Prin cererea inregistrata in data de 30.08.2013, contestatorul a formulat in contradictoriu cu intimatii contestatie la executare impotriva executarii silite initiate de _..", cu sediul in _., in dosarul de executare nr., impotriva publicatiei de vanzare imobiliara nr. din _..(anexata), emisa de __..", comunicata Ministerului Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie Ia data de 21 august 2013 si cerere de suspendare a executarii silite pana Ia solutionarea, contestatiei la executare, potrivit dispozitiilor art. 403 alin. (1) din Codul de procedura civila, cerere de suspendare provizorie a executarii silite pana la solutionarea cererii de suspendare, conform prevederilor art.403 alin.4 din Codul de procedura civila, cerere privind scutirea de la plata cautiunii pentru capetele de cerere referitoare la suspendarea provizorie si la suspendarea executarii silite pana la solutionarea contestatiei.
In fapt, contestatorul a aratat ca prin publicatia de vanzare silita nr__.din 19 august 2013, comunicata Ministerului Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 1 august 2013, emisa in dosarul de executare nr. /_. B.EJ.A _." a comunicat Ministerului Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, faptul ca in data de __ va avea loc la sediul B_. din Bucuresti, B-dul, vanzarea la licitatie publica a bunului imobil situat in Bucuresti str. imobil inscris in cartea funciara nr. -a municipiului Bucuresti, sector 1, imobil ce se compune din teren intravilan in suprafata de _ m.p. - din acte (_.. din masuratori) - nr. cadastral), si constructia - locuinta compusa din 3 camere, wc si magazie - nr. cadastrai, pretul de vanzare fiind de _. lei, pret stabilit conform raportului de evaluare intocmit la _.. de expertul tehnic judiciar
Acesta mai arata ca din cuprinsul publicatiei de vanzare imobiliara cu nr_.. reiese ca asupra bunului imobil in discutie este notata inscriptie ipotecara pana la concurenta sumei de _. euro concomitent cu notarea sechestrului asiguratoriu penal in baza Ordonantei nr__.. din 03.08.2011 emisa de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul penal nr. _..
Astfel ca bunul imobil in discutie nu poate face obiect al executarii silite pentru valorificarea creantei unui creditor, chiar si de rang preferential, anterior pronuntarii unei solutii definitive asupra acestei masuri de catre instanta penala.
Contestatorul mai arata ca organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate.
Or, la acest moment, din actele de executare comunicate de catre executorul judecatoresc reiese ca nu s-a dispus ridicarea masurilor asiguratorii instituite de Ministerul Public in dosarul penal.
Mai mult decat atat, contestatorul arata ca masura asiguratorie instituita nu a fost contestata.
Pe cale de consecinta, bunul imobil asupra caruia a fost notata inscriptia ipotecara si instituit sechestrul asigurator nu poate, face obiectul nici unei proceduri executionale pana ce organul competent nu va dispune ridicarea masurilor asiguratorii.
De asemenea, acesta arata ca in cauza bunul imobil ce face obiectul executarii silite se tinde a fi scos si vandut la licitatie cu incalcarea dispozitiilor legale in materie, intrucat singurii in masura sa aprecieze asupra legalitatii masurilor asiguratorii evocate sunt instanta penala competenta ori organul de urmarire penala
In ceea ce priveste cheltuielile de executare, astfel cum acestea au fost stabilite in cauza, contestatorul solicita instantei sa ia act ca onorariul executorului judecatoresc este peste limita legala admisa, fiind stabilit cu incalcarea dispozitiilor art. 39 alin. l lit. d din Legea nr. 188/2000, republicata si a Ordinului Ministrului Justitiei nr. 2550 din 14.11.2006 privind onorariile minimale si maximale ale executorilor judecatoresti (anexa nr.l).
