Urmărește dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

restituire metale pretioase Sentinta civila nr. 2566 din data de 02.02.2011
pronunțată de Judecatoria Oradea

Dosar nr. 2566/271/2009
R O M A N I A

JUDECATORIA ORADEA
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 1188/2011
Sedinta publica de la 02 Februarie 2011
Completul compus din:
PRESEDINTE F O B
Grefier F M B T

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant D I, reclamant S D si pe parat B N A R, parat BNA R . SUCURSALA BIHOR, avand ca obiect restituire metale pretioase.
La apelul nominal facut in sedinta publica nu se prezinta nimeni.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza faptul ca prin serviciul registratura s-a depus la dosar din partea petentului concluzii scrise, dupa care:
Se constata faptul ca fondul cauzei a fost dezbatut in sedinta publica din 26.01.2011, cand partile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data , incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta in vederea deliberarii si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea la data de 02.02.2011, data la care s-a pronuntat prezenta hotarare.


INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 3883/31.05.2007 pronuntata de Judecatoria Oradea in dosarul nr. 10745/271/2006, instanta a respins cererea formulata de catre reclamantii D I si S D in contradictoriu cu B N R - B si B N a R - Sucursala Bihor, retinand lipsa calitatii procesuale pasive a paratelor.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut ca prin sentinta penala nr.1125/1979 pronuntata de Judecatoria Oradea, modificata prin decizia penala nr.547/1979 a Tribunalului Bihor, s-a dispus, in temeiul art.50 lit.c rap.la art.57 al.2 din Decretul nr. 244/1978, confiscarea sumei de 17490 lei, reprezentand contravaloarea cantitatii de 57,27 grame aur , comercializata de catre reclamanti, suma la plata careia au fost obligati in solidar, iar prin adresa 11628/18.05.2007 emisa de SC Compania de Apa Oradea S.A., se invedereaza instantei faptul ca popririle care au fost retinute de la reclamantul S D pentru d-na D I, in perioada 1987-1989 au fost in suma de 6924 lei vechi, nerezultand insa ca sumele de bani ar fi reprezentat bunuri confiscate in temeiul unei hotarari penale, ca masura de siguranta, nici ca acestea ar fi fost virate in contul B.N.R.
In aceeasi ordine de idei, se retine ca prin adresa nr.15350 din 12.12.2006 emisa de B.N.R. B catre Sucursala B , s-a comunicat ca nu au fost identificate documente care sa ateste depunerea in banca, in anul 1979 a unor bunuri din metal pretios confiscate pe numele reclamantilor, cum nu exista vreun raport de evaluare prin care s-a calculat valoarea bijuteriilor in cauza.
In conformitate cu dispozitiile art.26 si art.40 al.3 din H.G.1344/2003 - Normele de aplicare a O.U.G. 190/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase de natura celor prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, au fost preluate abuziv, cu incalcarea reglementarilor in vigoare, dupa anul 1946 si pana in anul 1990, pot solicita restituirea acestora instantelor de judecata de la domiciliul reclamantului, pana la data de 31 decembrie 2006, in cauzele deduse judecatii reprezentarea statului fiind asigurata de catre Banca Nationala a Romaniei atat in cazul proceselor aflate pe rol la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, cat si in cele intentate in baza acestui act normativ
Instanta a retinut ca din economia textelor de lege enuntate reiese ca dispozitiile speciale pe care le cuprind vizeaza doar obiectele pretioase confiscate in natura si care se regasesc, sau nu, fizic, in tezaurul Bancii Nationale a Romaniei, fara a face vreo referire la situatia in care obiectele pretioase au fost confiscate prin echivalent, ca masura de siguranta, intr-un proces penal.
Instanta a apreciat ca dispozitiile O.U.G. 190/2000 nu sunt aplicabile in cauza, apreciind ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun, potrivit caruia calitate procesuala pasiva are Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954, paratele Banca Nationala a Romaniei - Bucuresti si Banca Nationala a Romaniei - Sucursala Bihor neavand calitate procesuala pasiva, motiv pentru care a respins cererea reclamantilor.
