3. Fond funciar -Terenurile agricole proprietate publica nu pot fi cuprinse in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prev.de Lg.18/1991.
Potrivit disp.art.136 din Constitutie, art.5 al.2 din Lg.18/1991, precum si art.11 din Lg.213/1998, bunurile ce fac parte din proprietatea publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, putand face doar obiectul dreptului de administrare potrivit art.11 al.2 din Lg.213/1998, actele juridice incheiate cu incalcarea principiului inalienabilitatii dreptului de proprietate publica sunt lovite de nulitate absoluta.
Doar in situatia in care un bun proprietate publica este dezafectat si trecut, in conditiile legii, in domeniul privat al statului sau al unei unitati administrative teritoriale, va putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privata.
Decizia nr.779/R/2008. Prin sent.civ.nr.537/2008 a Judecatoriei Vaslui a fost admisa actiunea civila formulata de Ministerul Apararii in contradictoriu cu Prefetul jud.Vaslui, Comisia Jud.Vaslui si Comisia Locala Muntenii de Jos ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Instanta a constatat nulitatea absoluta a propunerii Comisiei Locale Munteni pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor referitor la suprafata de 11 ha. a hotararii nr. 1145/2006 a Comisiei jud.Vaslui si a Ordinului nr.577/2007 al Prefectului jud.Vaslui.
Instanta a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria Vaslui a retinut urmatoarele:
Statul roman, in calitatea sa de proprietar, prin Consiliul Superior al Agriculturii - Ordin 22905/1969, a dispus transferarea din administrarea operativa a intreprinderilor agricole de stat in administrarea operativa a Ministerului Fortelor Armate, suprafata de 291,9385 ha teren din care 191,9385 ha arabil si 100 ha pasune, transfer realizat in fapt la data de 20.01.1969, conform procesului-verbal incheiat cu acea ocazie. Terenul trecut in acest mod in administrarea Ministerului Fortelor Armate pentru U.M. 01118 Vaslui a primit destinatia de teren de instructie, respectiv poligon de tragere si este inventariat sub nr. M.F. 106902 in "Inventar centralizat al bunurilor din domeniul public al statului" aprobat prin H.G. nr. 1705/29.11.2006.
Prin Hotararea nr. 1145/2.11.2006 Comisia Judeteana Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor valideaza propunerea Comisiei Locale Munteni-de-Jos, iar Ordinul nr. 577/16.11.2006 emis de Institutia Prefectului hotaraste restituirea in proprietatea comunei si administrarea Primariei Munteni-de-Jos a suprafetei de 11,00 ha teren cu destinatia de islaz comunal, din administrarea Ministerului Apararii Nationale (punctul - poligon de tragere).
Terenul ce face obiectul hotararii nr. 1145/2006 a Comisiei Judetene Vaslui si al Ordinului Prefectului nr. 577/2006, in suprafata de 11 ha, face parte din terenul predat prin procesul-verbal din 4 octombrie 1921 Garnizoanei Vaslui pentru camp de instructie si poligon de tragere, necesar acesteia.
Ulterior, au avut loc schimbari de destinatie a acestui teren, iar in 1968, prin Ordin al Presedintelui Consiliului Superior al Agriculturii, este transferat in administrarea Ministerului Apararii, cu destinatia de poligon de trageri.
Atat expertiza tehnica de specialitate, care identifica terenul, cat si actele depuse atesta faptul ca Unitatea Militara Vaslui functioneaza, iar terenul este folosit ca poligon de trageri (autorizatie de functionare - fila 107, adresa nr. A-1256/02.07.2007 a Ministerului Apararii - fila 110, adresa nr. A/1879/22.10.2007 - fila 111, hotararea nr. 19 a Consiliului Local Munteni-de-Jos - fila 112 si P.U.G. al comunei Munteni-de-Jos - fila 113.
Mai mult decat atat, paratele nu au putut proba in nici un fel faptul ca acest teren ar fi fost izlaz comunal.
In aceste conditii, avand in vedere dispozitiile art. 135 din Constitutia Romaniei si dispozitiile Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, Anexa 1, pct. 23, s-a constatat ca terenul in suprafata de 11 ha face parte din domeniul public al statului si, prin urmare, este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil si ca nu poate fi introdus in circuitul civil decat daca este dezafectat din domeniul public (art. 4, alin. 5 din Legea 18/1991).
De asemenea, potrivit art. 5, alin. 2 din Legea nr. 18/1991 - republicata, privitoare la fondul funciar, terenurile aflate in domeniul public nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca potrivit legii sunt dezafectate din domeniul public.
