de principiu, dreptul organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului de a introduce actiuni in justitie pe probleme de mediu, fara dovedirea unui interes particular deriva direct din Conventie, ca aceasta are aplicabilitate directa in Sentinta civila nr. 20653 din data de 21.11.2014
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei sectorului 1 Bucuresti la data de ___ sub nr. __, reclamantele au solicitat obligarea paratei ___ la indeplinirea obligatiilor stipulate in Acordul de mediu nr. 3/18.07.2013, respectiv: semnarea unui contract operational pentru asigurarea necesarului de apa din surse externe; inchiderea puturilor deschise in interiorul platformei de lucru si deschiderea unor puturi de monitorizare a calitatii apei in localitatile indicate de Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, precum si obligarea paratei la aducerea la situatia initiala a terenului pe care a desfasurat lucrari de foraj sau obtinerea unei autorizatii de mediu.
In motivare, reclamantele au invederat ca parata realizeaza proiectul "Lucrari de amenajare si foraj pentru sonda de explorare S____", care presupune amenajarea platformei de foraj, forajul unei sonde si explorarea gazelor de sist. Lucrarile de amenajare au fost finalizate, iar lucrarile de foraj si explorare au inceput. Pentru acest proiect, parata este titulara Acordului de mediu nr. ___, emis de Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, in baza Raportului privind evaluarea impactului asupra meiului din _., intocmit de ___... Acordul de mediu prevede, preluand concluziile raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, ca intregul necesar de apa va fi asigurat din surse externe.
Reclamantele au sustinut ca aceasta prevedere nu a fost respectata: reprezentantii __.. au confirmat ca nu au furnizat apa paratei.
Reclamantele au sustinut ca parata a folosit deja cel putin 21 mc de apa, pentru realizarea proiectului fiind necesari aprox. 1750 mc de apa. Parata a realizat 4 foraje, pentru captarea apei, in interiorul platformei d e lucru, existenta acestor foraje fiind confirmata de Garda Nationala de Mediu, aceste 4 foraje fiind pentru captarea apei , nu pentru monitorizarea calitatii acesteia.
Reclamanta a sustinut ca, si in ipoteza in care cele 4 foraje ar fi pentru monitorizarea apei, raportul privind evaluarea impactului mediului prevede amplasarea acestora in afara platformei de lucru, forarea puturilor in interiorul platformei de lucru reprezinta o incalcare a Acordului de mediu si a Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului. Pentru forarea celor 4 puturi, parata a obtinut avizul de gospodarire a apelor nr. ___, reclamantele apreciind ca avizul este insuficient, in absenta unui acord de mediu si unei autorizatii de construire.
Reclamantele au sustinut ca parata foloseste apa subterana fara autorizatia de gospodarire a apelor, ceea ce reprezinta o fapta ilicita.
Reclamantele au sustinut ca legea apelor, nr. 107/1996, prevede in art. 9 alin. (1) obligativitatea unei autorizatii de gospodarire a apelor la folosirea apei subterane:" Dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor si se exercita potrivit prevederilor legale. Acest drept include si evacuarea, in resursele de apa, de ape uzate, ape din desecari ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamant, dupa utilizare".
Reclamantele au sustinut ca, contrar obligatiilor din Acordul de mediu si din raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, paratul nu are un contract de furnizarea apei din surse externe. Acordul de mediu prevede ca intreg necesarul de apa va fi asigurat din surse externe. De la societatea ____ - "Necesarul de apa va fi asigurat din surse externe (pe baza unui contract cu firma autorizata SC ___..) prin transport cu cisternele si depozitare in rezervoarele de apa ce vor fi amplasate in incinta careului sondei". Prevederea preia dispozitiile Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului - "Necesarul de apa va fi asigurat din surse externe (pe baza unui contract cu firma autorizata SC __.) prin transport cu cisternele si depozitare in rezervoarele de apa ce vor fi amplasate in incinta careului sondei".