Impotriva sentintei mentionate, reclamantii au promovat recurs, prin decizia civila nr. 131/R/2008 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. 10745/271/2006, fiind admis recursul acestora, casata sentinta civila nr. 3883/2007 in totalitate, cauza fiind trimisa spre rejudecare judecatoriei.
Pentru a dispune astfel, instanta de recurs a retinut ca din coroborarea art. 26 din OUG nr. 190/2000 si art. 40 din HG nr. 1344/2003, cat si din dispozitivul sentintei penale prin care s-a dispus confiscarea sumei de 17490 lei in favoarea Bancii Nationale, rezulta ca parata are calitate procesuala pasiva in cauza, instanta de fond admitand in mod gresit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Judecatoriei Oradea la data de 27.03.2008, sub acelasi nr. de dosar 10745/271/2006.
Prin sentinta nr. 4949/03.09.2008 pronuntata in rejudecare de Judecatoria Oradea a fost respinsa actiunea reclamantilor ca inadmisibila.
Pentru a pronunta aceasta hotararea s-a retinut ca potrivit art. 26 din OUG nr. 190/2000, persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase si pietre pretioase de natura celor prevazute la art. 4 au fost preluate abuziv de catre stat pot solicita restituirea acestora judecatoriei in raza careia domiciliaza sau isi au sediul, pana la data de 31 decembrie 2009.
Instanta a apreciat ca prevederile OUG nr. 190/2000 se refera in mod expres la obiectele din metale pretioase si pietre pretioase de natura celor prevazute la art. 4, preluate abuziv de catre stat, si nu reglementeaza situatia in care a fost confiscata contravaloarea obiectelor din metale sau pietre pretioase. Asa cum a aratat si prima instanta, dispozitiile O.U.G. 190/2000 nu sunt aplicabile in cauza, instanta apreciind ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun, potrivit caruia calitate procesuala pasiva are Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954.
In aceste conditii, s-a apreciat ca actiunea reclamantilor este inadmisibila pe temeiul art. 26 din OUG nr. 190/2000, acestia avand posibilitatea de a solicita restituirea sumei de bani confiscate in temeiul dreptului comun in materie, indreptandu-si actiunea de revendicare impotriva Statului Roman reprezentat prin Ministerul Economiei si Finatelor.
Fata de sentinta nr. 4949/03.09.2008 a fost promovat recurs de catre reclamanti, prin decizia civila nr. 38/R/2009 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. 5248/111/2008, fiind admis recursul acestora, casata sentinta civila nr. 4949/03.09.2008 in totalitate, cauza fiind trimisa spre rejudecare judecatoriei.
Pentru a hotara astfel, instanta de recurs a retinut ca in mod gresit instanta de fond a concluzionat ca nu suntem in prezenta unei preluari abuzive ca urmare a faptului ca reclamantilor nu le-au fost confiscate in natura obiecte din metale pretioase, ci au fost obligati la plata contravalorii acestora, in conditiile in care textul legal pe care reclamantii si-au intemeiat cererea nu face distinctie intre cele doua modalitati de preluare.
Ori este incontestabil ca efectele negative ale unei confiscari abuzive asupra patrimoniului unei persoane fizice sunt aceleasi indiferent daca obiectele considerate ca au facut obiectul unei infractiuni sunt confiscate in materialitatea lor sau prin echivalent. Masura confiscarii dispusa fata de reclamanti in procesul penal s-a intemeiat pe dispozitiile art. 57 din Decretul nr. 244/1978 care prevedeau ca bunurile care fac obiectul infractiunilor sau contraventiilor din prezentul decret se confisca, respectiv ca atunci cand bunurile supuse confiscarii nu se gasesc din orice cauza, instantele judecatoresti sau organele procuraturii vor obliga pe infractori sau contravenienti, dupa caz, la plata unei sume echivalente, calculata potrivit dispozitiilor legale. Rezulta chiar din economia textului legal in temeiul caruia s-a dispus confiscarea sumei de 17.490 lei, ca aceasta masura este echivalenta aceleia prin care s-ar fi dispus confiscarea in materialitatea lor a bunurilor ce au facut obiectul infractiunii prevazute de art. 50 lit. c din Decretul nr. 244/1978, infractiune pentru care s-a dispus condamnarea celor doi reclamanti.
