Incredintare minor. Factori avuti in vedere de instanta pentru determinarea interesului superior al minorului, principiu caruia i se subordoneaza si masura incredintarii minorului unuia dintre parinti. Sentinta civila nr. 3653/05.05.2009 din data de 21.09.2009
pronunțată de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

Incredintare minor. Factori avuti in vedere de instanta pentru determinarea interesului superior al minorului, principiu caruia i se subordoneaza si masura incredintarii minorului unuia dintre parinti. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 2 Bucuresti la data de 02.12.2008 sub nr. de dosar 13691/300/2008, reclamantul-parat TN, in numele si ca reprezentant legal al copilului sau minor TAR, a chemat in judecata pe parata-reclamanta OAM, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa dispuna stabilirea domiciliului minorului la reclamantul-parat. De asemenea, acesta a solicitat ca parata-reclamanta sa fie obligata sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a minorului precum si la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, reclamantul-parat a aratat ca din relatiile sale cu parata-reclamanta a rezultat copilul TAR, nascut la data de 28.07.2004, astfel cum rezulta din certificatul de nastere seria NO nr. 202186 eliberat de Primaria Sectorului 2 la data de 09.08.2004 sub nr. 3117. Acesta a mai aratat ca de aproximativ 2 luni partile nu mai locuiesc impreuna, parata-reclamanta plecand cu copilul si, datorita neintelegerilor existente intre acestea, nu au reusit sa decida, de comun acord, la care dintre acestea sa locuiasca copilul minor. De asemenea, acesta a sustinut faptul ca, pana in prezent, parata-reclamanta a manifestat un total dezinteres fata de cresterea, educarea si supravegherea copilului, sarcina aceasta revenindu-i reclamantului-parat si parintilor paratei-reclamante in casa carora locuiau impreuna. Reclamantul-parat a mai aratat faptul ca, datorita acestui fapt, copilul ii este foarte atasat, fiind in interesul lui sa locuiasca in continuare cu acesta.
Totodata, a mai sustinut faptul ca parata-reclamanta nu numai ca nu se ingrijea de copil dar nu facea nici menajul in casa, nu gatea, nu spala, aceste treburi fiind facute de mama sa si de catre reclamantul-parat. Mai mult, acesta a precizat faptul ca, inainte sa plece de acasa, parata-reclamanta si-a batut parintii astfel incat nu isi poate creste copilul in conditii bune.
La data de 08.01.2009 parata a depus, prin Serviciul Registratura, intampinare si cerere reconventionala. Astfel, prin intampinare, parata-reclamanta a solicitat respingerea cererii de stabilire a domiciliului minorului TAR la reclamant, iar prin cererea reconventionala a solicitat instantei incredintarea spre crestere si educare a minorul catre parata-reclamanta precum si obligarea reclamantului-parat la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului TAR.
In motivarea in fapt a intampinarii si a cererii reconventionale parata-reclamanta a aratat ca, inca de la nasterea copilului, reclamantul-parat a manifestat un total dezinteres atat fata de viata de familie cat si fata de minor.
Aceasta a mai aratat faptul ca, intrucat activitatea desfasurata de reclamantul-parat este aceea de taximetrist si nu are un program fix, pleca la serviciu dupa-amiaza si se reintorcea a doua zi dimineata, iar pe toata perioada zilei dormea, seara plecand iar la serviciu, acesta ramanand acasa doar o zi pe saptamana sau la doua saptamani.
Parata-reclamanta a mai sustinut faptul ca reclamantul-parat a continuat sa manifeste dezinteres in cresterea si educarea minorului, existand cazuri in care aceasta mergea cu copilul in brate la 7 dimineata sa il ia pe acesta de la terasa unde consuma bauturi alcoolice cu prietenii pentru ca acesta sa o insoteasca cu copilul la doctor.
Aceasta a mai aratat ca, pe fondul certurilor legate de faptul ca reclamantul-parat nu se ocupa de minor, acesta a devenit violent, lovind-o atat pe ea in fata copilului cat si pe acesta din urma, dat fiind faptul ca minorul se afla in bratele paratei-reclamante cand era lovita de catre acesta, motiv pentru care copilul are o sensibilitate foarte mare, nesuportand tensiunile si tipetele. Parata-reclamanta a sustinut, de asemenea, faptul ca din luna iunie 2006 relatia dintre parti s-a incheiat in urma unei batai la care aceasta a fost supusa de catre reclamantul-parat. In prezent, minorul locuieste cu parata-reclamanta, aceasta fiind cea care se ocupa de cresterea, educarea si intretinerea acestuia.
