JUDECATORIA MANGALIA
SENTINTA CIVILA NR. 1575/C DIN DATA DE 14.08.2008
Somatie de plata. Servicii de utilitate publica. Competenta materiala. Conflict de competenta.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. la 12.12.2007, reclamanta SC x SA Constanta a solicitat instantei de judecata emiterea unei ordonante care sa cuprinda somatia privind obligarea paratei B. R. la plata sumei de 137,44 lei reprezentand contravaloarea penalitatilor pentru achitarea cu intarziere a facturilor privind consumul de apa pentru perioada luna decembrie 2004 la care se adauga suma de 139,30 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, in perioada amintita, a prestat paratei o serie de servicii de gospodarie comunala constand in furnizarea apei potabile si in preluarea apei uzate si meteorice de la domiciliul acesteia.
Penalitatile, a sustinut reclamanta, au temei in lege si sunt calculate pentru sumele achitate la data de 26.11.2004, cuprinse in factura fiscala din 31.12.2004, care a devenit exigibila la 30 de zile de la emiterea ei, respectiv la data de 30.01.2005.
In vederea rezolvarii litigiului, a mai aratat reclamanta, s-a intocmit si procesul - verbal de conciliere directa din 04.10.2006, in cuprinsul caruia debitoarea a declarat sub semnatura ca este de acord sa noveze datoria anterioara intr-o obligatie de plata exigibila conform art. 1128 si urm. din Codul civil.
In drept, au fost invocate dispozitiile OG nr. 5/2001, art. 1128 si urm. din Codul civil si ale art. 30 alin. (3) si (4) din Legea nr. 241/2006.
Cererii i-au fost anexate, in copie, facturi fiscale, fisa de calcul privind penalitatile si procesul - verbal de conciliere directa din 22.09.2006.
Parata nu a formulat intampinare.
Prin sentinta civila nr. 213 din 24.01.2008 a Tribunalului Constanta s-a admis exceptia necompetentei materiale a acestei instante si s-a dispus declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Mangalia.
In considerentele acestei hotarari s-a retinut ca, din interpretarea coroborata si sistematica a dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3), art. 36 alin. (1) si art. 51 alin. (3) si (4) din Legea nr. 51/2006, reiese ca, in categoria serviciilor de utilitate publica, intra numai acele servicii care deservesc comunitatea, iar furnizarea unor astfel de servicii catre persoanele fizice sau juridice nu se circumscrie dispozitiilor art. 1 alin. (2) si (3) din lege deoarece nu se afla in prezenta unei utilitati ori a unui interes general, in scopul satisfacerii comunitatii.
S-a mai apreciat ca, in competenta instantei de contencios administrativ, intra litigiile ivite intre operatori si utilizatorii de servicii de utilitate publica deoarece aceste contracte se incheie de regula cu unitatile administrativ teritoriale, in baza unor achizitii publice; or, litigiile care vizeaza furnizarea unor servicii catre orice beneficiar nu se incadreaza in categoria serviciilor de utilitate publica si se circumscriu "litigiilor civile" in intelesul art. 51 alin. (4) din Legea nr. 51/2006.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Mangalia la 16.05.2008, insa, la termenul de judecata din data de 14.08.2008, instanta a invocat din oficiu exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Mangalia in solutionarea cauzei urmand ca, prin raportare la dispozitiile art. 137 alin. (1) din Codul de procedura civila, sa se pronunte cu prioritate asupra acesteia, fara a intra in cercetarea in fond a pricinii.
Procedand la solutionarea exceptiei invocate din oficiu, instanta retine ca a fost investita de reclamanta SC X SA Constanta cu o cerere privind emiterea unei somatii de plata impotriva paratei B. R. , iar litigiul dedus judecatii izvoraste din plata cu intarziere de catre aceasta a contravalorii serviciilor de gospodarie comunala constand in furnizarea apei potabile si in preluarea apei uzate si meteorice de la domiciliul sau.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 51/2006, "prezenta lege stabileste cadrul juridic si institutional unitar, obiectivele, competentele, atributiile si instrumentele specifice necesare infiintarii, organizarii, gestionarii, finantarii, exploatarii, monitorizarii si controlului functionarii serviciilor comunitare de utilitati publice", iar alineatul al doilea al aceluiasi articol prevede ca "in intelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilitati publice, denumite in continuare servicii de utilitati publice, sunt definite ca totalitatea activitatilor de utilitate si interes public general, desfasurate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul satisfacerii cerintelor comunitatilor locale, prin care se asigura urmatoarele utilitati:
alimentarea cu apa;
canalizarea si epurarea apelor uzate;
colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale (_)".
Articolul 2 din acelasi act normativ defineste termenii din cuprinsul legii, iar la lit. h) se arata ca prin utilizatori se inteleg persoane fizice sau juridice care beneficiaza, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilitati publice, in conditiile legii.
De asemenea, potrivit art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, in varianta anterioara modificarii aduse prin OUG nr. 13/2008, "solutionarea litigiilor patrimoniale si nepatrimoniale legate de incheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum si a celor izvorate din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competenta instantelor de contencios administrativ".
In cauza, litigiul izvoraste din neplata contravalorii serviciilor de gospodarie comunala constand in furnizarea de catre reclamanta a apei potabile si in preluarea apei uzate si meteorice de la domiciliul paratei, iar aceasta are calitatea de utilizator in acceptiunea art. 2 lit. h), astfel ca sunt incidente dispozitiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, anterior evocate.
Imprejurarea ca, prin OUG nr. 13/2008, s-a modificat continutul dispozitiilor art. 51 alin. (3) si s-a introdus un nou alineat (31), prin care s-a stabilit ca numai litigiile dintre unitatile administrativ - teritoriale si operatori sunt de competenta instantei de contencios administrativ, litigiile dintre operator si utilizatori urmand a fi solutionate de catre instantele competente, potrivit legii, nu face decat sa intareasca opinia instantei ca, pana la data intrarii in vigoare a OUG nr. 13/2008, numai instantele de contencios administrativ puteau judeca litigiile legate de incheierea si executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum si cele izvorate din neplata contravalorii serviciilor furnizate sau prestate.
Cum, insa, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 725 alin. (2) din Codul de procedura civila, instanta de contencios administrativ (investita mai inainte de modificarea dispozitiilor art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006 prin OUG nr. 13/2008) este competenta sa solutioneze prezentul litigiu, motiv pentru care va admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Mangalia si, pe cale de consecinta, va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Constanta.
Totodata, fata de dispozitiile art. 20 - 22 din Codul de procedura civila, instanta, constatand ivit conflictul negativ de competenta, va trimite dosarul Curtii de Apel Constanta pentru solutionarea acestuia.