Procedura de solutionare a doua cereri de reconstituire care au acelasi obiect. Necesitatea conexarii. Cerere de reconstituire a unui teren dobandit in devalmasie, in cadrul unei forme asociative Sentinta civila nr. 5488 din data de 18.03.2010
pronunțată de Judecatoria Iasi

Prin sentinta civila nr. 5488/18 martie 2010, pronuntata in dosarul nr. 24703/245/2010 al Judecatoriei Iasi instanta a respins plangerea formulata de petentul M.G .impotriva hotararii nr. xxx/2010, emisa de Comisia Judeteana de fond funciar Iasi, prin care s-a solicitat anularea acesteia si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 3,11 ha teren, situat pe raza comunei P., Judetul Iasi.
In motivarea de fapt a plangerii, petentul a aratat ca, in baza Lg. 247/2005 a formulat cererea inregistrata sub nr. 411/10.11.2005 la Primaria A. prin care a solicitat suprafata de 0,93 ha teren, folosita de Gostatul Sorogari si suprafata de 5,29 ha teren fosta pasune, in prezent impadurit.
Petentul arata ca a anexat cererii inscrisurile solicitate de legile fondului funciar.
Intimata respinge cererea de reconstituire cu motivarea ca acesteia nu i-a fost anexata declaratia pe proprie raspundere prevazuta de art.10 Lg. 18/1991, insa petentul apreciaza ca in ceea ce il priveste nu era necesara o asemenea declaratie pentru ca nu avea reconstituite alte suprafete de teren.
Mai mult, Comisia locala de fond funciar a propus validarea cererii de reconstituire.
Petentul mai sustine ca suprafetele de teren solicitate au fost preluate abuziv de catre CAP si predat la Gostatul Sorogari, respectiv la Ocolul Silvic.
Se arata in plangere ca suprafata de 0,93 ha teren este inscrisa in anexa 49 la HG nr. 890/2005, iar suprafata de 2,18 ha teren din totalul de 5,19 ha este inscrisa in anexa 38 la HG nr. 890/2005 si nu intelege de ce este purtat pe drumuri de catre intimata care nu respecta validarile si ca a formulat pe langa cererea nr. 411/10.11.2005 si cererile nr. 255/15.09.2005, respectiv 516/30.11.205 care au acelasi continut, insa intelege sa continue procedura doar cu privire la cererea nr. 411/10.11.2005.
Suprafata de 0,93 ha aratura se afla pe dealul Sorogari, iar suprafata de 5,29 ha reprezinta imas in devalmasie si este prevazuta in evidentele comunei A. si in rolul agricol al parintilor.
Astfel, una din cererile formulate a fost deja respinsa prin hotararea nr. yyy/17.09.2010 a Comisiei judetene Iasi de fond funciar si a atacat-o cu plangere in instanta, dar a pierdut irevocabil.
Analizand in mod coroborat actele si lucrarile dosarului de fata prin raportare la sustinerile partilor aflate in litigiu, instanta a retinut, in esenta, ca solutia Comisiei Judetene Iasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor este temeinica si legala, chiar daca incorect motivata, avand in vedere urmatoarele considerente:
In fapt, prin hotararea Comisiei Judetene Iasi de fond funciar nr. xxx/13.07.2010 s-a dispus respingerea cererii nr. 411/10.11.2005, formulata de petent si invalidarea propunerii Comisiei locale de fond funciar A. intrucat "pentru terenul in suprafata de 3,11 ha solicitantul nu face dovada ca acesta se afla in proprietatea autorului dupa anul 1945 si nici ca a fost preluat abuziv la stat".
Instanta retine, in context, ca in urma intrarii in vigoare a Lg. 247/2005 petentul a depus la Primaria Aroneanu cererea inregistrata sub numarul 411/10.11.2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete totale de 3 ha si 11 ari, reprezentand: 0,93 ha arabil, dovedit cu act de vanzare-cumparare si diferenta - imas in devalmasia satului Carlig.
Prin referatul nr. 411/15.09.2006 Comisia Locala de fond funciar Aroneanu propune validarea cererii si inscrierea petentului cu suprafata de 0,93 ha in anexa 49 si cu suprafata de 2,18 ha in anexa 38.
De asemenea, aceeasi comisie locala propune conexarea prezentei cereri la cererea nr. 516/30.11.2005.
Comisia Locala, in prezentarea situatiei juridice a terenului arata ca petentul face dovada dreptului de proprietate asupra acestuia cu actele de vanzare-cumparare anexate, ca suprafata de teren arabil a fost proprietatea parintilor petentului, ca a facut obiectul comasarilor si se afla in Podgoria Copou, iar pasunea a fost impadurita si se afla in prezent in administrarea Ocolului Silvic Iasi.
In analiza prezentei cereri instanta a pornit, cu precadere, de la retinerea unei situatii de fapt specifice spetei, si anume aceea ca petentul a formulat mai multe cereri de reconstituire cu un obiect material partial identic.
