate din aceste cheltuieli, neexistand nici un criteriu de diferentiere, de aplicare a unui regim diferit celor doua actiuni civile promovate in cauza.
In consecinta, in temeiul art. 14 C.pr.pen. si 15 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. si art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu aplic. art. 998, 999 Cod civil, instanta va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta T, cu sediul in ......si va obliga pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 640,5 lei reprezentand contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenta medicala acordata partii civile SC, cu titlul de despagubiri materiale, la care se adauga, pentru o acoperire integrala a prejudiciului si dobanda legala calculata la aceasta suma, de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte prin care s-a stabilit valoarea prejudiciului si obligatia de plata in sarcina inculpatului si pana la achitarea integrala a debitului.
In temeiul art. 191 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 189 C.proc.pen. instanta va obliga pe inculpat la plata sumei 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din aceasta suma 150 lei reprezentand cheltuieli efectuate in cursul urmaririi penale, conform rechizitoriului, iar 50 lei cheltuieli efectuate in cursul cercetarii judecatoresti.
In temeiul art. 193 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata catre partea vatamata -parte civila SC a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare constand in jumatate din onorariul avocatial suportat de acesta (filele 70,71), fata de culpa comuna retinuta in cauza.

In temeiul art. 180 alin.2 C.pen. cu aplicarea art.73 lit.b, art.74 alin.1 lit. a si c C.pen. raportat la art.76 alin.1 lit.f teza I C.pen., totul cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a si alin.4 C.pen., condamna pe inculpatul DC- fiul lui L SI S, nascut la data de .. in ......., cu domiciliul in comuna ......., cetatean roman, studii 12 clase, fara ocupatie, casatorit, stagiu militar satisfacut, fara antecedente penale, CNP ....., la o pedeapsa de 450 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente in forma agravata asupra partii vatamate .........
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
In temeiul art. 14 C.proc.pen. si art. 15 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. cu aplic. art. 998 C.civil admite in parte actiunea civila formulata de partea civila SC, cu domiciliul in comuna ...... si obliga inculpatul DC la plata catre aceasta parte civila a sumei de 269 lei despagubiri materiale si 1000 lei reprezentand daune morale.
In baza art. 14 C.proc.pen. si 15 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. si art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu aplic. art. 998, 999 Cod civil, admite in parte actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta T.............. si obliga pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 640,5 lei plus dobanda legala aferenta calculata de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte pana la data platii efective a debitului, reprezentand jumatate din contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenta medicala acordata partii civile SC.
In temeiul art. 191 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 189 C.proc.pen. obliga pe inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
In baza art. 193 C.pr.pen. obliga inculpatul la plata catre partea vatamata -parte civila SC a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare constand in onorariu avocatial.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, pentru inculpat si de la comunicare pentru partea vatamata SC si partile civile SC si Spitalul Judetean de Urgenta T.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11.07.2011 la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte, Grefier, Red.Tehn.AG
20.07.2011-2 ex.