Partaj Sentinta penala nr. 2800 din data de 05.10.2011
pronunțată de Judecatoria Moinesti

JUDETUL BACAU JUDECATORIA MOINESTI
SENTINTA PENALA NR. 2800 Din 05.10.2011
Judecator, Carmen Patilea
Constata ca prin actiunea inregistrata sub nr.632/260/2009 pe rolul Judecatoriei Moinesti, jud.Bacau reclamantul S.I. a chemat in judecata pe parata S.R. solicitand partajarea averii ramase dupa defunctii S. Andrei decedat la data de 07.06.1960 si S. Amalia decedata la data de 25.07.2001 ,cu cheltuieli de judecata.
Actiunea a fost timbrata cu 19 lei prin chitanta nr.6983468/18.02.2009 , 0,3 lei timbru judiciar si in motivare arata reclamantul ca doreste impartirea averii ramase dupa defunctii parinti.
La termenul de judecata din data de 24.04.2009 , reclamantul si-a marit petitul actiunii cu 1 ha teren forestier si isi modifica actiunea in sensul ca solicita sa se constate ca defunctii au dobandit imobilele care compun masa succesorala au fost dobandite prin efectul uzucapiunii de 30 de ani , neexistand acte de proprietate.
Aceasta modificare a fost timbrata cu taxa de timbru in valoare de 923 lei prin chitanta 7059151/ 08.05.2009.
Parata nu a depus intampinare , nu s-a prezentat in instanta dar la fila 39 dosar , S.R. solicita ca reclamantul sa depuna la dosar declaratia succesorala corecta in care sa fie trecute 1 ha teren padure si 0,10 ha teren arabil pe care 1-a instrainat acesta in anul 1998 fara acordul mamei si a sorei. In cauza s-au depus acte, s-au audiat martori, s-au luat interogatorii , probatorii din analiza carora instanta a retinut urmatoarele:
La data de 07.06.1960 a decedat S. Andrei si la data de 25.07.2001 S. Amalia, ambii cu ultimul domiciliu in sat Faget , corn. Ghimes Faget , jud. Bacau.
Mostenitori cu vocatie succesorala au ramas in calitate de descendenti directi S.I. si S.R. , fiu si fiica .
In sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (fila 4 dosar) defunctii figureaza la rolul agricol cu o locuinta din 1938 , un grajd, teren curti constructii aflat in Ghimes Faget de 400 mp, 600 mp teren arabil, 2,12 ha teren fanete naturale , aflate in aceeasi localitate.
Cu aceleasi imobile a figurat defuncta in rolul agricol asa cum rezulta din adeverinta nr.599/18.03.2002 , la aproximativ un an de la decesul numitei S. Amalia (fila 8 dosar).
2
Prin titlul de proprietate nr.2490/11.08.1993 (fila 14 dosar) s-a facut dovada ca dupa defunctul S. Andrei s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 1 ha teren padure.
Reclamantul prin audierea martorilor F.G. si S.G. (filele 26-27 dosar) a dovedit ca defunctii au stapanit incepand cu anii 1960 si pana la deces terenurile la pct. Acasa, Orodic , Petricheni, Siclau.
Aceeasi martori relateaza ca defunctii au construit o casa si un grajd care alaturi de terenurile enumerate au fost folosite continuu, netulburat si sub nume de proprietar.
Fiind zona necooperativizata , s-a impus efectuarea unor expertize prealabile care sa individualizeze bunurile imobile care au apartinut defunctilor.
In vederea dobandirii proprietatii prin uzucapiune, se cere exercitarea unei posesii utile in tot timpul cerut de lege, respectiv 30 de ani (art. 1847 si art. 1890 C.civ.). Rezulta ca prima si cea mai importanta conditie pentru a opera uzucapiunea este exercitarea unei posesii, iar nu a unei simple detentii precare.