Astfel, asa cum reiese chiar din referatul Comisiei Locale de fond funciar A si cum sustine chiar petentul, la aparitia Lg. 247/2005, M.G. a formulat pe langa cererea inregistrata sub nr. 411/10.11.2005 si cererea inregistrata sub nr. 516/30.11.2005, avand un continut identic.
Desi aceste doua cereri ar fi trebuit solutionate impreuna, in mod gresit Comisia locala a emis referatul nr. 516/15.09.2006 (in aceeasi zi cu referatul nr. 411/15.09.2006), fara sa conexeze cele doua cereri, avand in vedere ca aveau o solutie firesc identica si aceeasi documentatie.
S-a ajuns astfel, la situatia in care, prin inaintarea separata a documentatiilor identice catre Comisia Judeteana Iasi de fond funciar, aceasta a pronuntat doua hotarari distincte cu privire la cereri formulate de aceeasi persoana, avand acelasi obiect si in baza aceleiasi indreptatiri.
Prin hotararea nr. zzz/12.08.2008, Comisia Judeteana Iasi de fond funciar a invalidat propunerea Comisiei Locale de fond funciar A., retinand ca petentul nu face dovada dreptului de proprietate pentru terenul revendicat.
Impotriva acestei hotarari petentul a formulat plangerea care a facut obiectul dosarului nr. 19571/245/2008 si a fost solutionata prin sentinta civila nr. 12835/06.11.2008. Impotriva acestei hotarari petentul a formulat recurs solutionat de Tribunalul Iasi prin decizia civila nr.213/03.02.2010, in sensul respingerii irevocabile a plangerii.
Din motivarea instantei de recurs instanta a retinut, prin trimitere, ca la dosarul cauzei petentul a depus contractele de vanzare-cumparare pe care isi intemeiaza ambele cereri de reconstituire si, ca, in fapt, ambele suprafete de teren solicitate au fost proprietatea autorilor sai care au avut rol agricol pe raza comunei P..
De asemenea, instanta de recurs a retinut ca suprafata de teren dovedita in proprietatea autorilor prin actele de vanzare-cumparare a fost inscrisa ulterior in rolul agricol al autorilor si reconstituita chiar prin depasirea indreptatirii in favoarea tuturor indreptatiti.
Plangere dedusa judecatii este efectul unei defectuoase proceduri aplicate de Comisia Locala A. de fond funciar care, in loc sa conexeze cererile cu obiect identic, le-a solutionat separat, mentionand doar ca se impune conexarea, in cuprinsul referatului nr. 411/15.09.2006, fara insa a proceda in consecinta, ceea ce a generat o dubla analiza a acestora si a deschis petentului posibilitatea de a contesta a doua oara solutia data unei cereri cu acelasi obiect.
Din acest motiv, desi in cauza nu s-a putut invoca exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta a apreciat ca sunt pe deplin incidente efectele puterii de lucru judecat a sentintei civile nr. 12835/06.11.2008, pronuntata in dosarul nr. 19571/245/2008 al Judecatoriei Iasi, devenita irevocabila prin respingerea recursului potrivit deciziei civile nr. 213/03.02.2010 a Tribunalului Iasi, carora le-a dat deplina eficienta.
Pe fondul cauzei, analizand devolutiv cererea, instanta a mai constatat si ca suprafata de 2ha si 18 ari imas in devalmasia satului Carlig, solicitata de petent prin actiune si cuprinsa in actul de vesnica vanzare din 25.10.1928 si in contractul de vanzare-cumparare din 18.03.1922, impune solutionarea cererii prin indeplinirea conditiilor prevazute de dispozitiile art. 26-28 Lg.1/2000, cu referire la art. 33 Lg. 18/1991.
Astfel, pentru a putea beneficia de reconstituire petentul trebuia sa faca dovada inscrierii intr-o forma asociativa de proprietate, urmand ca validarea cererilor sa se faca in comun, pentru toti membrii acestei forme constituite legal si care au formulat astfel de cereri.
Din lecturarea integrala a textelor de lege, avand in vedere si pronuntarea constanta a deciziilor Curtii Constitutionale care au verificat conformitatea textelor cu Legea fundamentala (a se vedea in acest sens - Viorel Terzea - Legile fondului funciar. Comentarii si explicatii, editia a 2a, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2007, p. 465-485), instanta a retinut intentia legiuitorului de a salvgarda interesul comun, obstesc sau, in ultima instanta, interesul public, in masura in care, potrivit dispozitiilor art. 28 alin.7, 8 Lg.1/2000, terenurile dobandite in devalmasie nu pot fi restituite decat sub aceeasi forma de proprietate, nu pot fi instrainate si, in caz de dizolvare a formei asociative, proprietatea indiviza trece in proprietatea publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective.
Prin urmare, cum petentul a formulat cererea in vederea reconstituirii unei suprafete de teren in devalmasie, aceasta nu putea urma procedura reconstituirii decat in conditiile impuse de textele de lege, astfel incat solutia de respingere a cererii individual formulata apare ca intemeiata si pentru motivele retinute mai sus.