DOSAR NR.5023/318/2011 Cod operator 2444
R O M A N I A
JUDECATORIA TG-JIU
SENTINTA PENALA NR.1013
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 03.06.2011
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
PRESEDINTE: - ANGELA GAVANESCU
GREFIER: -CLAUDIA HIRCEANU
Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria TG-JIU a fost reprezentat de procuror PESTISANU GHEORGHE.
Pe rol se afla pronuntarea asupra cauzei penale de fata, privind pe inculpatul PCP, parte vatamata BAM, parte civila BAM, parte civila Spitalul Judetean de Urgenta T, avand ca obiect vatamare corporala (art.181 Cod penal).
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura de citare legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 26.05.2011, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de astazi, 03.06.2011, cand a hotarat urmatoarele: INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 6073/P/2010 din data de 21.03.2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, inregistrat pe rolul acestei instante la data de 24.03.2011 sub nr. 5023/318/2011, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului PCP pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 181 alin.1 Cod penal.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut in fapt ca in noaptea de 11/12.09.2010 inculpatul PCP, insotit de martorul CNL, s-a deplasat in satul B din comuna M, la discoteca S.C. B I unde se afla partea vatamata, BAM, impreuna cu doi amici ai sai, martorii TVC si PGT.
De asemenea, s-a retinut ca in jurul orelor 02:30 partea vatamata BAM, fiind in stare de ebrietate, a adresat injurii si amenintari la adresa mai multor tineri care se aflau in local, printre ei fiind si inculpatul PCP, care, indignat de atitudinea nepotrivita a susnumitului, i-a aplicat acestuia un pumn in zona fetei.
In urma agresiunii exercitate asupra sa, BAM a fost internat in Spitalul Judetean de Urgenta T in perioada 12-17.09.2010 cu diagnosticul fractura dubla de mandibula.
Din certificatul medico-legal nr. 1400/21.09.2010 emis de S.M.L.Gorj a rezultat ca leziunile traumatice produse partii vatamate prin lovire cu corp dur au necesitat pentru vindecare un numar de 45-50 zile de ingrijiri medicale.
La data de 21.09.2010 partea vatamata BAM, potrivit art. 181 alin. 2 Cod penal, a formulat, in termenul legal de 2 luni prevazut de art. 284 C.proc.pen., plangere penala impotriva inculpatului.
Pentru dovedirea situatiei de fapt retinute in rechizitoriu, au fost administrate in cursul urmaririi penale urmatoarele mijloace de proba: act medical (fila 8 d.u.p.), declaratii invinuit (filele 9, 11, 33 d.u.p.), declaratii martori (filele 13-24 d.u.p.), declaratie parte vatamata (fila 25 d.u.p.), certificat medico-legal (fila 27 d.u.p.), inscris in circumstantiere (fila 32 d.u.p.).
In cursul urmaririi penale partea vatamata BAM s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei (fila 25 d.u.p.), ulterior la termenul de judecata din 28.04.2011 precizand ca suma de 2500 lei este solicitata cu titlu de daune materiale, reprezentand contravaloarea prejudiciului pe care l-a suferit intrucat pentru o perioada de 50 de zile nu a mai putut munci, iar suma de 2500 lei este solicitata cu titlu de daune morale.
La primul termen de judecata din 14.04.2011 Spitalul Judetean de Urgenta Ts-a constituit parte civila in cauza cu suma de 366 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea si tratamentul medical acordat partii vatamate BAM, cu dobanda legala aferenta pana la data platii.
La termenul din 14.04.2011, instanta a adus la cunostinta inculpatului, potrivit art. 70 C.proc.pen. si art. 322 C.proc.pen., fapta pentru care a fost trimisi in judecata si incadrarea juridica a acesteia, precum si ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie, atragandu-i-se atentia ca daca va da o declaratie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit si impotriva sa.
Inculpatul a consimtit sa dea declaratie si in fata instantei, depozitia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar la fila 18.
In sedinta publica, instanta, apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, in temeiul art. 67 C.proc.pen., a incuviintat inculpatului proba cu inscrisuri in circumstantiere.
Totodata, in temeiul art.327 alin.1 C.proc.pen. instanta a dispus citarea si audierea martorilor propusi prin rechizitoriu PGC (fila 44 d.i.), TVC (fila 45 d.i.), SV (fila 43 d.i.), CNL (fila 42 d.i.), CDA, cu privire la acest din urma martor facandu-se aplicarea dispozitiilor art.327 alin.3 C.proc.pen.
In temeiul art.326 C.proc.pen. instanta a procedat la audierea partii vatamate (fila 28 d.i.).
Ulterior, instanta a incuviintat partii civile proba cu inscrisuri si proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii PGC si TVC.
La solicitarea inculpatului, a fost audiat in aparare pe latura penala martorul PD (fila 58 d.i.).
La dosar a fost depusa fisa de cazier judiciar a inculpatului (fila 4), din care rezulta faptul ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizand intregul material probator administrat atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, in concordanta cu dispozitiile art.63 C.proc.pen., instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 11/12.09.2010 inculpatul PCP, insotit de martorul CNL, s-a deplasat in satul ......, la discoteca SC BI SRL, unde se afla si partea vatamata BM, impreuna cu doi prieteni, martorii TVC si PGC.