Pentru ca stapanirea materiala a unui bun sa fie apta sa duca la dobandirea dreptului de proprietate prin prescriptie achizitiva, este necesar ca ea sa constituie manifestarea exterioara a prerogativelor acestui drept real, prin exercitarea faptelor materiale si a actelor juridice care obiectiveaza continutul juridic al dreptului de proprietate, si sa fie exercitata "de noi insine sau de altul in numele nostru" (art. 1846 alin.2 C.civ.). Cu alte cuvinte, este necesar sa existe atat elementul corpus, cat si animus, respectiv intentia de a stapani bunul pentru sine.
In cazul coproprietatii sau al indiviziunii, coproprietarul care stapaneste bunul in materialitatea lui are reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul atat pentru sine (are animus sibi habendi), in masura corespunzatoare cotei sale parti, cat si reprezentarea subiectiva ca stapanesc bunul pentru ceilalti coproprietari (animus detinendi), in ce priveste cotele acestora. Prin urmare, coposesorul este atat posesor, cat si detentor precar. Aceasta concluzie se impune in lumina dispozitiilor art. 1853 alin.2 C.civ., care asimileaza "actele ce exercitam...asupra unui lucru comun" cu detentia precara.
Mai mult, art. 1855 C.civ. instituie o prezumtie relativa de conservare al caracterului precar al detentiei: "Cand posesorul a inceput a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrara". Pentru a rasturna aceasta prezumtie, este necesar ca fostul detentor precar sa faca dovada intervertirii detentiei in posesie, printr-una din modalitatile limitativ prevazute de art. 1858 C.civ.
Prin urmare, in principiu, din momentul in care s-a facut dovada coposesiei, acel coposesor care pretinde ca a dobandit cotele celorlalti coproprietari prin uzucapiune este tinut sa faca dovada neechivoca a intervertirii calitatii sale de detentor precar in posesor exclusiv, sub sanctiunea respingerii actiunii sale. In sistemul codului nostru civil uzucapiunea este un mod de
3
dobandire a proprietatii unui bun imobil ca efect al exercitarii unei posesiuni utile asupra acelui bun intr-un interval de timp determinat de lege.
Pentru dobandirea dreptului de proprietate imobiliara prin uzucapiunea de 30 de ani asa cum este reglementat in art.1890 C.civ. e necesar sa fie indeplinite cumulativ doua conditii: posesia propriu-zisa sa fie utila , adica neviciata si sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani indiferent daca posesorul este de buna credinta sau de rea credinta.
In acest sens, art.1846 alin.l C.civ. prevede ca orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii iar conform art.1847 C.civ. ca sa se poata prescrie se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.
Asadar, ceea ce trebuie sa dovedeasca reclamantul care invoca in favoarea sa efectele uzucapiunii de 30 de ani este ca stapanirea pe care a au exercitat-o defunctii pe toata durata termenului respectiv a fost o adevarata posesie, respectiv ca reunea cele doua elemente constitutive ( animus si corpus) si toate calitatile cerute pentru ca posesia sa fie utila.
Acest lucru reiese fara echivoc din probele administrate in cauza de catre reclamant.
In consecinta, fata de situatia de fapt astfel retinuta instanta apreciaza ca reclamantul au facut dovada actelor materiale de stapanire efectiva pe tot termenul prevazut de lege iar toate aceste acte materiale de stapanire reflecta intentia parintilor sai de a se comporta ca adevarati titulari ai dreptului de proprietate, ceea ce caracterizeaza o atitudine subiectiva specifica titularului real al dreptului de proprietate.
Asadar, fiind indeplinite conditiile prev. de art.1846 si urm. Cod civ. instanta va constata ca defunctii au dobandit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenurilor.
La solicitarea paratei , reclamantul a depus o " Declaratie" (fila 58 dosar) prin care se atesta ca defuncta Suciu Amalia in fata unui reprezentant al Primariei , a dat o declaratie in care arata ca in luna mai a anului 1998 a instrainat numitului B.G. suprafata de 10 ari , arabil intravilan situat in intravilanul satului Fagetul de Sus.
