"Avand in vedere ca, prin hotararea judecatoreasca a carei recunoastere se cere, s-a constatat calitatea creditorului P.A. de fiu al apelantului, si ca, potrivit art.1097 din N.C.pr.civ., in procedura de recunoastere a hotararii straine, instanta romana nu poate proceda la examinarea in fond a cauzei, depunerea certificatului de nastere al minorului nu ar fi constituit o proba necesara evaluarii asupra temeiniciei cererii pendinte. Pentru inlaturarea erorii derivate din traducerea defectuoasa a hotararii straine au fost avute in vedere documentele oficiale transmise prin intermediul Ministerului Justitiei din Romania de catre autoritatea solicitanta, aceste probe satisfacand cerintele stabilite prin art.1099 si 1104 din N.C.pr.civ. in privinta continutului cererii de recunoastere a hotararii straine si de incuviintare a executarii unei astfel de hotarari".
Domeniu - procedura de exequator
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE - DOSAR NR.26535/3/2013 - DECIZIA CIVILA NR.237A/03.06.2014)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila sub nr.26535/3/31.07.2013, reclamantul Baroul Bucuresti, in numele minorului F.A., cu domiciliul in Rogozin 17/21 Ashdod, Israel, prin reprezentant legal F.H.R., prin avocat Teodor Popescu a chemat in judecata pe debitorul F.A., nascut la 26.10.1955, domiciliat in Bucuresti, pentru ca prin hotararea care se va pronunta sa fie recunoscuta si incuviintata executarea silita a hotararii pronuntata la data de 06.11.2011 de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel in dos. nr.36993-01-11, si incuviintarea ajutorului public judiciar in formele prevazute de art. 6 lit. a si c din OUG nr.51/2008, respectiv plata onorariului de avocat si plata executorului judecatoresc.
In motivare, s-a aratat in esenta ca, prin hotararea Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel pronuntata in dos. nr. 36993-01-11 din 06.11.2011 s-a stabilit domiciliul stabil si permanent al minorului A.F. la mama sa F.H.R., iar tatal minorului, paratul F.A. a fost obligat sa plateasca suma de 2200 shekeli lunar, cu titlul de pensie de intretinere, cu incepere de la 20.01.2011 pana la data cand acesta va implini varsta de 18 ani.
Reclamantul a aratat ca debitorul se sustrage de la plata pensiei de intretinere stabilita de instanta israeliana, si pana in prezent nu a achitat nici o suma din debitul restant.
In temeiul art.38 si urm. din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 si al prevederilor Conventiei de la New York din 1956 privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate, ratificata de Romania prin Legea nr. 26/1991, a formulat prezenta cerere.
S-a aratat ca Baroul Bucuresti a fost desemnat pentru a exercita atributiile de institutie intermediara, prin art. 2 din Legea nr. 26/1991, iar conform art. 6 par. 1 din Conventie "institutia intermediara, in numele creditorului, ia toate masurile potrivite pentru asigurarea obtinerii pensiei de intretinere. In special, ea incheie tranzactii, iar atunci cand este necesar intenteaza si sustine o actiune privind pensia de intretinere si face demersuri pentru executarea oricarei hotarari, ordonante sau altui act judiciar".
Reclamantul a invocat si prevederile art. 41 teza a doua din Regulament, art. 81 si art. 8 alin. 3 din OUG nr. 51/2008. A mai indicat ca, potrivit prev. art. 9 din Conventie "in procedurile reglementate prin prezenta conventie, creditorii beneficiaza de tratamentul si de scutirile de taxe si cheltuielile acordate creditorilor care isi au resedinta in statul unde este intentata actiunea sau ai carei cetateni sunt". A mai aratat ca, in aprecierea conditiilor prevazute de art. 81 si art. 8 alin. 3 din OUG nr. 51/2008 trebuie avut in vedere si faptul ca scopul Conventiei este acela de a facilita obtinerea pensiei de intretinere, in raport de "urgenta solutionarii problemei umanitare care se pune pentru persoanele in nevoie al caror sustinator legal se afla in strainatate", dupa cum se prevede in insusi preambulul acesteia.