Reclamantele au precizat ca, in ciuda aspectelor prevazute in aceste acte, paratul nu are un contract valid de furnizare a apei de la firma ___.., reprezentantii acestei societati declarand la data de ___..:" SC A are un contract de servicii si furnizare de apa incheiat la data de ___ cu societatea ___..: Este de fapt un contract de principiu, fara data de intrare in vigoare si fara a fi specificate cantitatile de apa ce sunt solicitate de societatea respectiv. Dat fiind faptul ca contractul in cauza nu si-a produs efectele, nefiind emisa nicio factura pentru vreo cantitate de apa livrata, SC A va rezilia in aceste zile acest act. Dat fiind ca singura sursa de apa a sucursalei ___ este acumularea de a Cazanesti, SC A a comunicat deja catre Apele Romane necesarul de apa pentru acest an, fara a lua in considerare acest contract, cu atat mai mult cu cat, a?a cum am sus, in contractul cadru respectiv nu sunt specifice cantitatile de apa pe care societatea respectiva le-a solicitat.
Reclamantele au sustinut ca paratul a folosit apa subterana. In argumentarea acestei concluzii, au invocat avizul de gospodarire a apelor nr. ____., care prevede ca "apa tehnologica necesara pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastei de ciment 21 kc pentru 10 zile necesare executiei forajelor de monitorizare) se asigura din surse externe de catre contractorul lucrarilor". Conform adresei nr. ___. a Garzii nationale de Mediu - Comisariatul General Vaslui "La data contractului sunt executate trei foraje, cu adancimi de 85m, 15 m si 15 m, iar pana la data de ___. urmeaza a fi realizat cel de-al patrulea foraj, cu o adancime de 85m". Avand in vedere ca cele 4 foraje au fost executate, paratul a folosit deja 21 mc de apa .
Reclamantele au sustinut ca, deoarece paratul nu are un contract de furnizare a apei in vigoare, singura sursa de apa pe care o putea folosi este apa subterana extrasa, dovezi suplimentare in acest sens constand in relatarile din anexa 4, aratandu-se ca au existat pompe care trageau apa din put si alimentau niste rezervoare si de imaginea din Anexa 8, care ilustreaza furtunele de mari dimensiuni cu care se extrage apa din puturile de abia forate.
Reclamantele au mai sustinut ca paratul incalca acordul de mediu prin absenta unui contract operational pentru asigurarea necesarului de apa din surse externe. In acest sens, reclamatele au invocat at. 2 lit. A) din HG nr. 445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, care prevede obligativitatea respectarii conditiilor stabilite de acordul de mediu. In acelasi sens este si art. 26 alin. (2) din HG nr. 445/2009.
Reclamantele au sustinut ca, si in ipoteza in care puturile sunt pentru monitorizarea apei, amplasarea lor incalca prevederile Acordului de mediu si ale raportului privind evaluarea impactului asupra meiului. In acest sens, au sustinut ca , intrucat Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului contine conditiile la care beneficiarul se obliga in fata autoritatii de mediu pentru emiterea Acordului de mediu, iar Acordul de mediu are la baza Raportul, reiese ca, din momentul validarii Raportului prin Acordul de mediu, prevederile raportului privind evaluarea impactului asupra mediului sunt obligatorii.
Reclamantele au sustinut ca parata a incalcat prevederile raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in privinta locatiei puturilor. Astfel, obligativitatea monitorizarii activitatilor potential poluatoare trebuie inclusa in Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului. Conform Structurii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, aprobata prin ordinul Ministrului Apelor si Protectiei mediului nr. 863/2002, Anexa II, parta a II-a , pct. 6, Raportul trebuie sa contina sectiunea referitoare la monitorizare ("Se furnizeaza un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii , a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor").
Reclamantele au sustinut ca, in speta, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului prevede amplasarea a 4 puturi de monitorizare a calitatii apei: "In perioada de amenajare a platformei de lucru, in amonte si in aval de locatia viitoarei sonde, se propune saparea a
-2 foraje de monitorizare a calitatii apei freatice (adancimea de aproximativ 10-25 m)
-2 foraje de monitorizare a calitatii apei din primul acvifer de adancime (adancimea de aprox. 50-60,). Aceste foraje de monitorizare vor fi sapate dupa obtinerea autorizatiilor necesare. Locatiile punctelor de monitorizare sunt prezentate in Anexa G". Anexa G stabileste ca punctele de monitorizare a calitatii apei se afla mult in afara platformei de lucru.