Parata-reclamanta a aratat, totodata, faptul ca, de la data despartirii in fapt, reclamantul-parat a inceput sa consume din nou bauturi alcoolice in exces, avand un anturaj dubios, fara a se preocupa de cresterea copilului in tot acest timp. Parata-reclamanta a mai aratat faptul ca s-a casatorit in luna decembrie 2008, iar mediul in care este crescut in prezent minorul fiind cel al unei familii, fiind bine ingrijit si manifestand afectiune atat fata de aceasta cat si fata de sotul sau.
Aceasta a apreciat ca, avandu-se in vedere varsta de 4 ani a minorului si faptul ca pana in prezent a fost crescut de catre aceasta, este in interesul minorului ca acesta sa locuiasca in continuare cu mama sa, sa mearga la aceeasi gradinita si sa creasca in acelasi mediu familial, respectiv cu parata-reclamanta si cu sotul sau. Parata-reclamanta a aratat faptul ca pe numele reclamantului-parat au fost depuse mai multe plangeri la Politie datorita agresiunilor fizice la care acesta a recurs precum si faptul ca minorul nu are cu cine sa stea cat timp acesta lucreaza in timpul noptii. Mai mult, aceasta a sustinut faptul ca reclamantul-parat solicita sa ii fie incredintat minorul pentru a il lasa in grija parintilor paratei-reclamante, nu pentru a se ocupa de cresterea sa, ci doar, eventual, pentru a incasa pensia de intretinere a minorului.
Prin sentinta civila nr.286/13.01.2009, s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sector 6 Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 Bucuresti la data de 28.01.2009 sub nr.807/303/2009.
Prin sentinta civila nr.3653/05.05.2009 instanta a respins ca neantemeiata actiunea principala, a admis cererea reconventionala, a dispus incredintarea catre parata reclamanta spre crestere si educare pe minorul Alexandru Robert, nascut la data de 28.07.2004 si obligarea reclamantul parat catre parata reclamanta si in favoarea copilului la plata sumei de 300 lei/lunar cu titlu de pensie de intretinere,de la data pronuntarii prezentei si pana la majoratul copilului.
Pentru a dispune in acest sens instanta a avut in vedere ca, din relatia de concubinaj a partilor s-a nascut la data de 28.07.2004 minorul AR. Pe fondul unor neintelegeri, relatia partilor s-a deteriorat acestia despartindu-se in iunie 2008, de la acea data si pana in prezent minorul aflandu-se in grija paratei reclamante
Potrivit dispozitiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului "principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti".
Astfel, instanta si-a va indreptat atentia cu prioritate asupra unui aspect ce constituie premisa analizei probatoriului administrat in cauza si anume acela principiului interesului superior al copilului, principiu caruia urmeaza sa i se subordoneze si masura incredintarii minorului unuia dintre parintii sai; in determinarea interesului superior al minorului, instanta va avea in vedere o serie de factori cum ar fi: posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care minorul le poate gasi la unul dintre parinti, varsta copilului, comportarea parintilor fata de minor, sexul acestuia, starea de sanatate, posibilitatile concrete ale partilor de a se ocupa efectiv de copil, etc. Aceste imprejurari, nedeterminante prin ele insele, urmeaza a fi apreciate de instanta in raport de ansamblul criteriilor respective morale si materiale, care dintre parinti poate oferi conditii mai bune pentru cresterea si educarea copilului, tinandu-se seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
Astfel, din referatul de ancheta sociala realizat la domiciliul paratei reclamante a rezultat ca, pana la despartirea in fapt a partilor, de cresterea si ingrijirea minorului s-au ocupat ambii parinti. Dupa despartirea in fapt a partilor, si pana in prezent, minorul s-a aflat in grija paratei reclamante; minorul impreuna cu mama sa, sotul acesteia, mama si sora acestuia locuiesc intr-un apartament cu 3 camere, proprietatea sotului paratei reclamante,a mamei si surorii acestuia;mama si minorul ocupa impreuna o camera si beneficiaza de conditii locative care asigura copilului confortul necesar pentru o buna crestere si educare.
