Proprietate privata

JUDETUL BACAU JUDECATORIA MOINESTI
SENTINTA CIVILA NR. 1717
Din 18.05.2011
Judecator,
Carmen Nela Patilea
Constata ca prin actiunea inregistrata sub nr..../260/2010 pe rolul Judecatoriei Moinesti, jud. Bacau , reclamantul B.I. a chemat in judecata pe paratul H.N. solicitand obligarea acesteia sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie, suprafata de 300 mp teren situat in extravilan situat in ...., cu vecinii ....., cu cheltuieli de judecata.
Actiunea a fost timbrata cu 150 lei ron prin chitanta nr.0154763/ 12.04. 2010 , 1,50 lei timbru judiciar si in motivare arata reclamantul ca paratul ii ocupa fara drept o suprafata de teren asupra careia are drept de proprietate asa cum rezulta din certificatul de mostenitor autentificat sub nr.... la BNP CD.
In baza art.115 Cod proc. civila paratul a formulat intampinare in care solicita respingerea actiunii motivat ca titlul invocat de catre reclamant nu reprezinta titlu de proprietate conform legii, la randul sau este proprietar
conform s.c. nr.....a Judecatoriei Moinesti , in consecinta prezenta cauza este
prematur formulata.
in cauza s-au depus acte, s-au audiat martori, probatorii din analiza carora instanta a retinut urmatoarele:
Conform certificatului de mostenitor autentificat sub nr.....la BNP Cazan
Diana Moinesti, reclamantul B.I. e"ste unic mostenitor dupa defuncta sa mama , B.M. (fila 6 dosar) pe langa alte suprafete de teren si asupra 13.977 mp terea situat in extravilan situat in comuna ....cu vecinii: Hirlea Nelu ,Darlau Marius, Enea Maria; Venter Stefan, Panaite Olga.
La randul sau defuncta B.M. a devenit unica mostenitoare asupra aceleasi
suprafete de teren , conform certificatului de mostenitor autentificat sub nr.....la
BNP Cazan Diana Moinesti(filele 9-12 dosar).
Paratul H.N. primeste prin s.c. nr.....a Judecatoriei Moinesti, in lotul sau
in urma tranzactionarii terenul in suprafata de 8057,66 mp teren extravilan situat
tot la pct.....cu vecinii : N-Bobeica Mariana si Venter Liviu , S-Darlau Marius,
E-Bobeica Mariana, V-Enea Mihai, V-Enea Mihai si Enea Dragomir (filele 38-39 dosar).
La data de...., defuncta B.M. incheie pentru suprafata de 488 mp cu Petrom S.A. Bucuresti, un contract de inchiriere , in vederea exploatarii acesteia din urma a unei sonde (filele 44-46).
Conform adresei din 29.09.2009 , SC Petrom informeaza pe B.M. , ca paratul H.N. s-a prezentat cu s.c. nr .....a Judecatoriei Moinesti , ca titlul de
2
proprietate pe acelasi teren si astfel fiind litigiu au sistat plata chiriei (fila 47 dosar).
H.N. si-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu , conform extrasului de carte funciara (fila 51,52,80-84 dosar).
Martorul reclamantului, R.M. arata ca terenul a fost stapanit de bunica, respectiv mama acestuia dar arata ca de fapt este in prezent in posesia Petrom care nu mai achita chiria familiei B. (fila 86 dosar).
Martora B.E. ca si R.M., ii intareste acestuia depozitia ca terenul a fost stapanit de catre familia reclamantului dar ca si acesta pozitioneaza sonda ca fiind jumatate pe terenul reclamantului si jumatate de cel a paratului.
Martorii paratului D.M. si E.D. (filele 88-89) spun ca terenul ar apartine paratului dar ca si ceilalti martori declara ca terenul este ocupat de o sonda si disputa se refera la incasarea chiriei aferente.
Prin actiunea inregistrata sub nr..... pe rolul Judecatoriei Moinesti ,
paratul H.N. a chemat in judecata pe SC Petrom intr-o actiune in revendicare asupra terenului din cauza pendinte si in care B.M. a formulat cerere de interventie in nume propriu in care doreste revendicarea aceleasi suprafete de 300 mp lapct.....
Este important de mentionat ca actualmente nici una dintre parti nu primeste contravaloarea chiriei pentru sonda respectiva.
Actiunea in revendicare este acea actiune reala-petitorie prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Din probele administrate nu a rezultat ca in prezent paratul foloseste in vreun fel terenul reclamantului , mai mult decat atat , terenul este ocupat de o sonda proprietatea unei societati.
Mai mult decat atat, conceptul actiunii in revendicare a fost formulat de doctrina deoarece Codul civil nu contine prevederi speciale in materia revendicarii imobilelor.