Reclamantele au sustinut ca, fata de prevederile contradictorii ale Acordului de mediu si ale avizului de gospodarire a apelor, prevaleaza prevederile Acordului de mediu. In acest sens, au aratat ca pentru locatia celor 4 puturi exista 2 acte contradictorii: acordul de mediu si avizul de gospodarire a apelor. Din mai multe motive, prevederile Acordului de mediu prevaleaza in fata prevederilor avizului de gospodarire a apelor. In primul rand, conform structurii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin ordinul ministrului apelor, si protectiei mediului nr. 8563/2002, amplasamentul punctelor de monitorizare este stabilit de raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, validat de Acordul de mediu in al doilea rand, potrivit procedurii si competentelor de emitere a avizelor si autorizatilor de gospodarire a apelor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 662/2006, avizul de gospodarire a apelor se emite in faza de proiect a investitiei. De aceea, se subintelege ca este supus validarii prin Acordul de mediu, emis pentru varianta definitiva a proiectului. In al treilea rand, conform art. 5 alin. (2) din HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului asupra anumitor proiecte publice si private asupra mediului, "evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza in mod corespunzator si pentru fiecare caz, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori: a)fiinte umane, fauna si flora;b) sol, apa, aer, clima si peisaj;c) bunuri materiale si patrimoniu cultural;d)interactiunea dintre factorii prevazuti la lit. A), b) si C)".Acordul de mediu preia toate informatiile de mediu. Datele privind saparea forajelor de monitorizare sunt elemente ale proiectului care trebuie analizate sub aspectul evaluarii impactului de mediu. Deci, avizul de gospodarire a apelor nu functioneaza de sine statator, cu trebuie confirmat de acordul de mediu.
Reclamantele au sustinut ca Agentia Nationala pentru protectia mediului si Agentia pentru protectia mediului Vaslui confirma faptul ca emiterea acordului de mediu este ulterioara si tine cont de toti factorii de mediu, inclusiv de avizul de gospodarire a apelor. Astfel, adresa nr. 1___.. a AGENTIEI NATIONALE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI atesta ca "in cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, decizia de emitere a etapei de incadrare sau a acordului de mediu, dupa caz, este luata dupa prezentarea avizului de gospodarire a apelor de catre titular". De asemenea, adresa nr. __. a Agentiei pentru Protectia mediului Vaslui atesta ca " in cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, decizia de emitere a etapei de incadrare sau a acordului de mediu, dupa caz, este luata tinand cont de prevederile avizului de gospodarire a apelor de catre titular. In acest moment, avizul de la Administratia Bazinala de Ape Prut - Brad a fost solicitat de titular si este in curs de obtinere, in baza unor documentatii specifice, inclusiv studii hidrologice".
Reclamantele au sustinut ca, si in ipoteza in care puturile de apa sunt pentru monitorizare, construirea lor trebuie autorizata printr-o autorizatie de constructie. In acest sens, reclamantele au sustinut ca Legea nr. 50/1991 privind lucrarile de constructii impune obtinerea autorizatiei de constructii pentru orice tip de foraj, potrivit art. 1 alin. (1) reclamantele au argumentat ca forajul de monitorizare a apei nu se incadreaza in exceptia prevazuta de art. 4 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, deoarece exceptia se refera la lucrarile de foraje necesare pentru derularea acordurilor de concesiune petroliera din platoul Marii Negre, dupa cum prevede expunerea de motive din cadrul OUG nr. 85/2011 privind modificarea legii nr. 50/1991, act normativ acre prevede introducerea art. 4 alin. 6.