La un moment dat, in jurul orei 02.30, partea vatamata insotita de cei doi martori au parasit discoteca, iar in momentul in care s-au intors in incinta, inculpatul PCPs-a indreptat catre partea vatamata BAM si l-a lovit pe acesta cu pumnul in zona fetei, fara ca in prealabil partea vatamata sa-i fi adresat cuvinte sau expresii jignitoare sau sa exercite vreun act de agresiune asupra inculpatului.
Situatia de fapt anterior prezentata este relatata prin depozitiile partii vatamate (fila 28 d.i.), care a declarat ca dupa loviturile primite de la inculpat a fost ajutat de o alta persoana sa se ridice, iar conflictul fizic a fost perceput direct de persoanele care il insoteau, PCsi TC.
Declaratiile partii vatamate sunt confirmate prin depozitiile martorilor audiati in cauza, coroborandu-se totodata cu concluziile certificatului medico-legal nr.1400/21.09.2010 din care rezulta ca partea vatamata a prezentat imobilizare pe atele metalice cu tractiune elastica intermaxilara, iar din SM Spital T rezulta ca a fost internat in perioada 12-17.09.2010 cu diagnostic " TMF prin agresiune. Fractura dubla de mandibula (unghi mandibular drept si paramedian stang cu 33 in focar). Internat cu diagnosticul de mai sus, plaga contuza fata mucozala labiala stanga. Se practica reducerea si imobilizarea fracturii cu atele metalice si tractiune elastica intermaxilar ocluzie corecta. Evolutie favorabila.", leziuni care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur si pot data din 12.09.2010, necesitand un numar de 45-50 zile de ingrijiri medicale.
Astfel, martorul PGC a relatat ca in jurul orei 02.00, cand el, partea vatamata si T C s-au intors in incinta discotecii, partea vatamata BAM a intrat primul, urmata la cateva secunde de cei doi martori. Ca la un moment dat a vazut partea vatamata, dupa care datorita luminii de la reflectoare l-a pierdut din vedere, dupa acest moment observand partea vatamata cazuta jos, plina de sange si agresorul langa el, respectiv inculpatul P. Martorul a declarat ca nu a vazut personal actiunea de lovire, ca in acea seara partea vatamata a stat numai cu el si TC, in nicio imprejurare nu s-a aflat in alt grup de prieteni, iar in incinta discotecii nu a auzit amenintari reciproce intre cei doi, ci doar dupa conflict, cand au iesit din incinta discotecii, cand inculpatul a spus catre partea vatamata "am eu grija de tine, te omor!".Totusi, martorul a precizat ca anterior momentului in care a observat partea vatamata cazuta jos plina de sange, a observat pe inculpat deplasandu-se cu repeziciune in directia partii vatamate si de aceea a tras concluzia, in conditiile in care atunci cand partea vatamata era cazuta jos inculpatul se afla langa aceasta, ca inculpatul P este cel care a lovit partea vatamata, datorita acestui rationament martorul aratand ca a facut in cursul urmaririi penale afirmatia ca "invinuitul a venit la noi si fara vreun motiv a inceput sa-l loveasca", insa el nu a perceput direct actul de agresiune (fila 44).
Martorul TVC, confirmand ca a stat toata seara impreuna cu martorul PGC si partea vatamata, a intarit sustinerile partii vatamate, aratand ca BAM nu a adresat expresii jignitoare in incinta discotecii si ca niciunul dintre ei nu s-a apropiat de inculpat, nu i-a reprosat acestuia ca s-ar fi uitat urat la ei sau sa ii solicite inculpatului sa paraseasca discoteca si sa ii insoteasca afara, asa cum a sustinut inculpatul.
In schimb, la momentul orei 02.00, cand se intorceau in discoteca, martorul a observat cum inculpatul in acea imprejurare a lovit partea vatamata in zona fetei cu pumnul, aplicandu-i mai multe lovituri cu pumnul, iar partea vatamata a cazut jos.
Desi initial martorul a sustinut ca a intervenit patronul discotecii, care i-ar fi despartit pe cei doi, ulterior a revenit asupra afirmatiei, facuta de altfel si in cursul urmaririi penale, aratand ca patronul discotecii nu a perceput in mod direct agresiunea, nu se afla acolo, ci a intrat ulterior in discoteca, fiind anuntat de altcineva si a scos afara partea vatamata (fila 45 d.i., fila 15 d.u.p.).
Instanta apreciaza ca declaratia data in fata instantei de acest martor este cea care reflecta derularea reala a evenimentelor, in conditiile in care martorul la solicitarea instantei a facut o prezentare detaliata a imprejurarilor agresarii partii vatamate, imprejurari asupra carora organul de urmarire penala a omis sa faca verificari.
Mai mult, martorul SN, administrator in fapt al discotecii, a retractat declaratiile de la filele 17,18 din dosarul de urmarire penala, aratand ca singura stare de fapt reala este cea pe care a prezentat-o in declaratia data in fata instantei de judecata, iar declaratiile de la urmarire penala le-a dat in modalitatea consemnata la sugestia politistului, caruia i-a adus la cunostinta faptul ca nu a vazut conflictul intre cei doi si ca trecuse o perioada destula de timp intre seara conflictului si momentul luarii declaratiei.
In declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti (fila 43 d.i.), acest martor a declarat ca aflandu-se in afara discotecii la usa de intrare a vazut partea vatamata BAM iesind din discoteca, plin de sange, martorul constatand ca partea vatamata avea maxilarul rupt si se tinea de barbie, acordandu-i ajutor. A precizat ca ulterior alte persoane i-au indicat agresorul ca fiind inculpatul si ca atunci cand a intrebat inculpatul de ce a lovit partea vatamata si nu a solicitat in prealabil ajutorul sau daca avea vreo problema, inculpatul nu i-a spus nimic in sensul ca ar fi fost inconjurat de vreun grup din care sa fi facut parte si victima si care sa-l fi agresat.
Fata de depozitiile martorilor SN, PGC, TVC, instanta apreciaza ca declaratiile martorului CNL sunt subiective.
Astfel, in cursul urmaririi penale martorul a declarat ca la un moment dat s-a asezat impreuna cu inculpatul la o masa invecinata cu masa partii vatamate, care era insotita de doi prieteni. Ca partea vatamata a privit urat inculpatul, iar cei doi care o insoteau au invitat inculpatul afara din local pentru a discuta, iar la intoarcere partea vatamata a adresat cuvinte si expresii jignitoare inculpatului, astfel ca acesta din urma sub influenta nervilor l-a lovit cu pumnul in zona fetei, adresandu-i totodata amenintari.
Ulterior, in cursul cercetarii judecatoresti, martorul a revenit asupra declaratiei, aratand ca partea vatamata facea parte dintr-un grup de 4 persoane, iar la un moment dat trei persoane din acel grup s-au apropiat de masa sa si au reprosat inculpatului ca s-a uitat urat la ei.
A declarat ca la solicitarea celor trei, inculpatul ar fi parasit impreuna cu acestia incinta discotecii, iar ulterior cand el martorul, care la randul sau parasise discoteca, s-a reintors, a observat in incinta cum cele trei persoane care insoteau partea vatamata, in prezenta acesteia, loveau inculpatul cu pumnii si picioarele, inculpatul ar fi cazut jos, ulterior s-a ridicat si a lovit si el la randul sau pe cineva (fila 42 d.i.).
Inculpatul, la randul sau, a declarat (fila 18 d.i.) ca un grup de 3 persoane i-a reprosat ca s-a uitat urat la ei, l-au convins sa paraseasca discoteca, i-au adus injurii, el a hotarat sa plece acasa, a reintrat in discoteca pentru a-si lua haina, imprejurare in care cei trei l-ar fi urmarit si la o distanta de 1 m in interior de usa discotecii l-ar fi impins spre partea vatamata, dupa care toti 4, inclusiv partea vatamata l-au lovit cu pumnii si picioarele, astfel ca fiind nevoit sa se apere a lovit si el cu pumnii si picioarele, insa nu stie pe cine. A sustinut ca datorita faptului ca partea vatamata era pozitionata in fata sa cand s-a derulat conflictul, are convingerea ca pe partea vatamata a lovit-o mai rau.
Comparand cele patru declaratii, respectiv cele date de martorul CNL si inculpat, in cursul urmaririi penale si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta apreciaza ca acestea nu reflecta realitatea, datorita multitudinii de elemente contradictorii, care intaresc convingerea instantei ca prin aceasta modalitate de prezentare a faptelor nu au urmarit decat sa construiasca o aparare inculpatului, de natura sa inlature raspunderea penala a acestuia -legitima aparare.
Retinand astfel, instanta are in vedere faptul ca daca in declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a declarat ca trei persoane i-au reprosat ca s-a uitat urat la ei, in cursul urmaririi penale (fila 11 d.u.p.) a precizat ca doar o persoana din acel grup s-a ridicat, s-a deplasat spre el si i-a reprosat acest aspect. Daca in cursul urmaririi penale inculpatul a declarat ca cei trei l-au urmarit pana la iesirea din discoteca si atunci, de frica, s-a intors in discoteca pentru a cere ajutorul prietenilor sai (fila 11 d.u.p.), ulterior in fata instantei a declarat ca cei trei l-au convins sa iasa din discoteca, au stat intr-un colt mai retras, unde i-au adus injurii, insa nu l-au lovit, iar el a hotarat sa plece acasa si a reintrat in discoteca pentru a-si lua haina (fila 18 d.i.).
Inculpatul a sustinut ca a suferit la randul sau vatamari, care desi nu au fost atat de grave ca cele ale partii vatamate, puteau fi observate de administratorul discotecii si de martorul CN
Or, martorul SN, administratorul discotecii, a declarat ca atunci cand inculpatul a iesit din discoteca dupa conflict nu a observat ca acesta sa prezinte leziuni, iar zona in care a stat de vorba cu inculpatul a fost luminata.
Instanta apreciaza ca daca inculpatul ar fi fost lovit, asa cum au sustinut el si martorul CN, cu pumnii si picioarele, cazand jos, in mod cert ar fi fost observata de catre martorul SN, cu care a discutat la lumina, macar o urma usoara a aceste agresiuni. Vanataia pe mana observata ulterior de martorul CN se justifica tocmai prin agresiunea cu pumnul exercitata asupra partii vatamate, in urma careia este posibil ca inculpatul sa fi dobandit o astfel de leziune.