In ceea ce priveste cererea de scutire de la plata eventualelor sume stabilite cu titlu de cautiune, contestatorul apreciaza ca aceasta este admisibila din perspectiva argumentelor expuse si a dreptului de acces la instanta reglementat de art. 6 par. l din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale raportat la obiectul, specificul si circumstantele cauzei.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 399 - 403 din Codul de procedura civila raportat la art. 131 alin. l din Constitutie si art. 4 alin. l din Legea nr.304/2004 si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cu aplicarea art. 30 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr .80/2013.
In sustinerea cererii, au fost depuse la dosar de catre contestator inscrisuri.
La data de ..., contestatorul a depus completare a contestatiei la executare prin care solicita anularea publicatiei de vanzare imobiliara nr. /_.. emisa in cadrul dosarului de executare silita anterior mentionat, comunicata Ministerului Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 9 octombrie 2013.
Intimatii nu au formulat intampinare in cauza.
La data de 28.01.2014, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a formulat cerere de interventie in interes propriu, prin care solicita admiterea in principiu a acesteia si admiterea cererilor contestatorului si ale intervenientei.
In fapt, intervenienta a aratat ca prin incheierea de sedinta din data de _. pronuntata in dosarul civil nr. /299/2013, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a admis cererea de suspendare provizorie a executarii silite formulata de contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva executarii silite efectuate de BEJ_.." in dosarul executional nr. _.si a dispus suspendarea provizorie a executarii silite pana la solutionarea cererii de suspendare formulata in cadrul contestatiei la executare, ce face obiectul dosarului nr. /299/2013 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Aceasta mai arata ca bunul imobil supus executarii silite este grevat de sechestrul asigurator inscris_in cartea funciara in baza ordonantei nr. D/P/2009 din 3 august 2011 emisa de Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare aInfractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul teritorial Bucuresti.
Prin actul de sesizare a instantei s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor, retinandu-se in sarcina acestora ca, impreuna cu alti 50 de inculpati, au constituit, aderat, sprijinit un/la grup infractional organizat in vederea comiterii infractiunilor de inselaciune ce au produs consecinte deosebit de grave, ocazie cu care au fost substituite mai multe persoane si au fost falsificate mai multe titluri de proprietate ori alte inscrisuri oficiale
Executarea silita a bunului asupra caruia s-a dispus masura sechestrului asigurator ar fi de natura sa eludeze insasi ratiunea acestei institutii juridice de drept procesual penal, respectiv indisponibilizarea bunului pe parcursul judecarii cauzei penale si pronuntarea unei solutii definitive de catre instanta penala competenta.
In cauza, executarea silita a fost pornita in pofida existentei unui sechestru asigurator penal, instituit, asa cum reiese si din evidentele de care funciara, prin ordonanta nr. /D/P/2009 din _.., emisa de Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul teritorial Bucuresti
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 49 alin. 1 si alin. 2 C. proc. civ., art. 50 C. proc. civ. coroborate art. 399 si urm. C. proc. civ., art. 403 alin. 1 si alin. 4 C. proc. civ. si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, raportat la art. 163 si urm. C. proc. pen., art. 168 C. proc. pen. si art. 439 C. proc. pen., cu aplicarea art. 30 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In dosarul de executare nr. /2012 al BEJA _ a fost pus in executare titlul executoriu reprezentat de contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /_., la cererea creditorului. A fost emisa publicatia de vanzare imobiliara din data de _., cu privire la imobilul situat in str. Bucuresti si publicatia de vanzare imobiliara din _...
Potrivit ordonantei din data de _., din dosarul penal nr. P/2009 s-a dispus infiintarea sechestului asigurator asupra imobilului situat in str. Bucuresti, in favoarea partilor vatamate din dosarul penal in vederea recuperarii pagubei produse prin infractiune- fila 8 vol II.
Reclamanta a formulat, in calitate de persoana interesata, contestatie la executarea silita imobiliara, motivat de faptul ca s-a instituit sechestru asigurator asupra imobilului de catre DIRECTIA DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA SI TERORISM.
Sub aspectul nulitatii executarii silite prin urmarire silita imobiliara asupra imobilului cu privire la care s-a infiintat sechestru asigurator de catre organul de urmarire penala, instanta retine;
Masurile asiguratorii reprezinta mijloace juridice destinate a asigura conservarea patrimoniului debitorului.