In al doilea rand, reclamantele au aratat ca art. 4 alin. (6) instituie o exceptie fata de prevederile generale ale legii. Astfel, prima regula de interpretare logica a unei exceptii s se exprima prin adagiul ca exceptia este de stricta interpretare si aplicare, adica ori de cate ori o norma juridica instituie o exceptie de la regula, aceasta exceptie nu trebuie extinsa la alte situatii , pe care norma juridica respectiva nu le prevede. A doua regula presupune faptul ca nu pot fi interpretate extensiv normele juridice care contin enumerari limitative, exceptii ori prezumtii, sau cele care restrang exercitiul unor drepturi civile sau care prevad sanctiuni civile, aplicarea acestora prin analogie fiind interzisa. Din aplicarea acestor principii de interpretare textului de la art. 4 alin. (6) reiese ca legiuitorul a prevazut exceptia de la obligativitatea obtinerii autorizatiei de construire pentru executarea lucrarilor de foraje necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea exploatarilor de gaze si petrol, a altor exploatari subacvatice, pentru lucrari de construire a retelelor submarine de transport energetic si de comunicatii in marea teritoriala, zona contigua sau zona economica exclusiva a Marii Negre. Forajele pentru monitorizarea calitatii apei nu se regasesc in cadrul enumerari prevazute de art. 4 alin. (6) din legea nr. 50/1991.
In al treilea rand, conform reclamantelor, art. 4 alin. (6) prevede limitativ si domeniile de competenta in care autoritatile pot emite actul de autoritate care sa tina loc de autorizatie de construire. Astfel, conform textului, scutirea de obtinerea autorizatiei de constructie vizeaza numai domeniile gazelor, petrolului,m energiei electrice si comunicatiilor. Forajul de monitorizare a calitatii apelor apartine domeniului protectiei mediului si exploatarii resurselor hidrografice.
De asemenea, reclamantele au sustinut ca forajul de monitorizare a calitatii apelor nu se incadreaza in exceptia prevazuta de art. 11 alin. (1) lit. K din legea nr. 50/1991, deoarece acest articol de refera numai la foraje si studii geotehnice pentru constructii, nu si la foraje de monitorizare a calitatii apei. In al doilea rand, interpretand textul per a contrario, rezulta ca executarea lucrarilor de foraj situate in zonele de protectie instituite pentru zacamintele acvifere necesita autorizatie de construire. Conform raportului de evaluare a impactului asupra mediului, reiese prezenta unui acvifer in locatia forajului.
Chiar in ipoteza in care puturile de apa sunt pentru monitorizare, reclamantele au sustinut ca amplasarea lor neconforma si neautorizata reprezinta o incalcare a obligatiei de mediu de monitorizare a calitatii apei. In acest sens, reclamantele au invocat art. 35 din Constitutia Romaniei, precizand ca locatiile puturilor nu corespund celor fixate prin Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului validat prin acordul de mediu,. Iar locatiile nu sunt autorizate, deci, pentru fiecare din motivele de mai sus, monitorizarea calitatii apei u se face in conformitate cu standardele in vigoare.
Reclamantele au mai sustinut ca paratul efectueaza lucrari de foraj in absenta unei autorizatii de mediu. In acest sens, a aratat ca anexa 1 la procedura de emitere a acordului de mediu, aprobata prin ordinul ministrului mediului nr. 1798/2007 prevede Lista activitatilor supuse procedurii de emitere a acordului de mediu. Dintre acestea, al pct. 15, pozitia 1120 se afla "activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile)., iar activitatea de explorare este in mod evident o activitate anexa extractiei petrolului si gazelor naturale. Reclamantele au apreciat ca activitatea de explorare este diferita de activitatea de prospectiune, care este exceptata de la obligativitatea obtinerii autorizatiei de mediu. Dovada acestui fapt este constituita de definitiile diferite ale celor doua activitati, conform art. 58 si 60 din normele metodologice la legea petrolului, aprobate prin HG nr. 2075/2004.
