SOMATIE DE PLATA - admite, in parte, cererea Sentinta civila nr. 2219 din data de 21.12.2009
pronunțată de Judecatoria Mizil

Prin Sentinta civila nr.2219/21.12.2009, pronuntata de Judecatoria Mizil, a fost admisa in parte cererea cu caracter de somatie de plata formulata de creditoarea Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., in contradictoriu cu debitorul T.D. Ca urmare debitorul T.D. a fost obligat ca in termen de 30 zile de la comunicarea sentintei sa achite creditoarei suma de 45 Euro reprezentand contravaloarea ratelor a III-a si a IV-a TURND/rovinieta din anul 2006, rate scadente la data de 29.12.2006, respectiv 29.03.2007 si neachitate, precum si suma de 45 Euro, reprezentand penalitati de intarziere, sume ce urmau sa se achite la cursul de schimb al B.N.R., valabil in ultima zi a lunii anterioare datei scadentei.
La pronuntarea acestei solutii s-a argumentat ca in ceea ce priveste suma de 45 EURO, reprezentand contravaloarea ratelor a-III-a si a-IV-a, pret al serviciilor de utilizare, instanta constata ca reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila, in sensul textului de lege mentionat si a art.379 C.proc.civ., rezultand din cuprinsul contractului,al tabelului de calcul al ratelor restante si al penalitatilor la contractul incheiat de catre parti precum si al convocarii la conciliere si al instiintarii de plata,depuse la dosar. Avand in vedere principiul interdependentei si reciprocitatii obligatiilor partilor semnatare ale unui contract, atat timp cat debitorul, in calitate de client, a beneficiat de furnizarea serviciilor creditoarei, conform clauzelor contractuale, fara a contesta calitatea acestora sau cuantumul sumelor datorate, conform art. 2 din contract, datoreaza incasatorului executarea exacta a contraprestatiei, in conformitate cu dispozitiile art.969-970 C.civ.
In ceea ce priveste penalitatile contractuale, reprezentand daune-interese moratorii, in suma de 64,87 EURO, instanta constata ca indeplinesc conditiile cerute de textul de lege special cu privire la creanta, insa ca sunt datorate numai in parte, pentru urmatoarele motive:
Solutia asupra celui de-al doilea capat de cerere a fost argumentata cu aceea ca potrivit art.3.1 din contractul incheiat intre parti, s-a prevazut obligatia debitorului de a achita penalitati de 0,15% pe zi pentru neplata la termen a sumelor datorate, totalul penalitatilor de intarziere putand depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate.
Instanta a apreciat ca aceasta clauza trebuie interpretata in lumina dispozitiilor Legii nr.193/2000, modificata, privind clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori, in vigoare la momentul incheierii conventiei intre partile in litigiu. Conform art. 1 alin 3, se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in intelegerile realizate cu consumatorii.
S-a mai aratat ca in acceptiunea art.2 alin.1,din aceeasi lege,prin ,,consumator‘‘,in continutul careia intra si notiunea de utilizator,se intelege orice persoana fizica,care,in temeiul unui contract,actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale,industriale sau de productie,artizanale ori liberale,iar prin ,,comerciant‘‘ se intelege orice persoana juridica care,in temeiul unui contract, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale.
Plecand de la aceste definitii ale legii,precum si de la disp.art.1 din O.U.G.84/2003,creditoarea este o societate comerciala, a carei activitate,in relatiile cu tertii,se implineste pe principii comerciale,aceste din urma prevederi fiind sustinute chiar de creditoare,prin cerere.
Este considerata clauza abuziva, potrivit art. 4 din acelasi act normativ, orice prevedere contractuala care nu a fost negociata direct, nedand posibilitatea consumatorului de a influenta natura ei si care creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in defavoarea consumatorului si incalcand principiul bunei-credinte.
Aceasta dispozitie legala ocroteste interesele consumatorului, in sensul acordarii posibilitatii de a negocia, de pe pozitii de egalitate, clauzele contractuale, fiind, totodata, o expresie a manifestarii efective, reale, a libertatii de vointa.
Or, in speta, clauza inserata in art.3.1 din contract, care nu limiteaza in timp sau in cuantum valoarea penalitatilor, dand, astfel, posibilitatea creditorului sa ramana in pasivitate pana la implinirea termenului de prescriptie, nu satisface in intregime cerintele unei clauze conforme cu dispozitiile legale si principiul bunei credinte. Aceasta intrucat, pe de o parte, debitorul nu a putut influenta continutul acesteia, avand in vedere ca respectiva conventie reprezinta un contract-tip, care contine clauze de aderare, prestabilite, in mod unilateral, de creditoare, iar, pe de alta parte, prevederea in discutie produce un dezechilibru grav intre situatiile partilor, in defavoarea debitorului, deoarece stabileste o raspundere unilaterala.
In aceste conditii, vazand si dispozitiile literei i) din anexa nr. 1 la Legea nr.193/2000, care enumera, cu titlu exemplificativ,tipurile de clauze abuzive, printre care si pe cea privind obligarea consumatorului la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, instanta a apreciat ca obligatia debitorului de a plati penalitati intr-un cuantum nelimitat, ajungandu-se la o valoare ce depaseste valoarea debitului (cuantum ce nu este justificat de prejudiciul efectiv suferit de creditor, intrucat, in perioada dintre data scadentei si data pana la care s-au calculat penalitati, nu au intervenit grave instabilitati monetare) reprezinta, cel putin in parte, o clauza abuziva ce vatama interesele consumatorului-debitor.
In final, instanta a mentionat ca totusi, avand in vedere dispozitiile art. 1066 C.civ. care permit inserarea in contract a unei clauze penale,ale art.4 din Legea 193/2000 precum si de principiile bunei credinte si al ocrotirii intereselor debitorului , instanta va admite in parte acest capat de cerere si va restrange efectele acestei clauze, in sensul ca va obliga pe debitoare doar la plata penalitatilor ce nu vor depasi valoarea debitului, respectiv in cuantum de 45 EURO.