In aprecierea caracterului nesincer al depozitiei martorului CN, instanta observa ca martorul a sustinut ca administratorul discotecii a intrat in incinta la 1,2 minute dupa ce iesise inculpatul si s-a dus la grupul partii vatamate, solicitandu-i sa se linisteasca.
Or, administratorul discotecii, martorul SN, a relatat ca dupa consumarea conflictului, chiar daca s-a intors in discoteca, nu s-a adresat unui grup care sa fi insotit partea vatamata, grup caruia sa-i fi adresat solicitarea de a se linisti, asa cum a sustinut martorul.
Mai mult, la finalizarea conflictului, la interpelarea martorului SN, inculpatul nu a relatat nimic acestuia despre agresiunea a carei victima ar fi fost, dimpotriva a afirmat ca " partea vatamata a fost obraznic", ca este sub influenta bauturilor alcoolice si ca i-ar fi zis ceva inculpatului, martorul precizand in mod expres ca inculpatul nu i-a spus nimic in sensul ca ar fi fost inconjurat de vreun grup din care sa fi facut parte si victima si care sa-l fi agresat.
Desi un singur martor a perceput in mod direct actul de agresiune, respectiv TVC, coroborand depozitia acestuia cu imprejurarile de fapt relatate de ceilalti martori, care constituie probe indirecte, instanta apreciaza, avand in vedere si certificatul medico-legal depus la dosar, ca nu exista nici un dubiu rezonabil in ceea ce priveste exercitarea de catre inculpatul PCP a actelor de violenta asupra partii vatamate in data de 11/12.09.2010.
Asadar, instanta retine ca depozitiile partii vatamate se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate anterior indicate, imprejurare care confirma aplicarea in prezenta cauza a prevederilor art. 75 C.proc.pen., conform carora declaratiile partii vatamate facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
Desi atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul PCP a recunoscut savarsirea actului de agresiune, insa a invocat in favoarea sa existenta legitimei aparari, iar ulterior scuza provocarii, instanta apreciaza ca declaratiile inculpatului nu corespund realitatii, fiind contrazise de probatoriul cauzei analizat mai sus, care demonstreaza ca inculpatul este cel care a lovit primul, actiunea sa nefiind precedata de un atac material, direct, imediat, injust exercitat de partea vatamata si, in consecinta, nu se poate retine legitima aparare.
Retinand astfel, instanta are in vedere faptul ca potrivit art.69 C.proc.pen. declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza, or in speta declaratiile inculpatului sub aspectul existentei legitimei aparari, constand in aceea ca a fost atacat de un grup de patru persoane, intre care si partea vatamata, nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, declaratia martorului CNL fiind apreciata de instanta subiectiva, pe de o parte datorita faptului ca martorul este apropiat al inculpatului, iar pe de alta parte datorita faptului ca este contrazisa de celelalte mijloace de proba, inclusiv de propria declaratie a martorului data in alta faza a procesului penal.
Mai mult, inculpatul nu a probat in conditiile art.66 alin.2 C.proc.pen lipsa de temeinicie a probelor de vinovatie administrate in cauza.
In concluzie, constatarea de catre instanta a imprejurarii potrivit careia inculpatul este autorul infractiunii de vatamare corporala ce face obiectul prezentului dosar a fost in mod cert dovedita prin intreg materialul probatoriu administrat in cauza, astfel cum acesta a fost analizat si coroborat prin considerentele ce preced.
In drept, fapta inculpatului PCP care in data de 11/12.09.2010, in jurul orelor 02.30, aflandu-se in incinta discotecii SC BI SRL din comuna ........., a exercitat acte de lovire asupra partii vatamate in zona fetei, producandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 45-50 zile de ingrijire medicala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala prevazute si pedepsite de art. 181alin.1 Cod penal.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii a constat in mai multe actiuni de lovire in zona fetei, realizate cu pumnul.
Urmarea imediata a infractiunii consta in vatamarea corporala a partii vatamate Bogdan Alin Marius si cauzarea unor leziuni traumatice descrise in amanunt in certificatul medico-legal nr.1400/21.09.2010 (fila 27 d.u.p.)- leziuni care nu i-au pus viata in primejdie si in urma carora partea vatamata nu a ramas cu infirmitati.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material -actele de agresiune exercitate de inculpatul PCPsi urmarea imediata este dovedita cu certitudine de mijloace de proba administrate, din care a rezultat faptul ca intre actiunile de lovire si leziunile traumatice exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunandu-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa intrerupa lantul cauzal.
Latura subiectiva a infractiunii este realizata sub forma intentiei directe reglementate de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., inculpatul PCP prevazand rezultatul faptei, date fiind circumstantele in care a lovit-o pe partea vatamata - cu pumnul in zona fetei- si urmarind producerea de leziuni acesteia, aspect concluzionat de instanta avand in vedere motivatia actiunilor inculpatului, aceea de a aplica o corectie partii vatamate. In acest context, instanta retine ca rezolutia infractionala in baza careia a actionat inculpatul este dovedita prin elementele exterioare ale faptei sale: lovituri aplicate in zona capului partii vatamate, regiunea corporala atacata. Actionand in modul descris, inculpatul a prevazut, neindoielnic, rezultatul posibil al faptei sale pe care l-a si urmarit.
