Cod operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU
Sentinta civila nr.6805
Sedinta publica de la 20.10.2010
Completul compus din:
PRESEDINTE ANDREEA TITERLEA
GREFIER ELENA VODISLAV Pe rol fiind solutionarea plangerii contraventionale formulate de petenta M.I. in contradictoriu cu intimata I.J.P.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns petenta si martorii C. I., M. C., D. M. si C. N. lipsa fiind intimata
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care se audiaza martorii prezenti, cu respectarea prevederilor art.192, art.193 C.proc.civ., declaratiile acestora fiind atasate la dosar.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanta a constatat cauza in stare de judecata si a acordat cuvantul pe fond.
Petenta a solicitat anularea procesului-verbal contestat.
JUDECATA
Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 13.07.2010, sub nr.13216/318/2010, petenta a solicitat instantei ca in contradictoriu cu intimata IPJ Gorj sa se dispuna anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei seria seria AY nr. 3314300/24.06.2010.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca a semnat procesul verbal intocmit de catre intimat deoarece nu a vazut sa il citeasca si pentru ca a crezut ca semneaza o plangere impotriva numitului D. Gh.
Petenta a sustinut ca agentul constatator nu a apreciat in mod corespunzator circumstantele savarsirii faptei, respectiv faptul ca ea a fost cea agresata de catre numitul D. Gh. si ca ii este frica sa nu fie ucisa de catre aceast persoana care are un comportament violent.
In drept, plangerea nu a fost motivata.
In dovedirea plangerii, petenta a depus la dosar procesul-verbal de constatare a contraventiei seria AY nr.3314300/24.06.2010 intocmit de IPJ in original.
Intimatul, desi legal citat, nu a formulat intampinare in cauza si nici nu s-a prezentat in fata instantei pentru a combate sustinerile petentei, insa la solicitarea instantei, a depus la dosarul cauzei in copie: procesul verbal de contraventie contestat, raportul agentului constatator, declaratiile extrajudiciare ale petentei si ale martorilor.
In temeiul dispozitiilor art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta a procedat la ascultarea petentei, declaratia acesteia (fila 8) fiind atasata la dosarul cauzei.
De asemenea, petentei i-a fost incuviintata, in temeiul prevederilor art.138 pct.4 C.proc.civ. si art.167 C.proc.civ., proba cu martorii C. N., C.V. I. si M. I., iar raportat la prevederile art.129 alin.5 C.proc.civ. si art.33 alin.1 C.proc.civ., instanta a dispus audierea martorilor D. M. si M. C.
Plangerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, conform dispozitiilor art. 15 lit.i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru si a fost formulata cu respectarea termenului de 15 zile de la data comunicarii procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii prevazut de art.31 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, termen calculat conform disp.art.101 alin.1 C.proc.civ.
Analizand materialul probator administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AY nr.3314300/24.06.2010 s-a dispus sanctionarea petentei cu amenda contraventionala in cuantum de 300 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991, retinandu-se ca la data de 24.06.2010, ora 20.00, a avut un comportament necorespunzator fata de D. D. adresandu-i acestuia cuvinte jignitoare si injurii in timp ce se afla in barul N. S.R.L. din comuna Negomir, jud. Gorj.
Procedand la verificarea, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, a legalitatii si temeiniciei procesului-verbal contestat, instanta retine, in ceea ce priveste legalitatea, ca actul contestat cuprinde mentiunile prevazute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constata din oficiu de catre instanta de judecata.
De asemenea, instanta constata ca pentru fapta descrisa a fost stabilita in mod corect incadrarea in textele de lege indicate ca temei legal al constatarii si sanctionarii contraventiei, respectiv art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, in conformitate cu care constituie contraventie proferarea de expresii jignitoare impotriva unei persoane de natura sa lezeze demnitatea acesteia, iar sanctiunea aplicata se incadreaza in limitele prevazute de art.3 alin. lit.b din Legea nr.61/1991.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanta apreciaza ca prezentul litigiu trebuie sa ofere garantiile procesuale recunoscute si garantate de articolul 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, care, in baza articolului 11 din Constitutia Romaniei, face parte din dreptul intern si are prioritate in temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentala.
Aceasta deoarece acest gen de contraventie intra in sfera "acuzatiilor in materie penala" la care se refera primul paragraf al articolului 6 din Conventia Europeana. La aceasta incadrare conduc doua argumente : pe de o parte, norma juridica care sanctioneaza astfel de fapte are caracter general - Legea nr.61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice se adreseaza tuturor cetatenilor, iar pe de alta parte, sanctiunile contraventionale aplicabile urmaresc un scop preventiv si represiv.
