Raspundere civila delictuala

Prin sentinta civila nr. x din 11.02.2008 instanta a respins actiunea formulata de reclamanta Spitalul X. Suceava, in contradictoriu cu paratul T. I., ca nefondata. Pentru aceasta a retinut:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava la data de 16.01.2008, reclamantul Spitalul X. Suceava a chemat in judecata pe paratul T. I., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa il oblige pe acesta la plata sumei de 236 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare.
In motivare, reclamanta a aratat ca paratul a fost internat la Spitalul X. ca urmare a unui accident rutier, necesitand pentru vindecare 3 zile de spitalizare, perioada in care a beneficiat de medicamente si materiale sanitare in valoare de 236 lei.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 313 din legea 95/2006, art. 998 Cod civil, art.112 Cod procedura civila.
In dovedire, s-au depus la dosar, in copie, adrese, foaie de observatie si un calcul al cheltuielilor de spitalizare.
Actiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, conform dispozitiilor art. 266 din legea 95/2006.
Paratul nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in fata instantei pentru a-si prezenta punctul de vedere.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt.
In perioada 2.12.2005-5.12.2005 paratul a fost internat la Spitalul X. Suceava, fiind victima unui accident rutier, iar din somatia de la fila 2 dosar, rezulta o valoare a cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea si tratamentul paratului de 236 lei.
Instanta retine ca, potrivit dispozitiilor art. 1169 Cod civil, sarcina probei incumba reclamantei, iar aceasta nu a probat intrunirea conditiilor pentru angajarea raspunderii civile delictuale, astfel cum sunt reglementate de art.998-999 Cod civil, si anume existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si a vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul.
In speta dedusa judecatii, s-a dovedit doar existenta unui prejudiciu (exprimat in cheltuieli de spitalizare suportate de catre reclamanta), nu si fapta ilicita, vinovatia si legatura de cauzalitate. Cele doua adrese depuse la dosar sunt emise de reclamanta si nu fac dovada celor trei cerinte enumerate anterior.
Articolul 313 din legea 95/2006 prevede ca persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Se observa astfel ca, in cauza de fata nu este incident acest text de lege, in conditiile in care chiar reclamantul ( prin cererea de chemare in judecata) recunoaste ca paratul a fost victima unui accident rutier, nu autorul acesteia.
Fata de cele retinute, in temeiul art. 1169 Cod civil, instanta va respinge cererea reclamantului ca neintemeiata.