Prin rezolutia Prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria N din data de 03.06.2013, in dosarul nr. _./P/2013, s-a dispus in temeiul art. 228 alin. 6 C.p.pen., raportat la art. 10 lit. a) C.p.pen., neinceperea urmaririi penale fata de numita MD, pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, fapta prevazuta si pedepsita de art. 307 C.pen.
Pentru a adopta aceasta solutie, s-au avut in vedere actele premergatoare efectuate si referatul organului de cercetare penala al politiei judiciare, potrivit caruia minora rezultata din relatia partilor nu a mai dorit sa mearga la tatal sau, fara insa a fi influentata in vreun mod de mama sa sau alte persoane.
Impotriva rezolutiei s-a formulat, potrivit art. 278 C.pen., plangere la procurorul ierarhic superior, ce a fost respinsa prin rezolutia nr. 1259/II/2/2013 din 10.07.2013 data de Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul G.
Impotriva solutiei de netrimitere in judecata, petentul s-a adresat cu plangere la instanta, in temeiul art. 2781 C.p.pen., invederand ca mama se opune vizitarii minorei, ca nu a fost chemat de organul de cercetare penala pentru a-si sustine pozitia iar martorii invocati in referat nu sunt credibili, neasistand niciodata la tentativele sale de a-si vizita fiica minora.
De asemenea, a aratat ca nici numitul RF, care l-a insotit de mai multe ori, nu a fost audiat ca martor, desi l-a mentionat in plangeri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca plangerea formulata de petent este intemeiata, urmand a fi admisa in baza art. 278 alin. 8 lit. b) C.p.pen., cu consecinta trimiterii cauzei la parchet pentru inceperea urmaririi penale.
Pentru a se pronunta astfel, instanta are in vedere ca, prin sentinta civila nr. 2444/2011 pronuntata de Judecatoria TJ in dosarul nr. _../318/2010, s-a incuviintat intelegerea partilor in sensul ca reclamantul GC sa aiba legaturi personale cu minora G.E.I, rezultata din casatoria cu numita G (M) D, la domiciliul sau conform programului stabilit, urmand ca reclamantul sa o ia si sa aduca inapoi minora la domiciliul mamei.
Prin plangerea adresata organelor penale, petentul a aratat ca intimata nu respecta masurile privind incredintarea minorei, incepand cu data de 02.02.2013 minora refuzand sa mai plece de la domiciliul mamei cu tatal sau.
Cercetarile efectuate insa in cauza penala sunt insuficiente pentru a sustine solutia propusa, confirmata de procuror.
Astfel, in cauza nu s-a retinut si nici nu s-a inlaturat motivat declaratia numitului RF, care a aratat ca mama fetitei nu a lasat-o sa mearga cu tatal ei (declaratie 16.03.2013, 06.04.2013) insa au fost retinute declaratiile numitilor BE si GF, desi din acestea nu rezulta motivul refuzului minorei de a-si insoti tatal.
In acest sens, se retine ca minora, la acel moment, avea varsta de 4 ani si jumatate iar faptul ca, dupa ce in perioada ulterioara pronuntarii sentintei si pana la data de 02.02.2013 a mers de buna voie la tatal sau, ulterior a refuzat fara a se determina motivele acestei schimbari de atitudine, obliga organul penal sa efectueze cercetari suplimentare, avandu-se in vedere si declaratiile mamei care a invocat manifestarea de vointa a fiicei, fara insa a putea oferi ea insasi motivele acestei atitudini.
Or, potrivit art. 307 alin. 2 Cod penal, constituie infractiunea de nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului fapta persoanei careia i s-a incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca, spre crestere si educare, de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de parti sau de organul competent.
Simplul refuz al minorului de a lua contact cu tatal nu pune la adapost de raspundere penala pe mama careia i-a fost incredintat, deoarece acest refuz poate fi un reflex al atitudinii mamei fata de tatal copilului.
Prin urmare, retinand din cuprinsul actelor de cercetare efectuate ca intre petent si fiica sa nu s-au stabilit legaturile in modalitatea prevazuta prin hotararea judecatoreasca, era necesar a se lamuri temeiurile launtrice pentru care minora refuza sa-si mai insoteasca tatal, respectiv efectuarea unor anchete sociale la domiciliile partilor pentru a se verifica in mod concret situatia fiecarui parinte, mediul oferit de fiecare si conditiile in care relatiile parintesti pot fi mentinute, precum si intocmirea unui referat de evaluare a minorei, de specialisti din cadrul Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Gorj, pentru a se determina daca aceasta refuza in mod real a-si mai vizita tatal, in caz afirmativ sa se stabileasca motivele, mai exact daca eventualul refuz manifestat de minora este expresia atitudinii sale neconstranse, sau mai curand rezultatul unei atitudini induse de mama sa, cu care locuieste in mod obisnuit (avand in vedere si varsta frageda a minorei) ori exista alte temeiuri care justifica aceasta atitudine, primand ocrotirea interesului superior al minorului, independent de relatiile dintre fostii soti, parinti ai acestuia, in orice caz putandu-se identifica modalitati de reluare a legaturii cu tatal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Admite plangerea formulata de petentul GC, cu domiciliul in _, in contradictoriu cu intimata MD, cu domiciliul in _.
Desfiinteaza rezolutia de neincepere a urmaririi penale din 03.06.2013 data de Parchetul de pe langa Judecatoria N in dosarul nr. _./P/2013.
Trimite cauza Parchetului de pe langa Judecatoria N in vederea inceperii urmaririi penale.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica de la 03 Septembrie 2013.
Presedinte,
Grefier,