Mai mult, in cauza Anghel impotriva Romaniei, hotarare din 04.10.2007, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, cu referire la aplicabilitatea art.6 din Conventie in litigiul in care reclamantul a fost sanctionat in temeiul art.2 alin.1 din Legea nr.61/1991, in sensul ca in lumina criteriilor ce decurg din jurisprudenta sa constanta in materie (cauza Ezeh si Connors impotriva Regatului Unit, nr.39665/98, CEDH 2003-X), in pofida naturii pecuniare a sanctiunii efectiv aplicate reclamantului, a cuantumului sau redus si a naturii civile a legii care incrimineaza aceasta contraventie, procedura in cauza poate fi asimilata unei acuzatii in materie penala. S-a constatat mai intai ca dispozitiile art.2 alin.1 din Legea nr.61/1991 au un caracter general si nu se adreseaza unui grup determinat de persoane, ci tuturor cetatenilor, ca prescriu un anumit comportament insotit de o sanctiune menita sa previna si sa reprime in acelasi timp (cauza Ozturk c.Germania, hotararea din 21.02.1984).
In jurisprudenta sa ( cauza Maszini vs. Romaniei din 2006) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are caracter penal, in sensul art. 6 din Conventie.
In atare situatie, intrucat procedura de solutionare a unei plangeri contraventionale este calificata drept o procedura "penala", contravenientul se bucura de protectia conferita in cadrul unei astfel de proceduri, printre care si prezumtia de nevinovatie.
Nu trebuie uitat insa ca, in dreptul nostru contraventional, procedura solutionarii unei cereri privind o plangere contraventionala este reglementata in mare parte de Codul de procedura civila (art.47 din O.G.nr.2/2001) si ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ, astfel incat unele elemente ale principiului prezumtiei de nevinovatie nu trebuie absolutizate, existand posibilitatea, cu respectarea cerintei proportionalitatii mijloacelor folosite cu scopul legitim urmarit, sa functioneze si alte prezumtii de drept si de fapt, chiar si in favoarea organului constatator (cauza Blum impotriva Austriei).
Transpunand aceste principii in speta, instanta constata ca petenta are dreptul la un proces echitabil, conform art.31-36 din O.G.nr.2/2001, in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfasurare a evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional.
Analizand procesul verbal sub aspectul temeiniciei, instanta retine ca la stabilirea contraventiei agentul constatator s-a intemeiat pe un ansamblu probator compus din declaratiile martorilor C. N., C. V. I., M. I., D. M. , M. C., care s-au prezentat si in fata instantei .
Instanta nu va avea in vedere la stabilirea starii de fapt declaratia extrajudiciara a martorului M. C. pentru ca aceasta a precizat ca desi pe declaratia data in fata agentului constatator se afla semnatura sa, ea nu a fost de fata cand s-a produs incidentul si nu stie nimic despre cele intamplate.
Martorul D. M., singura dintre martorii audiati care a perceput cu propriile simturi incidentul din bar, a precizat faptul ca intr-adevar un grup de tineri a jignit-o pe petenta care se intorcea de la camp. Ea a relatat ca petenta a intrat in bar si a intreabat cine a jignit-o, iar numitul Dobre Dumitru, aflat in stare de ebrietate i-a spus ca el a fost cel care insultat-o , dupa care a urmat o altercatie intre cei doi.
Aceste probe se coroboreaza cu recunoasterile petentei, care a precizat ca in timp ce se intorcea de pe camp a fost jignita de un grup de tineri din care facea parte si numitul D. D. pe care l-a insultat la randul ei, pentru ca a provocat-o si cu care a avut conflicte mai vechi.
Chiar daca petenta a fost provocata de catre numitul D. D. aceasta nu constituie o justificare pentru comportamentul contestatoarei. Regula este ca nimeni nu isi face dreptate singur, iar petenta putea depune plangere penala daca s-a simtit jignita de comportamentul lui D. D., pentru ca organele de ordine sa dispuna efectuarea de cercetari penale.
In concluzie, in raport de probatoriul administrat in cauza, instanta apreciaza ca in mod temeinic s-a retinut in sarcina petentei de catre agentul constatator savarsirea contraventiei prevazute de art. 2 pct.1 din Legea nr.61/1991.