Avansarea cheltuielilor de executare de catre creditorul pensiei de intretinere ar constitui o piedica in asigurarea unui acces efectiv la justitie, care cuprinde si faza de executare silita, ajungandu-se la o incalcare a art. 6 par. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Statul roman, parte la tratat, are obligatia de a asigura masurile adecvate si eficiente pentru executarea hotararilor judecatoresti. Acordarea ajutorului public judiciar in cauza urmeaza a fi raportata la prevederile si scopul Conventiei de la New York, la insasi natura obligatiei ce consta in pensie de intretinere si la imprejurarea ca creditorul se afla in strainatate.
Starea de nevoie trebuie, de asemenea, raportata si la faptul ca debitorul se sustrage de la plata pensiei de intretinere.
Reclamantul a mai invocat prevederile art.15 alin.1, art.26 alin.1 si 2 din OUG nr. 51/2008, art.82 alin.2 din Legea nr.51/2008, art.2 si art.7 din Protocolul nr. 113928/1693/2008 incheiat intre Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.
Prin cererea depusa la dosar la 13.08.2013, debitorul parat P.A. a aratat ca exista unele dubii in sensul ca hotararea il priveste, intrucat numele sau este "P" si nu "F", existand identitate numai in ceea ce priveste prenumele.
Din adresa nr. 54902/2012/12.06.2012 a Ministerului Justitiei - Directia de Drept International si Cooperare Judiciara - Serviciul Cooperare Judiciara internationala in materie civila si comerciala, depusa la dosar la termenul din data de 02.09.2013, a retinut instanta ca numele minorului, al mamei sale si al tatalui debitor este "P", si nu "F", cum s-a mentionat in cererea de chemare in judecata.
A fost depusa la dosar, de catre debitor, si copia a cartii de rezidenta pentru membrii de familie. A invederat debitorul ca exista o eroare in titlul executoriu.
Prin adresa dispusa prin incheierea din 02.09.2013, instanta a solicitat Ministerului Justitiei depunerea la dosar a originalului hotararii traduse, si sa se efectueze o noua traducere a acesteia.
Ministerul Justitiei a transmis aceste documente, astfel cum i-au fost comunicate de catre Ministerul Justitiei din Israel.
Ulterior, debitorul, prin avocat, desi a continuat sa sustina ca nu este vorba despre persoana sa in hotararea a carei recunoastere si punere in executare se solicita, a solicitat in acelasi timp amanarea judecatii pentru incheierea unei tranzactii, cerere care a fost admisa.
Prin sentin?a civila nr. 2108/02.12.2013 a fost admis cererea formulata de catre Baroul Bucuresti; s-a dispus recunoasterea pe teritoriul Romaniei a efectelor hotararii pronuntata la data de 06.11.2011 de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel in dos. nr.36993-01-11; a fost incuviintata executarea silita a titlului executoriu reprezentat de hotararea pronuntata la data de 06.11.2011 de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel in dos. nr. 36993-01-11 la cererea creditorului P.A. prin reprezentant legal P.H.R. impotriva debitorului P.A. pentru suma de 69.564 lei plus accesorii (reprezentand echivalentul sumei de 2200 shekeli israelieni lunar incepand cu data de 20.01.2011), plus accesorii si, pe cale de consecinta, a autorizat creditorul sa treaca la executarea titlului.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca:
Din hotararea tradusa depusa la dosar, din cererea in limba engleza si traducerea acesteia formulata de Ministerul justitiei din Israel si din cererea formulata de Ministerul Justitiei din Romania catre Baroul Bucuresti, coroborate cu mentiunile din cartea de rezidenta a debitorului si cererile depuse de acesta la dosar, rezulta ca cererea de sesizare a instantei care constituie obiectul de solutionare al prezentei cauze se refera la minorul creditor P.A. prin reprezentantul sau desemnat in persoana mamei P.R. si la debitorul P.A., tatal minorului reclamant.