Avand in vedere aceste considerente, instanta de judecata a admis actiunea.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Comisia Locala de fond funciar Muntenii de Jos criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurenta arata ca nu rezulta din nici un inscris ca Ministerul Apararii ar fi predat terenul in suprafata de 11 ha. la IAS pentru a fi indreptatit sa-l primeasca cu titlu gratuit.
Din continutul procesului verbal prin care a fost predat terenul la GAS Moara Greci, suprafata de 23 ha., se mentioneaza ca terenul a fost ocupat de "plantatii de salcami si cioate ramase".
Procesul verbal de preluare in administrare operativa a celor 11 ha. nu constituie titlu prin care statul sa dobandeasca valabil in proprietate terenul in litigiu.
Terenul a fost transmis la Ministerul Apararii doar in administrare operativa si nu in proprietate.
Hotararea Guvernului nr.1705/2006 atesta ca terenul in litigiu face parte din domeniul public al statului, dupa ce au fost emise Hotararea Comisiei Judetene si Ordinul Prefectului prin care se retrocedase terenul si se realizeaza transferul din administrarea operativa a armatei in proprietatea comunei.
Aceasta hotarare de guvern atesta o stare de fapt.
Nu este adevarat ca unitatea militara din Vaslui nu isi mai desfasoara activitatea.
De fapt, acest teren a fost islaz comunal anterior preluarii de catre stat, categoria de folosinta fiind schimbata cat timp terenul s-a aflat in administrarea statului.
Deoarece statul este reprezentat de Ministerul Finantelor, recurenta considera ca reclamanta nu are calitate procesuala activa si nu poate sta in instanta in nume propriu.
Ministerul Apararii a depus la dosar intampinare prin care solicita ca recursul sa fie respins ca nefondat.
Terenul in litigiu este parte a poligonului militar Vaslui, cazarma militara nr.1563 Vaslui, fiind un bun administrat de catre acest minister din anul 1921, asa cum rezulta dintr-un proces verbal din 1921. Statul roman este titular al drepturilor de proprietate inca din 1920, prin exproprierea a doua mosii.
Chiar daca terenul a fost dat, in perioada 1950 - 1969 in administrare succesiv Ministerului Agriculturii si Ministerului Apararii, aceasta manifestare de vointa a venit din partea titularului dreptului respectiv a statului roman.
Intimatul arata ca si in raportul de expertiza s-a retinut ca terenul apartine domeniului public "ca este evidentiat la pct.23 din anexa 1 din lg.213/1998.
Ministerul Apararii arata, in continuare, ca are calitate procesuala activa, deoarece, poate actiona in judecata pentru apararea dreptului de administrare.
Prin prisma motivelor invocate, tribunalul a constatat ca recursul este neintemeiat pentru urmatoarele considerente:
In anul 1921 s-a incheiat intre Ministerul de Razboi si Consiliul Agricol al jud.Vaslui un proces verbal de predare-primire privind, printre altele, si suprafata de 79 ha. si 8035 mp. teren situat la est de soseaua nationala Birlad-Vaslui, la locul numit "Vacarie" pentru infiintarea unui teren de instructie.
Prin ordinul nr.458/1958 al Ministerului Fortelor Armate s-a procedat la trecerea din administrarea Ministerului Fortelor Armate in administrarea Ministerului Agriculturii si Silviculturii o suprafata de 7503 ha. printre care si terenul in litigiu (20 ha. arabil si 3 ha teren neproductiv.).
Printr-un alt ordin din 1964 , se transmitea terenul in suprafata de 22,7715 ha. din administrarea Ministerului Fortelor Armate in administrarea Consiliului Superior al Agriculturii, mai precis la GAS Moara Greci.
Printr-un ordin ulterior din 1969 cu nr.22905 a Consiliului Superior al Agriculturii s-a predat terenul de 11 ha. de la IAS la Ministerul Fortelor Armate.
Terenul a trecut in acest mod in administrarea Ministerului Fortelor Armate pentru UM 01118 Vaslui primind destinatia de teren de instructie.
Este de necontestat faptul ca acest teren desi este administrat de Ministerul Apararii, face parte din proprietatea publica a statului.
Potrivit anexei 1, poz.23 din Lg.213/1998, domeniul public al statului cuprinse si terenurile destinate exclusiv instructiei militare.
Si art.5 din Lg.18/1991 prevede ca apartin domeniului public "terenurile pentru nevoile apararii".
Referiri cu privire la proprietatea publica a statului se fac si in art.136 al.3 din Constitutie.
Statul a devenit proprietarul suprafetei de teren in litigiu inca din 1921, drept de proprietate ce a fost dobandit prin expropriere pentru cauza de utilitate publica (art.7 din Lg.213/1998).