Sechestrul asigurator, reglementat de codul de procedura civila, reprezinta o masura de indisponibilizare si conservare de natura sa impiedice partea adversa ca, in timpul procesului, sa distruga, sa instraineze bunul care formeaza obiectul litigiului, in cazul actiunilor reale sau sa diminueze activul patrimonial, in cazul actiunilor personale.
Art. 580 alin. 3 C.p.c. reglementeaza efectele sechestrul asigurator pus asupra unui imobil : “sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv."
Deci, din aceste dispozitii rezulta sa sanctiunea nerespectarii indisponibilitatii impuse prin instituirea sechestrului este inopozabilitatea actului juridic de instrainare incheiat de debitor dupa inscrierea sechestrului, cu consecinta posibilitatii creditorului de a urmari imobilul aflat sub sechestru in mainile dobanditorului, dupa obtinerea titlului executoriu(efecte similare actiunii revocatorii, in privinta actului incheiat intre debitor si dobanditor, adica actul ramane valabil). Deci, legea nu a prevazut ca actul voluntar de vanzare este nul absolut sau anulabil. Legea nu a prevazut nicio dispozitie pentru situatia vanzarii silite( caz in care sanctiunea inopozabilitatii nu poate fi aplicabila pentru ca prin adjudecare se sting toate drepturile asupra imobilului vandut silit). Rezulta, astfel, ca scopul instituirii masurii asiguratorii, respectiv indisponibilizarea il reprezinta protejarea creditorului numai impotriva actelor voluntare de instrainare a imobilului efectuate de debitor nu si fata de urmaririle efectuate de catre alti creditori ai debitorului.
In speta, s-a aplicat sechestrul de catre organul de urmarire penala asupra imobilului debitorului, in vederea repararii pagubei cauzate prin infractiunea urmarita, in cazul admiterii actiunii civile exercitate de catre partile vatamate in cadrul procesului penal.
Reclamanta, solicitand anularea executarii silite imobiliare, sustine ca sanctiunea aplicabila actului de instrainare pe cale silita cu privire la bunul aflat sub sechestru este nulitatea.
Nulitatea invocata de catre reclamanta este nulitatea absoluta, actiunea fiind introdusa in calitate de persoana interesata sa invoce nulitatea absoluta, nu de catre persoanele vatamate in drepturi, adica partile vatamate din dosarul penal, astfel ca instanta a fost investita cu aceasta cauza juridica.
Conform art. 163 c.pr.penala masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii. Conform art. 166, pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexand copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul si un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Sub aspectul efectelor, dispozitiile sunt in acelasi sens ca si cele prevazute de codul de procedura civila.
Cu privire la sanctiunea nulitatii, invocate de catre contestatoare, urmeaza sa analizam dispozitiile din C. Civ., avand in vedere ca se analizeaza anularea vanzarii silite aflata in desfasurare la momentul introducerii actiunii.
Sunt incidente in materie disp. art. 1.250:
“contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general".
Art. 163 din codul penal nu prevede expres sanctiunea aplicabila, astfel ca, pentru a fi aplicabil art. 1250, trebuie verificat daca interesul ocrotit este unul general. Avand in vedere ca din ordonanta de instituire a sechestrului rezulta in mod neindoielnic ca masura a fost instituita in vederea repararii pagubei cauzate persoanelor vatamate-nu in vederea confiscarii, astfel cum sustine contestatoarea, nu se poate vorbi despre nesocotirea unui interes general.
Nu se poate retine nici cauza ilicita, in sensul art. 1236 alin. 2 si incidenta art. 1238 alin. 2 C civ., intrucat, in speta, cauza executarii silite o reprezinta realizarea drepturilor creditorului ipotecar in baza unui titlu executoriu.
In speta, drepturile protejate pe calea sechestrului asigurator sunt cele ale persoanelor vatamate care urmeaza sa exercite actiunea civila in procesul penal, deci interesele ocrotite sunt particulare.