Inculpatul a invocat in apararea sa si circumstanta atenuanta a provocarii prevazute de art.73 lit.b din Codul penal, invocand faptul ca partea vatamata i-a adresat cuvinte si expresii jignitoare, astfel provocandu-l.
Probatoriul administrat in cauza in cursul cercetarii judecatoresti nu a evidentiat un comportament provocator al partii vatamate, faptul ca partea vatamata se afla sub influenta bauturilor alcoolice, asa cum a recunoscut, neconstituind provocare.
Martorul SN, pe a carui depozitie s-a intemeiat retinerea prin actul de sesizare al instantei a proferarii de expresii injurioase, a precizat in instanta ca nu isi mai aminteste un astfel de comportament al partii vatamate (fila 18 d.u.p.).
Avand in vedere insa cele afirmate de martorul in cursul urmaririi penale, instanta apreciaza ca este cert ca partea vatamata se afla, la momentul comiterii faptei, in stare de ebrietate, astfel ca este posibil ca inculpatul sa fi fost indignat de conduita acesteia. Totusi, chiar si in aceasta ipoteza, simplele expresii injurioase care ar fi fost proferate de partea vatamata, aflata in stare de ebrietate, imprejurarile concrete (aceasta se adresa intregului grup de persoane aflate in local si nu neaparat inculpatului), care vadesc lipsa unei atingeri grave a demnitatii inculpatului, nu se circumscriu notiunii de provocare, in acceptiunea dispozitiilor art.73 lit.b Cod penal.
Astfel, circumstanta atenuanta legala a provocarii, prevazuta in art. 73 lit. b) C. pen. consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.
Existenta tulburarii sau emotiei, in sensul art. 73 lit. b) C. pen. si intensitatea acestora nu se pot retine de instanta de judecata pe baza unei prezumtii legale, ci trebuie stabilite in mod concret, pe baza de probe, in principal prin utilizarea unor criterii subiective, insa fara absolutizarea acestora si fara a exclude total ipoteza utilizarii unor criterii obiective.
Astfel, intrucat dispozitiile art. 73 lit. b) C. pen. presupun atat examinarea unor imprejurari exterioare care influenteaza starea psihica a faptuitorului, cat si examinarea semnificatiei acestora asupra comportamentului faptuitorului, pe fondul inexistentei unor criterii cu valoare absoluta (si, totodata, nesusceptibile de relativizare) referitoare la procesele psihice (criterii exacte pentru a se stabili daca o anumita tulburare si-a avut sau nu sorgintea intr-un impuls exterior determinant), nu se poate renunta total la criteriile obiective in aprecierea existentei sau inexistentei "starii de provocare."
Pentru retinerea "starii de provocare", in sensul art. 73 lit. b) C. pen., nu se poate face abstractie de unele criterii obiective, cum ar fi compararea reactiei faptuitorului cu reactia "omului mediu" supus unei provocari similare, cerinta unei anumite proportii intre actul provocator si reactia faptuitorului, inclusiv prin observarea consecintelor faptei savarsite ca urmare a actului provocator.
In prezenta cauza, insa, nu se poate retine "starea de provocare", in sensul art. 73 lit. b) C. pen., nici prin utilizarea criteriilor subiective si nici a celor obiective.
Instanta apreciaza ca eventuale expresii injurioase proferate de partea vatamata la modul general, fara un destinatar precis, nu ar fi produs o atingere grava a demnitatii inculpatului.
Provocarea presupune o manifestare de natura a-l determina pe celalalt sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, instanta apreciind ca starea de ebrietate in care s-a aflat partea vatamata, pe fondul careia sa fi proferat la modul general expresii injurioase, nu era apta sa produca o surescitare nervoasa care sa fi rapit inculpatului posibilitatea de control asupra actiunilor sale.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 52 C.pen., precum si criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen. raportate in prezenta cauza, respectiv gradul foarte ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, circumstantele concrete ale savarsirii faptei si imprejurarile care agraveaza si cele care atenueaza raspunderea penala.
Astfel, pe de o parte, instanta va avea in vedere gradul foarte ridicat de pericol social al faptei concretizat in valorile sociale care au fost vatamate - integritatea fizica si psihica a persoanei, urmarile acesteia - leziunile traumatice produse intr-o regiune vitala a corpului uman -zona capului, astfel cum acestea au fost descrise in certificatul medico-legal, dar si acelea care s-ar fi putut produce, si anume lezarea unui organ vital sau dobandirea unei infirmitati de catre partea vatamata la nivelul fetei.
Instanta apreciaza ca fapta prezinta un grad ridicat de pericol social rezultat din imprejurarile comiterii faptei, respectiv in loc public si in prezenta multor persoane, urmarea produsa-numar mare de ingrijiri medicale-45-50 zile.