Asa cum a afirmat si parata Comisia Locala Munteni pentru aplicarea Lg.18/1991, obiectul litigiului vizeaza, de fapt, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 11 ha.
Potrivit disp.art.136 din Constitutie, art.5 al.2 din Lg.18/1991, precum si art.11 din Lg.213/1998, bunurile ce fac parte din proprietatea publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, putand face doar obiectul dreptului de administrare potrivit art.11 al.2 din Lg.213/1998, actele juridice incheiate cu incalcarea principiului inalienabilitatii dreptului de proprietate publica sunt lovite de nulitate absoluta.
Terenurile agricole proprietate publica nu pot fi cuprinse in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate instituita de Lg.18/1991.
Emiterea Hotararii nr.1145/2006 a Comisiei jud.Vaslui precum si Ordinul Prefectului nr.577/2007 s-a facut cu incalcarea flagranta a disp. Lg.18/1991, deoarece procedura acestei legi nu se aplica terenurilor proprietate publica a statului.
Doar in situatia in care un bun proprietate publica este dezafectat si trecut, in conditiile legii, in domeniul privat al statului sau al unei unitati administrative teritoriale, va putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privata.
Legea prevede posibilitatea trecerii unor bunuri din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ teritoriale, trecere care se face la cererea Consiliului Judetean sau a Consiliului Local prin Hotarare de Guvern. Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului sau al judetelor, municipiilor sau comunelor sunt, potrivit art.23 din Lg.213/1998 de competenta instantelor de contencios administrativ, fiind guvernate de norme de drept administrativ.
Prin Ordinul Prefecturii nr.577/2006 a fost "restituita" in proprietatea comunei si "administrarea" Primariei Muntenii de Jos, suprafata de 11 ha. teren.
Din cele aratate mai sus, rezulta ca numai proprietarul terenului, respectiv statul roman, putea dispune de acest teren. Tot el este cel care hotaraste cui incredinteaza terenul pentru exercitarea dreptului de administrare.
Fiind teren proprietate publica, acesta nu poate face obiectul constituirii vreunui drept de proprietate printr-un ordin al prefectului in favoarea com.Muntenii de jos.
Prin acelasi ordin s-a trecut terenul din administrarea Ministerului Apararii Nationale in administrarea Primariei Muntenii de Jos.
Lg.213/1998 dispune ca pentru bunurile proprietate publica, statul, in calitatea sa de proprietar, poate da in administrare aceste bunuri prin hotarare a Guvernului.
Terenul in litigiu se afla in administrarea Ministerului Apararii in baza Ordinului nr.22905/1968 al Presedintelui Consiliului Superior al Agriculturii transfer ce s-a finalizat la data de 20.01.1969 printr-un proces verbal de predare primire.
Constituit pe temeiul proprietatii publice, ca natura juridica, dreptul de administrare, este un drept real, opozabil, ca orice drept real, erga omnes, in raporturile de drept civil.
Statul, prin Guvern, cu aprobarea Ministerului de resort poate, in exercitarea dreptului sau de proprietate publica, sa transfere, in interes public, bunurile sale proprietate publica, acest transfer fiind un drept exclusiv al proprietarului.
Odata ce dreptul de administrare are originea in dreptul de proprietate publica, el are aceleasi caractere juridice ca si acesta (drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil).
Potrivit disp.art.12 al.3 din lg.213/1998, titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna de acesta, in conditiile in care i-a fost dat in administrare.
Titularul dreptului de administrare nu are drept de dispozitie juridica asupra bunului insa are un drept de dispozitie materiala.
Dreptul de administrare va putea fi revocat daca titularul nu-si executa drepturile si nu-si exercita obligatiile nascute din actul de transmitere.
Potrivit art.12 al.3 partea a doua din lg.213/1998, revocarea dreptului de administrare presupune acordul titularului sau.
O asemenea sanctiune este prevazuta si de art.12 al.4 din Lg.213/1998, pentru litigiile privitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, cand titularul dreptului de administrare nu-si indeplineste obligatia de a arata instantei pe titularul dreptului de proprietate, potrivit disp.cod.pr.civila.
In intampinarea depusa la dosar de catre Comisia Locala de fond Funciar Munteni de Jos s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a Ministerului Apararii aducand ca argument si faptul ca acesta din urma trebuia in baza disp. aratate anterior din lg.213/1998 sa arate instantei cine este titularul dreptului. Intr-un astfel de litigiu statul are calitate procesuala, fiind reprezentat de Ministerul de Finante.
Acest argument, cu privire la cererea de aratare a titularului dreptului a fost reluat si ca motiv de recurs.
Tribunalul constata, insa, ca potrivit disp.art.64 cod pr.civ., cererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de catre parat si numai in cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real, in masura in care intre parat si tertul aratat ca titular al dreptului real exista un raport juridic cu privire la lucrul ce formeaza obiectul cererii.