Instanta nu a retinut obiectiunea debitorului, in sensul ca hotararea pronuntata la data de 06.11.2011 de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel in dos. nr. 36993-01-11 nu se refera la persoana sa, apreciind ca aceasta sustinere a debitorului este pur formala si nesincera, atitudine rezultata de altfel si din pozitia sa procesuala formulata prin aparator, in sensul ca a solicitat amanarea judecatii pentru incheierea unei tranzactii cu mama minorului.
Ministerul Justitiei din Romania a fost desemnat ca autoritate transmitatoare, iar Baroul Bucuresti ca institutie intermediara, conform art. 2 paragrafele 1 si 2 din Conventie, prin art.2 al Legii nr.26/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate.
Asa fiind, avand in vedere si calea oficiala prin care a fost transmisa cererea de recunoastere si executare a hotararii straine, prin Ministerele de Justitie din Israel si Romania, respectiv prin inaintarea acesteia Baroului Bucuresti, faptul ca in hotarare se mentioneaza ca paratul din dosar, debitor in prezenta cauza a fost citat si i s-a inmanat citatia in Romania, mentiunilor de reciprocitate existente in adresele transmise de Ministerul de Justitie din Israel, conform prev. art. 1099 alin. 3 N.C.proc.civ., rap. la prev. art. 1095 si art. 1096 N.C.proc.civ., instanta a apreciat ca sunt indeplinite conditiile legale pentru a fi recunoscute pe teritoriul Romaniei efectele hotararii pronuntata la data de 06.11.2011 de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel in dos. nr. 36993-01-11.
Intrucat din actele dosarului rezulta ca debitorul P.A. nu s-a conformat obligatiilor care ii revin conform titlului executoriu, potrivit art. 1102 N.C.proc.civ, s-a retinut ca Tribunalului Bucuresti ii revine si competenta pentru a dispune incuviintarea executarii silite a hotararii recunoscute, avand in vedere resedinta in Romania a debitorului.
Instanta a apreciat dovedit caracterul executoriu al hotararii avand in vedere faptul ca aceasta a fost pronuntata la data de 06.11.2011, a fost inaintata pe cale oficiala prin Ministerul de Justitie din Israel, iar caracterul executoriu al acesteia nu a fost contestat, ci chiar recunoscut prin intentia debitorului de incheiere a unei tranzactii, expusa in fata prezentei instante.
Prin urmare, in temeiul art.1105 alin.1 Noul Cod de procedura civila, prin hotarare instanta a admis cererea, care va fi valabila si pentru obligatiile scadente in viitor, iar in ceea ce priveste sumele deja scadente se va face conversia acesteia in moneda nationala.
In consecinta, instanta a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de hotararea pronuntata la data de 06.11.2011 de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel in dos. nr. 36993-01-11.
Impotriva acestei sentinte, a declarat apel paratul P.A.
In motivarea apelului se arata in esenta ca:
Prin cererea introductiva intimatul a solicitat instantei de judecata ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna recunoasterea si incuviintarea executarii silite a hotararii pronuntate de Tribunalul cu probleme de familie Ashdod din Israel.
Aceasta cerere a fost facuta in numele minorului F.A. prin reprezentant legal F.H.R., persoana ce se presupune ca este fiul apelantului P.A.
In fata primei instante, apelantul a formulat intampinare prin care a aratat ca numele debitorului obligatiei de intretinere, mentionat in sentinta Tribunalului din Israel, nu este unul si acelasi cu numele apelantului, motiv pentru care apreciaza ca nu are calitate procesual pasiva.
Instanta de fond a facut o serie de adrese catre autoritati in vederea clarificarii acestei diferente cu privire la numele debitorului, insa la dosarul cauzei nu s-a primit nici un inscris care sa confirme ca numitul "F" din cadrul cererii de chemare in judecata si apelantul - parat sunt una si aceeasi persoana.