La individualizarea sanctiunii, instanta are in vedere pe de o parte faptul ca in mod constant inculpatul desi a recunoscut actul de agresiune, a incercat sa se sustraga raspunderii penale, invocand in mod neintemeiat legitima aparare, iar pe de alta parte faptul ca din fisa sa cu antecedente penale (fila 4d.i.) rezulta ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
Asadar, constatand ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpatul PCP, instanta, potrivit art. 345 alin. 2 C.proc.pen., va condamna pe acesta pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 181 alin.1 C.pen. la o pedeapsa de 6 luni inchisoare, apreciind ca pedeapsa astfel stabilita si aplicata este de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei, prevazute de art. 52 din C.pen.
Conduita exemplara a inculpatului in societate anterior savarsirii faptei, reiesita din lipsa antecedentelor penale, precum si prezentarea sa in fata organelor de urmarire penala si a instantei de judecata, contribuind astfel in mod nemijlocit la solutionarea justa si cu celeritate a cauzei si la aflarea adevarului, cu respectarea exigentelor impuse de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale a fost avuta in vedere de instanta la stabilirea cuantumului concret al pedepsei aplicate inculpatului -minimul prevazut de lege-6 luni inchisoare.
Ca atare, instanta retine ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile legale prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. referitoare la retinerea, in mod real si efectiv, iar nu doar teoretic si iluzoriu, a circumstantei atenuante mentionate, acestui aspect neputandu-i-se acorda o dubla valenta juridica.
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atat in baza articolelor 71 si 64 C.pen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, a Protocoalelor aditionale la Conventie si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin. 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, raportat la cauzele Calmanovici c. Romaniei (hotararea din 1 iulie 2008) si Hirst c. Marii Britanii (hotararea din 30 martie 2004), cauza in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca o aplicare automata, in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din Primul Protocol aditional, instanta nu va aplica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza, aceasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau comportamentul inculpatului.
Totodata, fata de jurisprudenta Curtii Europene in materie, instanta va avea in vedere si decizia nr. LXXIV (74) pronuntata in data de 5.11.2007 de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a admis recursul in interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si s-a stabilit ca "dispozitiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I - c C.pen. nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 C.pen.", decizie care, potrivit art. 4142 alin. 3 C.pr.pen., este obligatorie, urmand astfel ca instanta sa ii dea deplina eficienta juridica in solutionarea prezentei cauze.
Astfel, in raport de natura faptei savarsite, instanta apreciaza ca aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentala intr-o societate democratica, nu ar fi proportionala si justificata fata de scopul limitarii exercitiului acestui drept, motiv pentru care, in baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, instanta va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, doar drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Pe de alta parte, instanta retine ca in speta exista o posibilitate rezonabila de reintegrare sociala a inculpatului, aplicarea unei pedepse cu inchisoarea cu suspendarea executarii fiind in masura sa contribuie la realizarea scopului preventiv, educativ si coercitiv prevazut de lege.
Faptul ca inculpatul se afla la primul conflict cu legea penala, creeaza, in mod neindoielnic, convingerea instantei asupra faptului ca incidentul ce face obiectul prezentei cauze a fost, este si, mai ales, va fi un eveniment singular in viata inculpatului care, avand deplina capacitate de constientizare a faptei sale si a urmarilor acesteia, va adopta pe viitor o atitudine de respectare intocmai a normelor juridice de convietuire sociala.
Ca atare, in conformitate cu dispozitiile art. 81 C.pen, instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei pe un termen de incercare de 2 ani si 6 luni, stabilit conform art. 82 C.pen de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte.
In temeiul art.71 alin.5 C.pen., instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepselor accesorii, pe acelasi termen de incercare.
In acest sens, conform art. 359 C.proc.pen. instanta va atrage atentia inculpatului asupra cazurilor de revocarea a beneficiului suspendarii executarii pedepsei prevazute de art. 83 C.pen.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca potrivit art. 14, 15, 24 alin. 2 si art. 76 C.proc.pen., prin cererea formulata in timpul urmaririi penale (fila 25 d.u.p.), precizata in cursul cercetarii judecatoresti (fila 28 d.i.) partea vatamata BAM s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei, din care 2500 lei daune materiale reprezentand contravaloarea prejudiciului pe care l-a suferit prin aceea ca pentru o perioada de 50 de zile nu a mai putut munci, tratamente medicale si 2500 lei daune morale. A sustinut ca pe perioada celor 50 de zile de ingrijiri medicale, neavand un contract de munca, nu a beneficiat de concediu medical, el lucrand ca ziler, castigand 50 lei pe zi din munca in agricultura sau in constructii.
Daca in privinta daunelor morale stabilirea cuantumului acestora se face prin apreciere de instanta, este de principiu ca daunele materiale trebuie dovedite, atat in ceea ce priveste existenta lor, cat si sub aspectul intinderii lor.
Potrivit principiului instituit de art. 1169 C.civ., aplicabil in materia raspunderii civile delictuale, orice persoana care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca (sarcina probei revine celui care face o afirmatie, emite o pretentie - onus probandi incumbit actori si probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). Instanta nu il poate obliga pe inculpat la plata unor sume stabilite aleatoriu de partea civila, intrucat potrivit principiilor generale ale raspunderii civile delictuale se poate dispune repararea prin echivalent doar cu privire la prejudiciile determinate sau determinabile: acestea cuprind prejudiciile prezente, precum si cele viitoare, in masura in care existenta si intinderea lor este sigura sau cel putin poate fi stabilita in raport de anumite criterii obiective.