Reclamantele au invocat existenta unui prejudiciu, aratand ca parata nu detine un contract operational pentru asigurarea necesarului de apa din surse externe, a utilizat deja apa subterana extrasa din platforma de lucru, iar raportul privind evaluarea impactului supra mediului prevede un necesar de apa de 35 mc pe zi timp de 50 de zile, adica 1750 mc de apa. Aceasta cantitate, extrasa din apa subterana care alimenteaza localitatea, afecteaza alimentarea cu apa a localitatii. De asemenea, exista un pericol de mediu, prin absenta unei monitorizari corespunzatoare a calitatii apei.
Totodata, reclamantele au aratat ca, prin instituirea obligatiei de respectare a prevederilor acordului de mediu, respectiv a obligativitatii obtinerii autorizatiei de mediu, legiuitorul prezuma prejudiciul produs in situatia nerespectarii acordului, respectiv a absentei autorizatiei.
Reclamantele au sustinut ca exista legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si, in mod evident, culpa paratei. .
Prin intampinare (f. 170-186, parata a invocat exceptia necompetentei materiale si functionale a judecatoriei, exceptia lipsei de obiect, exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii procesuale active, iar pe fond a cerut respingerea actiunii ca neintemeiata.
La data de 12.08.014, reclamantele au precizat primul capat al cererii, aratand ca solicita obligarea paratei la indeplinirea obligatiilor stipulate in Acordul de mediu nr. ____, respectiv : semnarea unui contract operational pentru asigurarea necesarului de apa tehnologica din surse externe, inchiderea puturilor deschise in interiorul platformei de lucru si deschiderea unor puturi de monitorizare a calitatii apei in locatiile indicate de Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, sau, in subsidiar, aducerea terenului la situatia initiala , anterioara desfasurarii lucrarilor de foraj.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, in favoarea tuturor partilor.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit Statutului asociatilor reclamante in prezenta cauza, acestea au ca scop, printre altele, implicarea in problemele privind protectia mediului din Bucuresti si din localitatile din Romania.
In drept, potrivit art. 206 alin.2 C.civ., persoana juridica fara scop lucrativ nu poate avea decat acele drepturi si obligatii care corespund scopului sau stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.
Conform art.1, alin.2 din OUG nr.195/2005, mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului.
Rezulta deci ca, fiind parte a dreptului la un mediu sanatos, protejarea apei, a solului si a subsolului, urmeaza a fi considerata in mod implicit ca obiect de activitate al organizatiilor neguvernamentale al caror scop declarat este protejarea mediului.
Plecand de la aceasta premisa, instanta va analiza drepturile procesuale ale unei astfel de organizatii.
Instanta constata ca in privinta calitatii procesuale active, reclamantelor le sunt aplicabile urmatoarele dispozitii speciale, derogatorii:
Astfel, art.5, lit.d din OUG nr.195/2005 consfinteste dreptul persoanelor de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu, iar art.20, alin.6 din OUG nr.195/2005 prevede ca organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.
Instanta constata ca, cele doua texte legale nu fac altceva decat sa reproduca in legislatia interna, prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998. Astfel conform art.2, pct.5 din Conventie organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi considerate ca avand un interes, iar in baza prevederilor art.9, pct.2 statele trebuie sa asigure accesul publicului interesat (din care fac parte de drept potrivit art.2, pct.5 si organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului ) la o procedura de recurs in fata instantei si/sau a altui organism independent si impartial stabilit prin lege, pentru a contesta, ca fond si ca procedura, legalitatea oricarei decizii, act sau omisiuni care face obiectul prevederilor art. 6.
Potrivit aceluiasi text al Conventiei, interesul oricarei organizatii neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie considerat suficient pentru scopul stabili. Astfel de organizatii vor fi considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile scopului stabilit.
Rezulta deci ca, textul Conventiei confera de drept calitatea de persoana interesata si deci de parte reclamanta intr-un proces pe probleme de mediu, oricarei organizatii neguvernamentale care promoveaza protectia mediului.