Prin urmare, instanta de recurs a apreciat ca aplicabilitatea prevederilor art. 29 din OUG nr. 190/2000 nu poate fi limitata, in mod artificial, exclusiv la acele situatii in care bunurile fiind gasite, au fost confiscate in natura, atata vreme cat masura confiscarii, indiferent ca vizeaza obiectele in materialitatea lor sau contravaloarea acestora, a fost dispusa in temeiul aceluiasi text legal si a produs aceleasi consecinte in privinta patrimoniului persoanei de la care s-a dispus confiscarea.
Avand in vedere ca din adresa nr. 13359/04.06.2008 emisa de SC C A O SA, adresa nr. 794/27.06.2008 emisa de Arhivele Nationale Directia Judeteana Bihor si adresa nr. 771/52/A/2008 emisa de Biroul Executari penale din cadrul Judecatoriei Oradea rezulta ca nu a fost posibila conservarea inscrisurilor care sa ateste achitarea integrala de catre reclamanti a sumei de 17.490 lei, ca urmare a expirarii termenelor de pastrare a acestora, instanta de fond urmeaza a face aplicarea in speta a prevederilor art. 1198 punct. 4 Cod civil, procedand la administrarea probei testimoniale in vederea determinarii intinderii exacte a sumei achitata de reclamanti catre Banca Nationala a Romaniei in temeiul Sentintei penale nr. 1125/1979 pronuntata de Judecatoria Oradea, modificata prin Decizia penala nr. 547/1979 a Tribunalului Bihor.
La solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune invocata in cauza de intimata, instanta de fond va lua in considerare faptul ca actiunea a fost promovata de reclamanti anterior momentului expirarii termenului limita prevazut de art. 26 din OUG nr. 190/2000, astfel incat nu se poate retine ca dreptul reclamantilor la actiune s-ar fi prescris.
Exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de intimate a fost unita cu fondul la termenul din data de 01.04.2009.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei BNR a fost respinsa de instanta la termenul din data de 26.01.2011, avand in vedere considerentele deciziei civile nr. 131/R/2008 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosar nr. 10745/271/2006.
In cauza au fost audiati martorii B F ( declaratia de la fila 8 dosar), S F ( declaratia de la fila 19 dosar) si P A ( declaratia de la fila 36 dosar).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de intimate, care a fost unita cu fondul la termenul din data de 01.04.2009, instanta urmeaza a o respinge avand in vedere considerentele deciziei civile nr.38/R/2009 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. 5248/111/2008, obligatorie conform art. 315 cod procedura civila pentru judecatorii fondului, in care s-a aratat ca la solutionarea acestei exceptii se va lua in considerare faptul ca actiunea a fost promovata de reclamanti anterior momentului expirarii termenului limita prevazut de art. 26 din OUG nr. 190/2000, astfel incat nu se poate retine ca dreptul reclamantilor la actiune s-ar fi prescris.
Pe fonul cauzei instanta retine ca prin sentinta penala nr.1125/1979 pronuntata de Judecatoria Oradea, modificata prin decizia penala nr.547/1979 a Tribunalului Bihor, s-a dispus, in temeiul art.50 lit.c rap.la art.57 al.2 din Decretul nr. 244/1978, confiscarea sumei de 17490 lei, reprezentand contravaloarea cantitatii de 57,27 grame aur , comercializata de catre reclamanti, suma la plata careia au fost obligati in solidar.
Prin adresa 11628/18.05.2007 emisa de SC Compania de Apa Oradea S.A. (fila 44 din dosarul de fond), se invedereaza instantei faptul ca popririle care au fost retinute de la reclamantul S D pentru d-na D I, in perioada 1987-1989 au fost in suma de 6924 lei vechi, nerezultand insa ca sumele de bani ar fi reprezentat bunuri confiscate in temeiul unei hotarari penale, ca masura de siguranta, nici ca acestea ar fi fost virate in contul B.N.R.
Prin adresa nr.15350 din 12.12.2006 emisa de B.N.R. Bucuresti catre Sucursala Bihor (fila 30 dosar de fond), s-a comunicat ca nu au fost identificate documente care sa ateste depunerea in banca, in anul 1979 a unor bunuri din metal pretios confiscate pe numele reclamantilor, cum nu exista vreun raport de evaluare prin care s-a calculat valoarea bijuteriilor in cauza.