Asadar, art.64 cod pr.civ., limiteaza aplicabilitatea acestei forme de interventie fortata numai la cererile reale si numai de catre parat.
Se poate usor observa ca Ministerul Apararii "in calitate de administrator, avea calitatea de reclamant, nu de parat, iar pe de alta parte, cererea formulata, priveste o actiune mixta formulata in baza disp. speciale ale art.III din Titlul V al Lg.245/2005 si nu o actiune reala, asa cum prevede art.64 cod pr.civ. (constatarea nulitatii hotararii Comisiei Judetene si a ordinului prefectului).
Ministerul Apararii au calitatea procesuala activa de a solicita anularea Hotararii Comisiei Judetene pentru aplicarea Lg.18/1991 nr.1145/2006 si Ordinul Prefectului nr.577/2007 deoarece aceasta calitate trebuie raportata la disp.art.III din Lg.169/1997 de modificare si completare a Lg.18/1991.
Astfel, potrivit disp.art.III pct.2 din Lg.169/1997, nulitatea poate fi invocata si de orice persoana care justifica un interes legitim.
Din toate actele depuse la dosar precum si din destinatia terenului in litigiu, rezulta ca Ministerul Apararii, ca titular al dreptului de administrare, are un interes legitim, respectiv apararea dreptului de administrare.
Chiar daca litigiul nu priveste dreptul de administrare, reclamantul Ministerului Apararii poate sta in instanta in nume propriu, avand calitatea de reclamant in raport de disp.Lg.169/1997 astfel, cum au fost modificate prin titlul V, art. unic, pct.1 din Lg.247/2005. Chiar in conditiile in care instanta de fond nu a motivat, in detaliu si mai ales in drept, respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, tribunalul constata ca pentru considerentele aratate mai sus, critica privind respingerea acestei exceptii este nefondata. Nici critica formulata de intimata cu privire la faptul ca Ministerul Apararii nu desfasoara activitati de instructie pe acest teren, nu poate fi primita deoarece, numai titularul dreptului de proprietate poate controla modalitatea in care beneficiarul dreptului de administrare isi indeplineste obligatiile.
In cauza nu este incident nici art.44 din lg.18/1991.Potrivit acestui articol, "terenurile provenite din fostele islazuri comunale, transmise unitatilor de stat si care, in prezent sunt folosite ca pasuni, fanete si arabil vor fi restituite in proprietatea comunelor, oraselor si a municipiilor, dupa caz, si in administrarea primariilor pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere".
Potrivit al.2 "nerespectarea dispozitiilor aliniatului precedent duce la trecerea de drept in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor, dupa caz, a acestor terenuri".
Chiar daca terenul in litigiu ar fi fost intr-o anumita perioada izlaz comunal, Ministerul Apararii nu se afla printre unitatile prevazute de art.44 din Lg.18/1991.
Pe de alta parte, asa cum s-a aratat initial in considerente, acest teren este proprietate publica si oricum nu poate face obiectul constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate asa incat sa-i fie aplicabil art.44 din Lg.18/1991.
Inscrisul invocat de catre parata si aflat la fila 170 dosar de fond intitulat "certificat" nu are relevanta in cauza.
Aceasta deoarece acest inscris ar putea fi invocat intr-un eventual proces cu actualul titular al dreptului de proprietar, respectiv statul roman, intr-o actiune de valorificare a dreptului real de proprietate.
Pe de alta parte, din acest inscris, rezulta ca s-a predat la GAS - Crasna de catre com.Muntenii de Jos, suprafata de 168 ha. arabil din islaz in anul 1963.
Acest act nu face dovada dreptului de proprietate al com.Munteni.
In anul 1963, terenul in litigiu se afla, alaturi de o suprafata mai mare, de 7503 ha. in administrarea Ministerului Agriculturii si Silviculturii in baza ordinului nr.458/1958 a Ministerului Fortelor Armate.
Si la acel moment tot statul era titularul dreptului de proprietate care a incredintat un drept de administrare Ministerului Agriculturii.
Concluzionand, instanta a constatat, ca motivele de recurs invocate sunt neintemeiate si prin urmare, recursul a fost respins in baza art.312 cod pr.civ.
Instanta a mentinut sent.civ.nr.537/2008 a Judecatoriei Vaslui sub toate capetele de cerere, insa cu indicarea temeiului juridic al admiterii actiunii ca fiind dispozitiile art.III, pct.1, lit."a", pct.ii coroborat cu pct.2 al art.III din Lg.169/1997, modificate prin Titlul V, articol unic, pct.1 din Lg.247/2005.