In ceea ce priveste conditiile locative oferite de reclamantul parat, acesta locuieste intr-un apartament cu 3 camere proprietatea bunicilor paterni, unde spatiul de locuit ofera conditii optime de locuit, astfel cum rezulta din referatul de ancheta sociala efectuata la domiciliul acestuia(fila 12 din dosarul declinat)
Cu privire la situatia materiala a partilor, instanta retine ca parata reclamanta realizeaza un venit lunar net suficient pentru a asigura cresterea si educarea minorului, asigurand intretinerea acestuia; paratul are si el un venit cu care se poate asigura nevoile minorului.. Veniturile materiale ale parintilor reprezinta un factor avut in vedere de instanta la aprecierea interesului superior al minorului, dar nu singur, ci impreuna si cu ceilalti factori care pot influenta dezvoltarea psiho-fizica si intelectuala dar si morala a copilului.
Astfel, raportat la varsta frageda a minorului, instanta apreciaza ca acesta are nevoie de ingrijirea si prezenta mamei sale, prezenta absolut necesara ca factor psihologic pentru o buna dezvoltare intelectuala, morala si fizica a copilului.
De asemenea, instanta apreciaza ca si pastrarea aceluiasi mediu familial constituie un aspect ce poate contribui la dezvoltarea normala si armonioasa a minorului.
Din referatul de evaluare psihologica intocmit de psiholog MO din cadrul DGASPC secto 6 se retine, ca si concluzie ca " minorul a dezvoltat o relatie de atasament fata de mama sa".
Retinand din acelasi raport ca, pe parcursul relatiei parintilor, copilul a fost supus la stres emotional si ca, in prezent, acesta se afla intr-un blocaj emotional, instanta apreciaza ca, cel putin pentru moment, minorului trebuie sa i se asigure stabilitate emotionala, prin acest lucru intelegand si stabilitatea mediului in care acesta s-a dezvoltat pana in prezent, respectiv alaturi de mama sa, dar cu prezenta obligatorie si a tatalui sau biologic, tocmai pentru a deslusi minorului confuzia in care a intrat, poate cu "ajutorul" unor factori externi, si a intelege cine este si care este rolul tatalui sau in viata sa.
In aceste conditii si cum nu exista nici un motiv de a schimba mediul in care minorul locuieste si in care, asa cum rezulta din referatul de ancheta sociala, beneficiaza de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, mama sa fiind in masura sa-i asigure conditiile necesare pentru crestere, educare si invatatura, instanta a apreciat ca se impune plasarea minorului in ingrijirea mamei, reclamanta-parata in prezenta cauza, in ingrijirea si sub supravegherea careia a ramas dupa despartirea in fapt a partilor. Acest aspect este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 5, 16, 30 alin. 2, 31, 32 din Legea nr. 272/2004, dispozitii potrivit carora copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica si morala, si toate masurile luate privind copiii trebuie sa se subordoneze cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Pentru considerentele retinute in precedent, si avand in vedere dispozitiile art. 65 coroborat cu art. 42 din Codul familiei, instanta a dispus incredintarea minorului paratei reclamante spre crestere si educare.
Potrivit dispozitiilor art. 42 alin. 3, 86 si 107 din Codul Familiei, si avand in vedere ca minorul a fost incredintat spre crestere si educare mamei, instanta a obligat pe paratul-reclamant la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului. In ceea ce priveste cuantumul obligatiei de intretinere, la fixarea acestuia, instanta urmeaza a face aplicarea cumulativa a criteriilor legale prevazute de art. 94 alin. 1 din Codul Familiei, apreciate la momentul judecarii cererii: astfel, instanta va avea in vedere atat dreptul minorului de a se bucura de conditii materiale corespunzatoare nevoilor sale, dar si posibilitatile materiale ale paratului. De asemenea, instanta va avea in vedere disp. art. 94 alin. 3 din Codul Familiei, potrivit carora cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau din munca. Avand in vedere starea de nevoie in care se afla minorul, si mijloacele materiale ale paratului-reclamant dar si intelegerea partilor pe acest aspect instanta a obligat reclamantul parat la plata sumei de 300 lei/lunar, cu titlu de pensie de intretinere de la data pronuntarii prezentei si pana la majoratul copilului.