Sarcina probei in dovedirea prejudiciului invocat prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal apartine partii civile, conform dispozitiilor art.14 alin.3 C.proc.pen. si art.1169 C.civil.
In temeiul art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.
Potrivit literaturii si practicii judiciare in materie, pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: fapta ilicita, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
Cu privire la fapta ilicita, asa cum s-a aratat pe parcursul considerentelor, aceasta a constat in lovirea de catre inculpat a partii civile BAM.
Consecinta faptei inculpatului a constat in cauzarea de leziuni traumatice partii civile pentru a caror vindecare au fost necesare 45-50 zile de ingrijire medicala.
Raportul de cauzalitate a fost dovedit pentru fapta ilicita prin certificatul medico-legal coroborat cu celelalte mijloace de proba administrate, constand in depozitiile partii vatamate, ale martorilor si ale inculpatului, relevante sub acest aspect. Vinovatia inculpatului a fost, de asemenea, probata.
Asadar, instanta retine ca sunt indeplinite, in mod cumulativ, toate cele patru conditii ale raspunderii civile delictuale.
Pe de alta parte, sarcina probei in dovedirea caracterului cert al prejudiciului invocat prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal apartine partii civile, conform dispozitiilor art.14 alin.3 C.proc.pen. si art.1169 C.civil. Cererea de acordare a daunelor materiale poate fi respinsa de instanta in cazul in care partea civila nu face dovada intinderii prejudiciului care sa justifice despagubirile solicitate.
In ceea ce priveste despagubirile materiale solicitate de partea civila Bogdan Alin Marius, instanta retine din declaratia aflata la fila 28 ca in perioada agresiunii acesta ar fi castigat, potrivit sustinerilor sale, in jur de 50 lei zilnic.
Aceasta sustinere este confirmata prin depozitiile martorilor PGC si TVC
Astfel, primul martor a declarat ca el si partea civila la sfarsitul anului 2010 lucrau in constructii, partea civila neavand carte de munca, pentru lucrarile particulare executare in acest domeniu fiind platiti fiecare cu 50 lei ziua de lucru.
Faptul ca acesta este beneficiul pe care l-ar fi realizat partea civila daca ar fi lucrat in perioada de 50 zile ingrijiri medicale este probat de asemenea prin depozitia martorului (fila 44 d.i.), care a relatat ca in perioada in care partea vatamata a fost internata, in ziua de luni dupa data agresiunii din 12.09.2010 impreuna ar fi trebuit sa inceapa doua lucrari de amenajari interioare, la care ar fi lucrat 6 zile pe saptamana, insa partea vatamata nu s-a mai putut prezenta la lucru, martorul cautand o alta persoana cu care a executat lucrarile.
Aceste aspecte sunt confirmate si de martorul TVC (fila 45 d.i.), care a precizat ca de la cei doi stie ca erau platiti cu 50 lei pe zi, lucrand 6 zile din saptamana, mai putin duminica, iar dupa agresiune incepand de luni martorul PC a realizat lucrarea impreuna cu altcineva.
Asadar, instanta constata ca in perioada agresiunii, datorita vatamarilor suferite, partea civila Bogdan Alin Marius nu a mai putut munci.
Avand in vedere numarul de zile de ingrijiri medicale -45-50, precum si cuantumul cert dovedit al prejudiciului suferit prin imposibilitatea de a munci datorata agresiunii-50 lei zilnic, mai putin 7 duminici raportat la perioada de 50 zile de la data savarsirii faptei, rezultand asadar 43 zile lucratoare, instanta va admite in parte cererea partii civile si va obliga inculpatul PCP sa plateasca acesteia suma de 2150 lei despagubiri materiale reprezentand prejudiciul suferit ca urmare a diminuarii activitatilor zilnice aducatoare de venit, precum si suma de 38 lei platita de partea civila pentru eliberarea certificatului medico-legal, dovedita prin chitanta aflata la fila 59 in dosar.
In baza art. 193 C.pr.pen. instanta va obliga inculpatul la plata catre partea vatamata -parte civila BAM a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, constand in onorariu avocatial, al carui cuantum este dovedit cu chitantele aflate la filele 62,63 dosar instanta.
In ceea ce priveste cererea de acordare a unor daune morale, instanta retine ca Recomandarile Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniaza, intre altele, ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a acorda o compensare victimei, principiu oglindit si de prevederile art.14 alin.5 C.proc.pen.
Se constata ca inculpatul, prin fapta sa culpabila, a determinat producerea unor leziuni traumatice de o gravitate deosebita partii civile BAM, acesta avand nevoie de 45-50 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, ceea ce a presupus certe suferinte fizice si traume psihice. Cuantumul daunelor morale solicitat de partea civila va fi stabilit in functie de gravitatea leziunilor, de varsta victimei si de starea anterioara de sanatate a acesteia, de imposibilitatea temporara a partii vatamate de a participa la viata sociala, de efortul suplimentar pe care a trebuit sa-l depuna partea vatamata pentru a reveni la o viata normala. Despagubirea ce se acorda in acest caz nu reprezinta, asadar, un pret al durerii - pretium doloris -, ci are scopul de a "alina, prin mijloacele reparatiunii banesti, conditiile de viata alterate ale victimei".