Potrivit art. 26 din OUG nr. 190/2000, persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase si pietre pretioase de natura celor prevazute la art. 4 au fost preluate abuziv de catre stat pot solicita restituirea acestora judecatoriei in raza careia domiciliaza sau isi au sediul, pana la data de 31 decembrie 2009.
Instanta de recurs, prin decizia civila nr.38/R/2009 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. 5248/111/2008, obligatorie conform art. 315 cod procedura civila pentru judecatorii fondului, a stabilit ca aplicabilitatea prevederilor art. 29 din OUG nr. 190/2000 nu poate fi limitata, in mod artificial, exclusiv la acele situatii in care bunurile fiind gasite, au fost confiscate in natura, atata vreme cat masura confiscarii, indiferent ca vizeaza obiectele in materialitatea lor sau contravaloarea acestora, a fost dispusa in temeiul aceluiasi text legal si a produs aceleasi consecinte in privinta patrimoniului persoanei de la care s-a dispus confiscarea.
Avand in vedere ca din adresa nr. 13359/04.06.2008 emisa de SC Compania de Apa Oradea SA, adresa nr. 794/27.06.2008 emisa de Arhivele Nationale Directia Judeteana Bihor si adresa nr. 771/52/A/2008 emisa de Biroul Executari penale din cadrul Judecatoriei Oradea rezulta ca nu a fost posibila conservarea inscrisurilor care sa ateste achitarea integrala de catre reclamanti a sumei de 17.490 lei, ca urmare a expirarii termenelor de pastrare a acestora, instanta, avand in vedere considerentele deciziei civile nr.38/R/2009 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. 5248/111/2008, obligatorie conform art. 315 cod procedura civila pentru judecatorii fondului, a facut in speta aplicarea prevederilor art. 1198 punct. 4 Cod civil, procedand la administrarea probei testimoniale in vederea determinarii intinderii exacte a sumei achitata de reclamanti catre Banca Nationala a Romaniei in temeiul Sentintei penale nr. 1125/1979 pronuntata de Judecatoria Oradea, modificata prin Decizia penala nr. 547/1979 a Tribunalului Bihor.
Astfel, in cauza au fost audiati martorii B F ( declaratia de la fila 8 dosar), S F ( declaratia de la fila 19 dosar) si P A ( declaratia de la fila 36 dosar).
Din declaratia martorului B F ( declaratia de la fila 8 dosar) rezulta ca reclamantul a achitat suma de bani ce a fost confiscata in anul 1979.
De asemenea martorul PA ( declaratia de la fila 36 dosar) a aratat ca stie ca reclamantii au achitat statului integral suma confiscata in anul 1979.
Avand in vedere ca reclamantiui au achitat integral suma confiscata in temeiul sentintei penale nr. nr.1125/1979, in baza art. 26 din OUG nr. 190/2000, instanta va admite actiunea reclamantilor si va obliga paratele sa plateasca reclamantilor suma de 17490 lei reprezentand contravaloarea cantitatii de 57,27 grame aur, suma confiscata reclamantilor si care sa fie actualizata potrivit indicelui de inflatie stabilit de Institutul National de Statistica pentru perioada cuprinsa intre data confiscarii si data pronuntarii prezentei hotarari.
Instanta va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parata BANCA NATIONALA A ROMANIEI.
Admite actiunea civila formulata de reclamantii D I, domiciliata in O, T G, nr. 49 si S D, domiciliat in O, F, nr. 36 impotriva paratilor BN R, cu sediul in B, sector 5, L, nr. 25 si B N R . SUCURSALA B cu sediul in O, P T, nr. 8 si, in consecinta:
Obliga paratele sa plateasca reclamantilor suma de 17490 lei reprezentand contravaloarea cantitatii de 57,27 grame aur, suma confiscata reclamantilor si care sa fie actualizata potrivit indicelui de inflatie stabilit de Institutul National de Statistica pentru perioada cuprinsa intre data confiscarii si data pronuntarii prezentei hotarari.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 02.02.2011.

Sursa: Portal.just.ro