Pe de alta parte, instanta constata ca la stabilirea sanctiunii nu au fost avute in vedere dispozitiile art.4 alin.5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, in sensul ca sanctiunea stabilita nu este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, proportionalitatea intre fapta comisa si consecintele comiterii ei fiind una dintre cerintele impuse prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia aplicarii oricaror masuri restrictive de drepturi, in cauze precum Handyside impotriva Marii Britanii si Muller impotriva Elvetiei.
Martorul M. I. a relatat ca, desi nu a fost de fata la altercatia avuta de catre petenta cu numitul D. D. a aratat ca stie ca acesta din urma a jignit-o de foarte multe ori pe petenta, mai ales atunci cand se afla in stare de ebrietate .
De asemenea, martorul C. I. a precizat faptul ca l-a vazut pe numitul D. care a incercat sa o loveasca pe petenta chiar si in fata agentului constatator.
Chiar si in fata instantei petenta a recunoscut incidentul, invocand insa in circumstantiere faptul ca a fost provocata de comportamentul numitului D. D.
Verificand aceasta aparare a petentei, instanta constata ca este intemeiata.
Astfel, din depozitia martorului Danciu Mirela reiese faptul ca intr-adevar numitul D. D. este cel care a provocat schimbul de expresii jignitoare, iar din depozitiile martorilor M. I. si C. I. rezulta ca numitul D. D., in nenumarate randuri, a insultat-o pe petenta.
Desi amenda contraventionala aplicata a fost in suma de 300, spre cuantumul minim prevazut de lege, avand in vedere imprejurarea ca petenta a avut o atitudine sincera, recunoscand cele intamplate, precum si imprejurarea ca fapta a fost savarsita sub imperiul circumstantei atenuante a provocarii, instanta considera ca la aprecierea gradului de pericol social al faptei agentul constatator a omis sa dea suficienta relevanta acestor aspecte, posibilitate pe care o avea potrivit disp.art.21 alin.3 din O.G.nr.2/2001, in conformitate cu care sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijlocele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului, instanta constata ca plangerea este in parte intemeiata, sanctiunea amenzii contraventionale aplicata de agentul constatator petentului fiind neproportionala cu gradul de pericol social al faptei.
Astfel, instanta are in vedere si faptul ca petenta a recunoscut incidentul, aceasta atitudine caracterizandu-o pe intreaga desfasurare a procesului, este o persoana in varsta, vaduva, precum si faptul ca s-a prezentat la toate temenele de judecata, fiind cooperanta si contribuind la justa solutionare a cauzei.
Orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca in toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii. Sanctiunile juridice constituie nu mijloace de razbunare a societatii, ci de prevenire a savarsirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate.
Toate aceste aspecte retinute de instanta conduc la concluzia potrivit careia, fata de fapta savarsita si lipsa oricaror urmari ale sale, cea mai potrivita sanctiune care se poate aplica petentei este avertismentul.
Instanta apreciaza ca, prin aplicarea acestei sanctiuni, contestatoarea urmeaza sa fie responsabilizata cu privire la obligatia de a respecta valorile sociale reglementate de actul normativ in baza caruia a fost sanctionata, atragandu-i-se, totodata, atentia ca, in situatia in care va mai comite astfel de fapte antisociale, i se va aplica o pedeapsa mai aspra.
Desi pentru contraventia savarsita Legea nr.61/1991 prevede numai sanctiunea amenzii contraventionale, instanta retine ca potrivit art.7 alin.3 din O.G. nr.2/2001 avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.
Pentru aceste considerente, instanta va admite in parte plangerea, va dispune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale in cuantum de 300 lei, aplicata petentului prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AY nr. 3314300/24.06.2010 intocmit de IPJ Gorj, cu sanctiunea "Avertisment", ce va fi comunicata petentei prin prezenta hotarare in conformitate cu disp.art.7 alin.1 din O.G. nr.2/2001 si va mentine celelalte dispozitii ale procesului-verbal contestat.
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite in parte plangerea contraventionala formulata de petenta M. I., in contradictoriu cu intimata IPJ Gorj.
Inlocuieste sanctiunea amenzii contraventionale in cuantum de 300 lei aplicata petentei prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AY nr. 3314300/24.06.2010 intocmit de IPJ Gorj, cu sanctiunea "Avertisment", ce va fi comunicata petentei.
Mentine celelalte dispozitii ale procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 20.10.2010 la Judecatoria Tg-Jiu. Presedinte,
Andreea Titerlea
Grefier,
Elena Vodislav
Red./tehonred.A.T
5 ex.
25 Octombrie 2010
1