Potrivit art.11, alin.2 din Constitutia Romaniei, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Rezulta deci ca, de principiu, dreptul organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului de a introduce actiuni in justitie pe probleme de mediu, fara dovedirea unui interes particular deriva direct din Conventie, ca aceasta are aplicabilitate directa in dreptul intern, ca dreptul este prevazut foarte clar si nu este conditionat de vreo actiune ulterioara a statelor si ca dispozitiile conventionale au prioritate fata de orice dispozitie contrara din dreptul intern, inclusiv deci fata de eventualele decizii ale Curtii Constitutionale.
Pe cale de consecinta, avand in vedere scopul asociatiilor reclamante, dar si motivele invocate in sprijinul cererii, respectiv lezarea unui interes public ce tine de protejarea mediului inconjurator, instanta retine ca, acestea justifica atat calitatea procesuala activa, cat si interesul promovarii prezentei actiuni, astfel incat, va respinge exceptiile lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes ca neintemeiate.
Cu privire la exceptia lipsei de obiect, instanta retine ca: in motivarea exceptiei, parata __. a sustinut ca cererea este lipsita de obiect, deoarece , asa cum a fost raportat in presa locala si nationala, parata__.. a finalizat lucrarile de construire pentru sonda de explorare A. Prin urmare, nu mai este posibil ca reclamantele sa obtina obligarea paratei la semnarea unui contract operational pentru asigurarea necesarului de apa din surse externe, pentru asigurarea necesarului de apa din surse externe, din moment ce nu se vor mai executa lucrari de foraj care sa presupuna utilizarea de apa din surse externe. Urmare a finalizarii lucrarilor de foraj, este lipsita de obiect si solicitarea privind inchiderea puturilor deschise in interiorul platformei de lucru si deschiderea unor puturi de monitorizare a calitatii apei in alte locatii. Activitatea de foraj fiind finalizata, nu mai exista nicio ratiune pentru amplasarea unor noi puturi de monitorizare a calitatii apei, in alta locatie.
Instanta retine ca, prin cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, reclamantele au solicitat obligarea paratei __. la indeplinirea obligatiilor stipulate in Acordul de mediu nr. ___.., respectiv : semnarea unui contract operational pentru asigurarea necesarului de apa tehnologica din surse externe, inchiderea puturilor deschise in interiorul platformei de lucru si deschiderea unor puturi de monitorizare a calitatii apei in locatiile indicate de Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, sau, in subsidiar, aducerea terenului la situatia initiala, anterioara desfasurarii lucrarilor de foraj.
Fata de aceste solicitari, reiese ca finalizarea lucrarilor de foraj nu conduce la lipsa de obiect a actiunii, fiind necesara analiza pe fond.
Pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Potrivit acordului de mediu nr. __., sectiunea privind "modul de asigurare a utilitatilor", consumul de apa tehnologica pentru forarea sondei de explorare este de aprox. 35 mc/zi, deci aprox. 1500 mc, acesta urmand a fi asigurat din surse externe. Se arata in acordul de mediu ca in acest sens se va semna un contract cu firma autorizata SC A, prin transport cu cisternele si depozitare in rezervoarele amplasate in incinta careului sondei.
Nu exista incalcarea acordului de mediu in ce priveste sursele de apa utilizabila. Astfel, parata a dovedit ca la data de __.. s-a incheiat intre X si SC A contractul de furnizare apa nr. __; la data de 01.12.2013 s-a incheiat intre COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU SA si Z contractul nr. __.., avand ca obiect alimentarea cu apa potabila.
La data de __ prin adresa nr. ____ Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui a comunicat paratului mentinerea acordului de mediu, nr. __., cu precizarea ca furnizorii de servicii pentru aprovizionarea cu apa sunt SC COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU si SC A .
Astfel, este indeplinita conditia stabilita prin acordul de mediu.
Instanta retine ca parata nu trebuia sa obtina autorizatie de mediu pentru efectuarea lucrarilor de foraj aferente etapei de explorare. Astfel, Ordinul ministrului mediului nr. 1798/2007 stabileste ca sunt supuse obtinerii autorizatiei de mediu "activitatile de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile).