Declaratia a fost motivata prin aceea de a fi scos de la rolul sau terenul si trecut la cel al cumparatorului.
Sunt reale sustinerile paratei ca nu se putea instraina un teren cu acte sub semnatura privata dar nu s-a facut dovada prin titlul de proprietate ca terenul a apartinut succesiunii.
Calitatea de mostenitor deriva atat din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei cat si din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale. In ceea ce priveste stabilirea calitatii de mostenitor, instanta retine ca potrivit disp. art. 659 C.civ. succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului.
4
Prin incheierea din data de 24.11.2010 , pe baza probelor administrate , in baza art.673 indice 5 -673 indice 6 Cod proc.civ s-a constatat ca masa succesorala se compune din: o casa construita din lemn compusa din 3 camere , acoperita cu tigla , cu vecinii ...., o sura din lemn acoperita cu tigla, 1 ha teren padure situat in Bolovanis , corn Ghimes Faget, jud. Bacau , suprafata totala de 2.328 mp (813 mp curte +1515 mp arabil), cu megiesii:....,, fanat extravilan sat Bolovanis, pct. Paraul Orodic in suprafata de 2.354 mp cu vecinii: ...., teren fanat la pct. Petricheni in suprafata de 5.000 mp cu megiesii:...., teren fanat extravilan in sat Bolovanis , pct. Petricheni ,in suprafata de 1.254 mp cu
megiesii :....., 17609 mp teren fanat extravilan Bolovanis ,pct. Petricheni , cu
vecinii:... 3.672 mp teren fanat extravilan , sat Bolovanis, pct. Siclau, cu vecinii:.. 14547 mp teren fanat extravilan sat Bolovanis, pct. Siclau, cu vecinii...
S-a stabilit cota de partaj de Vi pentru fiecare mostenitor.
in conformitate cu dispozitiilor art.673 indice 6 alin.l C.pr.civ, au fost numiti experti de specialitate constructii si topo care sa evalueze bunurile, sa formuleze propuneri de lotizare, cu respectarea posesiei, intereselor partilor, pe cat posibil in natura si evitarea sultelor prea mari.
Parata a formulat obiectiuni la variantele de lotizare finale formulate de expertul topo , in sensul ca terenul de la pct.Acasa pe care se afla casa ,grajdul si anexele sa nu fie impartit si sa fie atribuita unui singur mostenitor suprafata totala de 2328 mp.
De asemenea arata ca pentru terenul extravilan Bolovanis este inadmisibil ca suprafata totala sa fie partajata in doua loturi de 14.298 mp si 249 mp iar in conditiile in care sunt respinse asemenea obiectiuni sa-i fie atribuita reclamantului intreaga masa de partaj si sa fie obligata la sulta.
Prima solicitare a paratei va fi respinsa pe considerentul ca terenul curti constructii are o dimensiune generoasa si o valoare mare , astfel este in folosul ambelor parti pentru a fi partajat in natura , atat din punctul de vedere a unei eventuale constructii cat si din punctul de vedere al eliminarii sultelor.
Este admisibila obiectiunea in ceea ce priveste atribuirea uneia dintre parti a suprafetei de 249 mp , fanat , in conditiile in care practic este lipsita de folosinta o asemenea folosinta.
Nu este necesar sub acest aspect sa fie refacuta expertiza deoarece se poate atribui si terenul respectiv tot reclamantului si acesta sa plateasca sulta paratei.
imparteala in natura primeaza astfel in baza art.673 indice 5 alin.2 Cod proc civila , va fi respinsa cererea paratei prin care reclamantul sa preia toate bunurile succesorale si sa plateasca sulta.
Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 728 alin. 1 C. civ. instanta va admite actiunea principala si va dispune iesirea partilor din indiviziune,conform variantei 2 modificate , deoarece nimeni nu poate fi obligat a ramane in stare de indiviziune .