La stabilirea cuantumului daunelor morale se va mai tine seama si de natura acestora, respectiv de faptul ca au scopul de a atenua suferintele cauzate prin atingerea adusa drepturilor persoanei. Totusi, ele nu trebuie sa constituie masuri excesive pentru autorul faptei si nici venituri nejustificate pentru cel vatamat. Concluzionand ca partea civila a suferit un prejudiciu moral prin agresiunea indreptata impotriva sa (aceasta suferind o trauma emotionala care poate avea urmari in comportamentul sau si in relatiile sociale), in lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, instanta este tinuta de conditia aprecierii rezonabile pe o baza echitabila, corespunzatoare atingerii aduse psihicului si vietii sociale a partii civile.
Este mai presus de orice indoiala ca leziunile traumatice cauzate partii civile prin actiunile inculpatului i-au pricinuit suferinte fizice si este neindoielnic ca in perioada celor 45-50 zile de ingrijiri medicale partea civila nu a putut avea un regim de viata obisnuit, imprejurari care in mod evident se circumscriu notiunii de prejudiciu personal nepatrimonial ce se reclama a fi reparat prin obligarea inculpatului la plata unor despagubiri cu titlu de daune morale.
Relevante in acest sens sunt si depozitiile martorilor PGC si TVC, care au relatata ca la momentul externarii partea civila avea fata umflata, atele metalice la maxilar, un aspect inestetic, hranindu-se cu greutate, in raport de care instanta apreciaza ca prin agresiunea sa inculpatul a produs o alterare grava a conditiilor de viata ale victimei.
Mai mult, instanta are in vedere si consecinta fireasca a suportarii mediului spitalicesc de catre partea civila, constiinta de a fi bolnav si, astfel, privat de o viata normala, armonioasa, specifica varstei, dar mai ales numarul mare al zilelor de ingrijire medicala necesare vindecarii, precum si ambientul in care a fost agresat - intr-un local public, seara, in fata prietenilor, ceea ce i-a insuflat o stare de insecuritate si temere, astfel ca partea civila a suferit un prejudiciu cert de natura morala.
In raport de aceste criterii de apreciere, instanta considera ca obligarea inculpatului PCP la plata sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale reprezinta o reparatie pecuniara justa a prejudiciului moral suferit, astfel cum a fost retinut anterior.
In ceea ce priveste actiunea civila exercitata de Spitalul Judetean de Urgenta T, instanta retine ca de asemenea sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998, 999 C.civ., in sensul ca inculpatul este culpabil pentru leziunile produse partii civile BAM, care dupa producerea agresiunii a fost internat in spital, unde i-au fost acordate ingrijiri medicale in valoare de 366 lei.
Partea civila a depus la dosarul cauzei si decontul de plata a acestor cheltuieli (fila 16 d.i.), dovedind astfel intinderea prejudiciului infractional.
In consecinta, in temeiul art. 14 C.pr.pen. si 15 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. si art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu aplic. art. 998, 999 Cod civil, instanta va admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta T, cu sediul in T, ..... si va obliga pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 366 de lei reprezentand contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenta medicala acordata partii civile BAM, cu titlul de despagubiri materiale, la care se adauga, pentru o acoperire integrala a prejudiciului si dobanda legala calculata la aceasta suma, de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte prin care s-a stabilit valoarea prejudiciului si obligatia de plata in sarcina inculpatului si pana la achitarea integrala a debitului.
In temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 189 C.pr.pen., instanta va obliga pe inculpat la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
In baza art.181 alin.1 Cod penal condamna pe inculpatul PCP, fiul lui G si G, nascut la data de .............., cu domiciliul in ......... si fara forme legale ..........., fara antecedente penale, CNP ....., CI seria GZ nr.., fara ocupatie, la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala.
In baza art. 71 Cod penal raportat la art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In baza art. 81 Cod penal suspenda conditionat executarea pedepsei inchisorii, pe un termen de incercare de 2 ani si 6 luni, stabilit conform art. 82 C.pen.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, suspenda conditionat executarea pedepsei accesorii, pe acelasi termen de incercare.
In baza art. 359 alin. 1 C.proc.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni pe durata termenului de incercare.
In baza art. 14 C.pr.pen. si art. 15 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. cu aplicarea art. 998, 999 Cod civil, admite in parte actiunea civila formulata de partea civila BAM, cu domiciliul in ........si obliga pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 2188 lei, reprezentand despagubiri materiale si a sumei de 2500 lei daune morale.
In baza art. 14 C.pr.pen. si 15 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. si art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu aplic. art. 998, 999 Cod civil, admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta T si obliga pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 366 de lei plus dobanda legala aferenta calculata de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte pana la data platii efective a debitului, reprezentand contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenta medicala acordata partii civile BAM.
In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 189 C.pr.pen., obliga pe inculpat la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
In baza art. 193 C.pr.pen. obliga inculpatul la plata catre partea vatamata -parte civila BAM a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru procuror si de la comunicare pentru inculpat, partea vatamata si partile civile.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 03.06.2011 la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte, Grefier,
RED.TEHN.AG.
5 EX./24.06.2011
1