Prin incheierea judecatorului de camera preliminara din data de 16.03.2015, in dosarul nr. 43899/245/2014 s-a dispus in esenta urmatoarele:
"In conformitate cu dispozitiile art. 345 alin. 1 Cod procedura penala, respinge, ca nefondate, exceptiile invocate de partea civila V., in cadrul procedurii de camera preliminara.
In temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, constata legalitatea sesizarii instantei prin rechizitoriul intocmit in data de 08.12.2014 de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul de urmarire penala avand nr. 16654/P/2014, precum si legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organul de urmarire penala, rechizitoriu privind pe inculpatii X si Y., ambii trimisi in judecata sub aspectul comiterii unei infractiuni de "lovire sau alte violente", prevazuta de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Dispune inceperea judecatii in prezenta cauza penala."
Judecatorul de camera preliminara a retinut urmatoarele:
"Prin rechizitoriul intocmit in data de 08.12.2014, de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul de urmarire penala avand nr. 16654/P/2014 si inregistrat pe rolul Judecatoriei Iasi in data de 18.12.2014, sub nr. 43899/245/2014, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor sub aspectul comiterii unei infractiuni de "lovire sau alte violente", prevazuta de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut in esenta ca in data de 24.10.2014, inculpatii anterior mentionati ar fi lovit cu o furca, respectiv cu un par, peste cap si maini pe numitul Vasiliu Gheorghe, fapt care i-a cauzat acestuia din urma p vatamare a integritatii corporale ce a necesitat pentru vindecare un numar de 7-9 zile de ingrijiri medicale.
Prin inscrisul depus la dosarul cauzei in data de 10.02.2015, persoana vatamata V. a solicitat schimbarea incadrarii juridice in ceea ce-i priveste pe inculpatii Calancia Vasile si Calancia Vasilica Mihai, iar acestia sa fie judecati pentru infractiunea de "tentativa de omor", asa cum el a solicitat prin plangerea depusa la organele de politie si asa cum reiese din declaratiile martorilor citati.
In analiza exceptiei invocate, instanta a apreciat ca trebuie avute in vedere, in principal, dispozitiile art. 342 Cod procedura penala, care reglementeaza obiectul procedurii in camera preliminara, care il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de cercetare penala.
Potrivit expunerii de motive care a stat la baza adoptarii proiectului Noului Cod de procedura penala, prin reglementarea procedurii camerei preliminare se urmareste rezolvarea chestiunilor ce tin de legalitatea trimiterii in judecata si de legalitatea administrarii probelor, asigurandu-se premisele pentru solutionarea cu celeritate a cauzei in fond.
Se instituie astfel competenta judecatorului de camera preliminara in verificarea conformitatii probelor administrate in cursul urmaririi penale cu garantiile de echitabilitate a procedurii. Sub acest aspect, legalitatea administrarii probelor este strans si exclusiv legata de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal.
In acest context, daca judecatorul va constata ca se impune inlaturarea mijlocului de proba, deoarece a produs o vatamare esentiala drepturilor procesuale ale unei parti, va exclude acel mijloc de proba.
Asadar, prin continutul dispozitiilor care reglementeaza camera preliminara, prin solutiile care pot fi dispuse, sunt prevazute criteriile in baza carora se stabileste daca procedura in cursul urmaririi penale a avut un caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond.
In completarea celor expuse, in analiza legalitatii administrarii probatoriului in cursul urmaririi penale, urmeaza a fi avute in vedere dispozitiile art. 101 Cod procedura penala care reglementeaza principiul loialitatii administrarii probelor si art. 102 Cod procedura penala, referitor la excluderea probelor obtinute in mod nelegal.
Judecatoria Iasi este instanta competenta, din punct de vedere material si teritorial sa solutioneze prezenta cauza, conform dispozitiile art. 35 si urmatoarele Cod procedura penala, iar rechizitoriul emis in cauza nu contine vicii de fond sau de forma, cuprinzand mentiunile prevazute de art. 328 Cod procedura penala.
Asa cum mentioneaza si procurorul, la momentul intocmirii actului de sesizare al instantei, sub aspectul continutului formal al rechizitoriului, trebuiau respectate dispozitiile art. 263 si urmatoarele Cod procedura penala.
Exigentele in materia continutului rechizitoriului trebuie analizate intr-o deplina corespondenta cu continutul concret al faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului si a probelor care au fundamentat aprecierea procurorului in acest sens.
Procedand in aceasta maniera, judecatorul de camera preliminara constata ca actul de sesizare al instantei este legal si complet intocmit, fiind descrisa fapta concreta pe care procurorul intelege sa o retina in sarcina ambilor inculpati si analizate probele administrate in cursul urmaririi penale ce au fundamentat aceasta opinie a procurorului.
Verificarea de catre judecatorul de camera preliminara in acest stadiu procesual a competentei instantei este strans legata de incadrarea juridica pe care procurorul de caz a inteles sa o stabileasca pentru fapta cu privire la care s-au efectuat cercetari si in raport de care a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor.
Nu exista mijloace procedurale prin care judecatorul de camera preliminara sa poata eventual dispune, exclusiv pe baza datelor existente la dosarul de urmarire penala, schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, aceasta posibilitate existand doar in cursul fazei procesuale a judecatii, conform art. 386 Cod procedura penala.
Rezulta astfel, de lege lata, din interpretarea concordanta a dispozitiilor care reglementeaza camera preliminara, pe de o parte si judecata, pe de alta parte, ca in cursul procedurii de camera preliminara verifica competenta formala a instantei sesizate, in raport de cadrul procesual trasat de procurorul de caz.
Aceasta interpretare este justificata de imprejurarea ca in cadrul procedurii de camera preliminara se transeaza in mod exclusiv aspecte ce tin de legalitatea sesizarii instantei, in raport de cadrul procesual stabilit de procurorul de caz, pentru a se putea stabili daca este sau nu cazul sa se dispuna inceperea judecatii in prezenta cauza.
Schimbarea incadrarii juridice in acest stadiu procesual este strans legata de aprecierea pe fond asupra probelor administrate in cursul urmaririi penale; mai exact, daca analiza concordanta a mijloacelor de proba administrate in cauza ar fi susceptibila sa duca la o alta incadrare juridica decat cea stabilita de procuror.
Pentru motivele anterior expuse, o astfel de analiza, chiar daca, teoretic, ar putea avea impact asupra competentei instantei, excede specificului procedurii de camera preliminara, putand fi pe deplin analizata in cursul judecatii.