Instanta retine ca art. 2 pct. 24 din legea nr. 238/2004 prevede ca operatiunile petroliere sunt reprezentate de "activitatile de explorare, dezvoltare, exploatare, abandonare a unui zacamant, inmagazinarea subterana, transportul si tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum si operarea terminalelor petroliere". Din aceasta prevedere reiese ca intregul il reprezinta "operatiunile petroliere", iar activitatile de explorare si cele de exploatare sunt parti ale acestui intreg, insa distincte una fata de cealalta. De aceea, nu se poate retine ca activitatile de explorare ar fi servicii anexe activitatilor de exploatare (extractie). Chiar si denumirea ("servicii anexa") sugereaza ca acestea sunt concomitente sau ulterioare exploatarii. Or, sub aspect temporal, explorarea este prealabila inceperii oricarei exploatari.
De aceea, domeniul de aplicare al Ordinului ministrului mediului nr. 1798/2007 nu include activitatile de explorare.
Un al doilea argument in acelasi sens il constituie exact textul invocat de reclamante, din acelasi Ordin, care exclude din domeniul de aplicare activitatea de prospectiune. Or, explorarea este o lucrare de prospectiune, aspect ce reiese atat din semantica si sensul termenilor, cat si din art. 2 pct. 27 din legea nr. 238/2004 ("permisul de prospectiune este actul juridic emis de autoritatea competenta prin care se acorda dreptul neexclusiv (_) de a efectua lucrari de explorare"), din disp. art. 57 din normele metodologice la legea nr. 238/2004, care prevad ca "lucrarile de prospectiune se executa intr-un perimetru determinat, pe baza unui permis de prospectiune". In acelasi sens, art. 74 din normele metodologice pentru aplicarea legii nr. 238/2000 prevede ca "trecerea la exploatare se poate face numai dupa obtinerea acordului de mediu si asigurarea conditiilor de captare a petrolului , de evacuare a apelor reziduale si, daca este cazul, de ardere la cos a gazelor asociate care nu fac obiectul valorificarii".
Contrar sustinerilor reclamantelor, nu era necesara obtinerea unei autorizatii de construire distincte pentru puturile de monitorizare a calitatii apei. Astfel, avizul de gospodarire a apelor nr. ___. referitor la executia forajelor de monitorizare (f. 260-263, vol. 1) prevede ca "forajele fac parte din investitia ce vizeaza forarea unei sonde conventionale de explorare a resurselor de hidrocarburi din perimetrul EV 2 Barlad".
Potrivit acestui aviz (f. 261 verso), cele 4 foraje de monitorizare vor fi situate in amonte si in aval de pozitia sondei, pe directia generala de curgere a acviferului, dinspre vest catre est, urmand sa fie amplasate astfel: 2 foraje la adancimea de 85 m, in colturile nord vestic si in cel sud estic al careului sondei, 2 foraje de 15 m, in colturile nord estice si sud vestice ale careului sondei.
Instanta observa ca nu exista contradictie intre avizul de gospodarire a apelor si acordul de mediu, in ce priveste amplasarea puturilor pentru monitorizarea calitatii apei. Astfel, in acordul de mediu (f. 11 verso din dosar, pag 6), la rubrica "amenajarea terenului pentru montarea instalatiei de foraj, anexelor tehnologice si a dotarilor sociale" se prevede ca "pentru amenajarea platformei de lucru pe care se va amplasa instalatia de foraj vor fi lucrari uzuale de tip amenajare de santier, care nu vor implica executia de excavatii adanci, fundatii sau constructii permanente din beton si vor consta in (_) executia forajelor de monitorizare a apelor subterane". Reiese ca, potrivit Acordului de mediu si potrivit avizului de gospodarire a apelor, cele 4 puturi de monitorizare a calitatii apelor se afla in perimetrul de explorare. De altfel, trebuie subliniat ca Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului doar propune locatia celor 4 puturi de monitorizare, dispozitiile acestui Raport nefacand parte integranta din Acordul de mediu. Dimpotriva, chiar daca se bazeaza pe Raport, Acordul de mediu constituie un act administrativ de sine statator, detaliat. Concluzia care se impune este ca locatia propusa prin Raport a fost modificata, poate in baza Avizului de gospodarire a apelor, cu un amplasament mult mai apropiat de activitatea propriu zisa. Aceste element nu poate dauna sub aspectul protectiei mediului, ci, dimpotriva, ar fi benefic, putand fi verificate eventuale concentratii mult mai mari ale depasirii calitatii apei, acestea disipandu-se in aval.
