Testament. Substitutie fideicomisara.Nulitate absoluta.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 in data de 06.09.2006, sub numarul 10967/303/2006 reclamanta R a solicitat in contradictoriu cu paratii P, pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate nulitatea absoluta a testamentului autentificat la 01.02.1949 de catre Tribunalul Ilfov - Sectia I Civila si a actelor juridice subsecvente respectiv a procesului verbal din 29.04.1950, incheiat de Administratia Financiara - Circa 12 Financiara Bucuresti si a actului de imparteala voluntara autentificat sub numarul 2896/22.10.2002.
Prin sentinta civila nr. 7331/20.11.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 6 a fost respinsa exceptia lipsei de interes in promovarea actiunii formulata de parata CC, ca nefondata si s-a admis cererea formulata de reclamanta, s-a constatat nulitatea absoluta si integrala a testamentului autentificat la 01.02.1949 de catre Tribunalul Ilfov - Sectia I Civila si a actelor juridice subsecvente respectiv a procesului verbal din 29.04.1950, incheiat de Administratia Financiara - Circa 12 Financiara Bucuresti si a actului de imparteala voluntara autentificat sub numarul 2896/22.10.2002. Instanta de fond a retinut ca din interpretarea clauzelor testamentare reiese ca acestea contin o substitutie fideicomisara si nu un legat al uzufructului stabilit in favoarea sotiei supravietuitoare a autorului testamentului. Astfel Instanta a avut in vedere faptul ca pentru a putea vorbi de un legat de uzufruct testatorul trebuia sa foloseasca termenii respectivi, de uzufruct sau nuda proprietate, sau termeni echivalenti acestora, dar s-a constat ca aceste sintagme nu au fost folosite in cauza. Asa cum rezulta din clauzele testamentare instanta a constat ca defunctul a lasat intreaga sa avere sotiei, care avea obligatia sa o conserve, iar dupa moartea acesteia avere sa ramana nepotilor, instituindu-se astfel si ordinea succesorala pentru cazul mortii beneficiarului testamentului. Avand in vedere considerentele mai sus expuse si dispozitiile art. 803 C. Civ. Instanta de fond a retinut ca se sanctioneaza cu nulitatea absoluta si integrala orice dispozitie care contine o substitutie fideicomisara, fiind nula atat liberalitatea facuta in favoarea substituitului cat si cea facuta in favoarea instituitului, astfel ca s-a constat nulitatea absoluta a testamentului autentificat la 01.02.1949 de catre Tribunalul Ilfov - Sectia I Civila.
In aplicarea principiului nulitatii actelor subsecvente, constatarea nulitatii actului principal va conduce si la nulitatea actelor subsecvente, instanta constatand in acest sens nulitatea procesului verbal din 29.04.1950, incheiat de Administratia Financiara - Circa 12 Financiara Bucuresti si a actului de imparteala voluntara autentificat sub numarul 2896/22.10.2002.
Prin decizia civila numarul 759A/04.06.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia a III- a Civila, s-a respins apelul formulat de parata CC impotriva sentintei civile mai sus mentionate, ca nefondata. Impotriva deciziei numarul 759A/04.06.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia a III- a Civila parata CC a declarat recurs. Prin decizia civila nr. 1503/21.10.2008, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IV - a Civila, a fost admis recursul, s-a casat decizia nr. 759A/04.06.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia a III- a Civila, s-a admis apelul impotriva sentintei civile nr. 7331/20.11.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 6, s-a desfiintat respectiva sentinta si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Sector 6. In motivarea decizie pronuntate de instanta de recurs se arata ca pe intreaga desfasurare a procesului paratul PDM nu a fost legal citat intrucat s-a indicat o adresa gresita, prin cererea de chemare in judecata, iar in prima instanta si in apel, citatia destinata acestuia s-a intors cu mentiunea "adresa eronata" motiv pentru care citatia cu aceasta parte s-a realizat prin afisare la usa instantei. Astfel instanta de recurs a constat ca judecarea cauzei in ambele faze procedurale s-a realizat cu incalcarea dispozitiilor art. 85 C. Proc. Civ. deoarece citatia a fost trimisa la o adresa gresita iar realizarea ulterioara a procedurii de citare prin afisare la usa instantei nu a putut acoperi aceste lipsuri.
Pentru aceste motive instanta de recurs a admis formal recursul si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, ocazie cu care litigiul urmeaza sa fie analizat si prin prisma criticilor invocate de PDM in intampinarea depusa in recurs.