Faptul ca sechestrul a fost dispus de catre organul de urmarire penala in vederea repararii pagubei cauzate partilor vatamate prin exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal nu inseamna ca sechestrul astfel infiintat produce efecte diferite fata de sechestrul care ar fi fost infiintat de instanta civila daca actiunea civila ar fi fost exercitata separat.
Deci, sechestrul infiintat in cadrul procesului penal in vederea garantarii repararii pagubei cauzate persoanelor vatamate prin infractiune nu produce efecte in cazul urmaririi silite a bunului aflat sub sechestru de catre alti creditori. Sanctiunea nulitatii invocata de catre reclamanta nu ar avea, dealtfel, nicio utilitate practica, de aceea legiuitorul nu a avut in vedere o astfel de sanctiune: fiind in concurs interesele a doua categorii de creditori, cum este cazul din speta, creditorii chirografari care exercita actiunea civila in procesul penal si beneficiaza de sechestrul asigurator si creditorul ipotecar care are titlu executoriu, anularea executarii demarate de catre creditorul ipotecar nu ar avea drept consecinta decat sa-l impiedice pe acesta din urma sa isi realizeze dreptul pana la obtinerea titlului executoriu de catre creditorul chirografar, care, venind in concurs cu un creditor cu drept de preferinta, se va afla in pozitia de a nu-si putea realiza oricum dreptul intrucat din pretul obtinut in urma executarii se indestuleaza primul creditorul ipotecar.
Un argument in plus in sprjinul interpretarii ca sechestrul asigurator nu impiedica urmarirea silita si, implicit, ca executarea silita asupra unui imobil aflat sub sechestru nu este lovita de nulitate, este noua reglementare din materia executarii silite-art. 689 si urm. C.p.c.( in contextul in care reglementarea in materia masurilor asiguratorii a ramas aceeasi) care prevede expres dreptul creditorilor cu sechestru asigurator de a interveni in procedura de executare silita desfasurata de alti creditori, or daca executarea silita inceputa de alti creditori asupra unui imobil aflat sub sechestru ar fi nula, reglementarea interventiei creditorilor cu sechestru in procedura de executare nu ar mai avea niciun sens.
Avand in vedere efectele sechestrului asigurator infiintat in cadrul procesului penal in vederea garantarii repararii pagubei cauzate persoanelor vatamate prin infractiune, astfel cum au fost descrise, instanta apreciaza ca motivele invocate de catre contestatoare in sensul ca sechestrul putea fi desfiintat numai in cadrul procedurii prevazute de legea de procedura penala sunt lipsite de fundament. In primul, caracterul legal al executarii silite imobiliare se apreciaza prin raportare la dispozitiile codului de procedura civila in materie de executare silita, nu in raport de normele codului de procedura penala. Argumentele pentru care nu a fost primita sustinerea reclamantei, in sensul ca executarea silita asupra unui imobil aflat sub sechestru instituit de organul de urmarire penala este nula, au fost expuse mai sus. In al doilea rand, creditorul nici macar nu avea interes legitim de a contesta luarea masurii asiguratorii, mai ales ca, la momentul luarii masurii, nu demarase executarea silita. Nu se poate admite ca au interes sa conteste masura asiguratorie toti creditorii proprietarului bunului pus sub sechestru, in perspectiva realizarii in viitor a creantelor lor.
Pentru aceste motive, instanta va respinge contestatia la executare si cererea de interventie in interes propriu, care sustine aceleasi argumente, ca neintemeiate.
Fata de disp. art. 403 C.p.c., va respinge cererea de suspendare a executarii silite ca lipsita de obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea principala formulata de contestatorul cu sediul in impotriva intimatilor, ca neintemeita.
Respinge cererea de interventie in interes propriu intervenientei in nume propriu cu sediul in, Bucuresti, , ca neintemeiata.
Respinge cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
Cu apel in 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 26 Februarie 2014