Asadar, desi sub aspect juridic Acordul de mediu prevaleaza asupra avizului de gospodarire a apelor, totusi, instanta retine ca nu exista contradictii intre cele 2 acte. Astfel, nu se poate retine ca parata ar fi incalcat prevederile Acordului de mediu, cu privire la amplasarea puturilor de monitorizare a calitatii apei.
In plus, din analiza Raportului privind impactul asupra mediului, reiese ca acest act nu a stabilit amplasarea puturilor de foraj. Astfel, art. 7.1 din Raport (f. 66 verso, pag. 86 din raport) prevede ca inaintea demararii lucrarilor de santier, pentru stabilirea starii initiale a factorului de mediu apa (subterana si de suprafata) vor fi prelevate probe de apa din paraul Racova, in amonte si in aval de amplasamentul viitoarei sonde si din fantani de apa (private si publice), existente pe o raza de aprox. 1,5 km in jurul zonei de influenta potentiale a viitoarei sonde explorare. Acelasi raport propune saparea celor 4 foraje de monitorizare a calitatii apei, in amonte si in aval de amplasarea viitoarei sonde. "Locatiile punctelor de monitorizare propuse sunt pretate in Anexa G" afirma Raportul, iar Anexa G (f. 72) cuprinde un numar de 14 puncte de monitorizare a calitatii apei, fie de suprafata, fie de adancime. Fata de numarul acestora, fata de legenda Anexei G, care se refera la "puncte de prelevare" se impune concluzia ca Anexa G nu stabileste amplasarea puturilor de monitorizare, ci indica punctele de prelevare , pentru verificarile anterioare inceperii lucrarilor, dar si pentru verificari ulterioare.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantelor ca paratul a folosit apa subterana, instanta observa ca nu a fost administrat nici un mijloc de proba in acest sens. Ambele parti au prezentat fotografii cu privire la puturile in discutie, care, insa, nu stabilesc daca era posibil sau nu ca acestea sa fie utilizate si in alt scop (pentru obtinerea de apa utilizabila in procesul tehnologic).
Reclamantele au sustinut ca la puturile respective au fost atasate furtunuri (f. 7), care duceau in niste rezervoare. Or, cu privire la acest element, se retine ca au fost efectuate verificari de Garda de mediu, la data de 8.03.2014 (f. 265-266), aratandu-se ca realizarea forajelor de monitorizare necesita urmatoarele etape principale: executare put, tubare cu tuburi PVC, spatiul dintre peretele gaurii si coloana de PVC se umple cu pietris margaritar, pana putin deasupra filtrelor, cimentare deasupra pietrisului margaritar, curatarea forajului pana la limpezirea apei prin punerea in functiune a unor pompe de constructie speciala. Nu au fost constatate de comisarii Garzii de Mediu incalcari ale Acordului de mediu, si a fost infirmata sesizarea in sensul ca s-au efectuat foraje pentru a asigura necesarul de apa pe amplasament din panza freatica.
Pentru toate aceste considerente, nu se poate retine existenta unei fapte ilicite.
De asemenea, nu se poate retine nici existenta prejudiciului. Reclamantele au facut o referire generica la afectarea panzei freatice, dar nu au administrat nici un mijloc de proba in acest sens si nici nu au precizat in ce modalitate a fost afectata aceasta. Nu reiese nicio prejudiciere in ce priveste alimentarea cu apa a localitatilor din zona. Simpla sustinere ca se "afecteaza alimentarea cu apa a localitatii" este insuficienta pentru a se retine indeplinita cerinta prejudiciului.
Pentru aceste considerente, instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.