In data de 09.09.2008 paratul PDM a depus intampinare in fata instantei de recurs prin care invoca exceptia lipsei de interes a reclamantei in promovarea actiunii deoarece aceasta nu face parte din categoria mostenitorilor legali ai defunctului PN, iar in cazul in care se va anula testamentul acestuia se va deschide succesiunea legala a acestuia, la care reclamanta nu poate sa vina nici prin reprezentare nici prin retransmitere. Pe fondul cauzei paratul arata ca testamentul a fost incheiat in fata unui magistrat unui magistrat si autentificat conform dispozitiilor legale in vigoare la acea data. Paratul arata ca nu sunt indeplinite conditiile de existenta a substitutiei fideicomisare si anume dubla liberalitate succesiva, impunerea obligatiei de a conserva bunurile si sarcina de a le transmite dupa deces altei persoane. Deoarece dispozitiile testamentare nu sunt clare paratul solicita ca instanta sa dea prioritate vointei testatorului.
Prin sentinta civila nr. sentinta civila nr.1666/02.03.2009 instanta a respins exceptia lipsei de interes ca neintemeiata, a admis cererea formulata de reclamanta PA, a constatat nulitatea absoluta a testamentul autentificat sub nr.1031 din 01.02.1949 de catre Tribunalul Ilfov - Sectia I Civila si a actelor subsecvente, respectiv procesul verbal incheiat in data de 29.04.1950 la fosta Circa Financiara nr.12 Bucuresti si a actului de partal voluntar autentificat sub numarul 2898/22.10.2002.
Pentru a dispune in acest sens instanta a avut in vedere, in ce priveste conditiile de exercitare a actiunii civile, instanta a retinut ca interesul de promovare a oricarei cereri reprezinta o astfel de conditie esentiala, prin interes intelegandu-se folosul practic urmarit de cel care a pus in miscare actiunea civila, ce trebuie sa-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedurala. In raport cu obiectul acestei cauze, respectiv constatarea nulitatii testamentului si a actelor subsecvente emise in baza acestuia prin care mama reclamantei beneficia doar de un drept de uzufruct asupra imobilelor succesorale, instanta a apreciat ca reclamanta prezinta un interes actual in ceea ce priveste promovarea actiunii. Astfel, in ipoteza dezbaterii succesiunii defunctului PN, conform dispozitiilor legale mama reclamantei, in calitate de sotie supravietuitoare ar avea vocatie succesorala si capacitate avand in vedere faptul ca era in viata la data deschiderii succesiunii. Reclamanta PA dobandeste prin retransmitere de la mama sa dreptul de a participa la dezbaterea succesorala legala a defunctului PN, chiar daca aceasta nu are calitatea de mostenitor legal al susnumitului, dreptul pe care ea il invoca si revendica provine de la mama sa.
In aceste conditii instanta a apreciat ca reclamanta justifica un interes legitim, personal, nascut si actual intrucat prin prezenta actiune tinde sa obtina readucerea in masa succesorala a defunctului PN a bunurilor ce au facut obiectul testamentului autentificat, astfel incat o parte din acestea, in raport cu cota succesorala a mamei sale, sa ii revina in proprietate. Pentru aceste considerente instanta a respins exceptia lipsei de interes ca neintemeiata.
In ce priveste fondul cauzei s-a retinut ca, prin testamentul autentificat la 01.02.1949 de catre Tribunalul Ilfov - Sectia I Civila numitul PN a lasat sotiei sale PA (mama reclamantei) intreaga sa avere mobiliara si imobiliara ce se afla la incetarea sa din viata fara a excepta ceva. De asemenea prin acelasi testament defunctul arata ca toata averea sa, dupa incetarea din viata a sotiei sale va ramane nepotilor sai, respectiv copiilor fratilor sai. La data de 09.09.1949 PN a decedat. In data de 29.04.1950 se deschide succesiunea numitului PN si se emite de catre Administratia Financiara Circa 12 Bucuresti un proces verbal prin care se stabileste ca mostenitorii lui PN sunt PA, sotie supravietuitoare cu drept de uzufruct viager si patru nepoti de frate, cu drept de nuda proprietate. Se constata ca masa succesorala se compune din terenul situat pe str. Economu Atanase Stoicescu pe care se afla doua constructii. In anul 1953 PA se casatoreste cu PAu si impreuna o adopta pe reclamanta PAd. Sotia supravietuitoare a folosit imobilul mai sus mentionat pana la data decesului sau intervenit la 25.03.2005. Prin actul de imparteala voluntara autentificat sub numarul 2898/22.10.2008 numitii PI si OV au cedat paratei CC o parte din terenul situat in Bucuresti, str. Economu Atanase Stoicescu, teren pe care il detineau in baza procesului-verbal din 29.04.1950. Numitul PI a decedat anterior introduceri prezentei actiuni, iar paratii PDM si PH, sunt fii acestuia.