El pune in discutie doua probleme: proba dreptului de proprietate si caracterul imprescriptibil. Prima problema - proba dreptului de proprietate incumba reclamantului care pretinde ca este proprietarul imobilului. Aceasta este o regula generala de purtare a proceselor. In acest sens art.1169 CCiv. statueaza " Cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca". Revendicarea este intentata impotriva posesorului actual, parat in revendicare si prezumat proprietar pana la proba contrara . Aceasta prezumtie este totusi puternica pentru ca atata timp cat reclamantul nu face dovada dreptului sau de proprietate, actiunea in revendicare nu poate sa aiba sorti de izbanda.
Reclamantul trebuie sa justifice in mod pozitiv dreptul pe care il invoca si nu se poate limita sa demonstreze ca paratul este fara drept.
Dar aceasta nu inseamna ca nu are nimic de dovedit.
Dimpotriva, el este obligat sa produca probe deoarece judecata implica o comparatie a posesiilor si a titlurilor. Proba dreptului de proprietate nu este
3
deloc o chestiune simpla; de aceea o astfel de proba a fost denumita PROBATIO DIABOLICA .
Dificultatea principala survine din imprejurarea ca in sistemul nostru de drept inscrisul translativ de proprietate nu poate face dovada deplina a dreptului de proprietate decat daca emana de la adevaratul proprietar. Dar pentru ca o persoana sa fie considerata cu adevarat proprietar trebuie sa dovedeasca ca a dobandit bunul tot de la un adevarat proprietar si asa mai departe urcand la infinit lantul transmisiunilor.
Daca exista doar unul singur care nu a fost proprietar, toti cei care i-au succedat nu puteau sa dobandeasca imobilul in mod legal.
Altfel spus, revendicantul trebuie sa dovedeasca ca toti transmitatorii anteriori au avut calitatea de adevarati proprietari ceea ce cel mai adesea e imposibil. De aceea in sistemul Codului civil singura dovada deplina si absoluta a dreptului de proprietate imobiliara o constituie uzucapiunea. Proba proprietatii imobiliare este libera, ca proba ceruta unei parti nu este proba absoluta a dreptului de proprietate, ci o proba relativa, dreptul mai probabil decat cel al adversarului. Aprecierea se va face si prin prezumtii de fapt care se grupeaza in jurul a doua notiuni : posesia si titlul . Titlul trebuie sa fie un act translativ de proprietate sau un act declarativ.
Certificatele de mostenitor nu pot face prin ele insele dovada de plin drept a dreptului de proprietate si nu constituie un titlu de proprietate.
Asa fiind, certificatul de mostenitor nu face dovada ca bunurile in cauza au fost proprietatea lui de cujus si, ca urmare a transmisiunii succesorale, sunt proprietatea mostenitorului in lotul caruia se afla aceste bunuri. Certificatul de mostenitor nu constituie un titlu de proprietate nici intre cei care au consimtit la eliberarea lui, si cu atat mai putin, fata de tertele persoane. El face doar dovada calitatii lor de a dobandi prin succesiune acele bunuri numai daca ele au apartinut celui despre a carui mostenire este vorba.
Certificatul de mostenitor nu are, deci, calitatea de a fi un act din categoria acelora translative de proprietate. Pentru a se constata dreptul de proprietate al mostenitorilor asupra bunurilor, certificatele de mostenitor trebuie coroborate cu actele de proprietate in baza carora de cujusul a devenit proprietar al bunurilor lasate mostenire.
Daca acest act nu poate fi produs in fata instantei nu se poate retine o prezumtie de existenta a lui, ci dimpotriva o prezumtie contrara. Si doctrina (a se vedea Francisc Deak- Tratat de drept succesoral, ed. Actami, Bucuresti, 1999, p. 539 si Dumitru Macovei- Drept civil. Contracte. Succesiuni, ed Junimea, Iasi, 2000, p.519-520) a fost de aceeasi parere cand s-a referit la puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. Astfel se admite ca certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada proprietatii, nu constituie fata de terti un titlu de proprietate, caci notarul nu are caderea sa certifice calitatea de proprietar a celui care lasa mostenirea, ci numai calitatea de mostenitor si a cotei sau bunurilor (impartite prin buna invoiala) care
4
se cuvin fiecarui mostenitor in parte (art. 88 alin 1 din Legea 36/1995). "...Certificatul de mostenitor nu face proba dreptului de proprietate, respectiv nu constituie dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului l-au apartinut acestuia in proprietate care apoi, prin efectul mostenirii, au fost transferate in patrimoniul succesorului."
Fata de cele aratate anterior, va fi respinsa actiunea , privind revendicarea ca nefondata.
In baza art. 274 Cod proc. civila va fi obligat reclamantul care cazut in pretentii, catre parat la plata cheltuielilor de judecata onorariu aparator.