Potrivit dispozitiilor art. 803 substitutia fideicomisara este o dispozitie prevazuta in actul de liberalitate, respectiv testament, prin care testatorul obliga pe beneficiarul liberalitatii (legatarul) numit instituit sa conserve bunurile primite si sa le transmita, in tot sau in parte la moartea sa unei alte persoane numita substituit, desemnata tot de dispunator. Pentru ca liberalitate sa reprezinte o substitutie fideicomisara si ca atare sa intre sub incidenta prohibitiei legale instanta urmeaza sa aiba in vedere trei elemente caracteristice: existenta unor liberalitati succesive avand acelasi obiect; indisponibilitatea obiectului liberalitatilor; stabilirea unei ordini succesorale in privinta acestuia.
Analizand dispozitiile testamentul autentificat la 01.02.1949 de catre Tribunalul Ilfov - Sectia I Civila, din perspectiva conditiilor mai sus-amintite, instanta a apreciat ca sunt indeplinite toate cerintele ce caracterizeaza o substitutie fideicomisara. Astfel, in ceea ce priveste prima conditie se constata ca exista doua liberalitati avand acelasi obiect, toata averea defunctului PN, acestea urmand a fi executate succesiv, prima la moartea testatorului si cea de-a doua la moarte instituitului, respectiv sotia supravietuitoare. Cea de-a doua conditie se regaseste in cauza de fata deoarece din textul testamentului rezulta ca sotia supravietuitoare, prima beneficiara a bunurilor, nu are un drept de dispozitie asupra patrimoniului succesoral, dreptul sau fiind rezumat doar la acela de a conserva bunurile urmand ca la decesul sau acestea sa revina nepotilor lui PN. Prin aceasta clauza testatorul incalca principiul liberei circulatii a bunului si dreptul proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau. De asemenea s-a constatat ca testatorul a stabilit o ordine succesorala pentru cazul mortii legatare intrucat se arata ca ulterior decesului sotiei supravietuitoare bunurile vor fi dobandite de nepotii sai, fapt ce contravine principiului potrivit caruia nimeni nu poate dispune pentru cazul mortii altei persoane.
Apararea formulata de parati in sensul ca prin testamentul in discutie a fost instituit in favoarea sotiei supravietuitoare doar legatul uzufructului averii succesorale si in favoarea lor nuda proprietate, a fost respinsa de instanta avand in vedere dispozitiile exprese ale testamentului care nu lasa loc de interpretare. Astfel, din textul testamentului rezulta fara echivoc faptul ca testatorul a inteles ca intreaga sa avere sa revina dupa moartea sa sotiei sale iar ulterior decesului acesteia nepotilor sai de frate. In ipoteza in care vointa testatorului ar fi fost in sensul dobandirii de catre sotia sa doar a dreptului de folosinta viagera asupra averii sale ar fi folosit expresii potrivite sau echivalente din care sa reiasa aceasta dorinta a sa, sintagme care nu sunt intalnite in cauza.
Avand in vedere dispozitiile testamentare instanta a apreciat ca in cauza testatorul PN a realizat o substitutie fideicomisara, dispozitie care potrivit art. 803 C. Civ. atrage nulitatea absoluta a actului juridic, atat in privinta testatorului cat si in privinta instituitului, sotia supravietuitoare si a substituitului, nepotii de frate. Luand in considerare solutia instantei asupra valabilitatii testamentului autentificat si principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial, instanta a constatat ca si actele juridice intocmite ulterior in baza testamentului nul sunt lovite de nulitate datorita legaturii lor juridice. In aceasta situatie se afla procesul verbal din 29.04.1950, incheiat de Administratia Financiara - Circa 12 Financiara Bucuresti si actul de imparteala voluntara autentificat sub numarul 2896/22.10.2002.
Sentinta pronuntata nu este definitiva, fiind in curs de solutionare apelul exercitat in cauza.