Considera apelantul ca in mod gresit instanta a concluzionat ca, din actele dosarului rezulta ca cererea de sesizare a se refera la minorul creditor P.A. prin reprezentantul sau desemnat in persoana mamei P.R., apelantul P.A. fiind debitorul obligatiei.
Intregul material probator aflat la dosarul cauzei atesta, in sustinerea apelantului, ca atat numele minorului cat si al mamei sale este acela de "F".
Daca intre numele de "F" si "P" exista doar o litera diferenta ar putea fi imbratisata opinia instantei de fond, si anume a existentei unei erori de traducere, insa in situatia data diferenta nu se poate concluziona ca este vorba de o eroare.
Considera ca se impunea emiterea unei adrese catre Ministerul Justitiei din Israel, care sa depuna la dosar inscrisuri noi pentru elucidarea acestei diferente. Prin depunerea unei copii a certificatului de nastere al minorului s-ar elucida in mod incontestabil acest diferend.
Daca eroarea s-a strecurat insa la momentul redactarii hotararii din Israel, apelantul considera ca se impune efectuarea unei cereri pentru indreptarea erorii, astfel incat orice fel de discutii pe marginea acestei probleme sa ia sfarsit.
Daca instanta de apel va respinge apelul motivat de aceleasi aspecte, executarea silita ramanand incuviintata, apelantul arata ca se vede nevoit a promova o noua cerere, cel mai probabil o contestatie la titlu pentru clarificarea acestor discordante.
Aceasta clarificare se impune cu atat mai mult cu cat apelantul arata ca nu a primit niciodata vreo citatie din partea instantelor israeliene cu privire la existenta unui litigiu ce avea ca obiect pensie de intretinere.
Apelantul arata ca nu poate fi considerat debitor, cata vreme in hotararea Tribunalului Israel este mentionat numele altei persoane.
Invocand prevederile art. 663 Cod procedura civila, precizeaza apelantul ca legiuitorul a prevazut obligativitatea anexarii titlului executoriu tocmai pentru a verifica identitatea de parti si obligatiile de plata mentionate in cadrul titlului executoriu, si cele mentionate de catre creditor in cererea de executare silita.
Apelantul aduce in atentia instantei si dispozitiile art. 665 alin 5 Cod procedura civila, prin care se prevede ca instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca: ( .... ) 6. titlu cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita sau / 7. exista alte impedimente prevazute de lege.
In drept, au fost invocate dispozi?iile art.663, art.665, art.453, art.466 si urmatoarele Cod procedura civila.
Apel scutit de taxa de timbru.
Intimatul - reclamant Baroul Bucuresti, in numele minorului P.A., a depus intampinare solicitand respingerea apelului formulat; obligarea apelantului parat la plata cheltuielilor de judecata ocazionate la instan?a de fond cat si in apel, reprezentand onorariul avocatului din oficiu, suportat din fondurile Ministerului Justi?iei; incuviin?area ajutorului public judiciar sub forma pla?ii onorariului avocatului din oficiu potrivit dispozi?iilor art.14 alin.(4) din Legea nr.36/2012.
Apelul declarat este nefondat intrucat din adresa nr.54902/2012/12.06.2012 a Ministerului Justi?iei - Direc?ia Drept International si Cooperare Judiciara, depusa la dosar la termenul din 02.09.2013, rezulta ca numele minorului creditor al obliga?iei de intre?inere, al mamei sale si al tatalui debitor este "P" si nu "F", astfel cum s-a men?ionat din eroare in cererea de chemare in judecata.
Din analiza actelor depuse la dosarul cauzei, rezulta ca in mod corect a re?inut instan?a fondului ca cererea de sesizare a instan?ei care constituie obiectul de solu?ionare a prezentei cauze se refera la minorul creditor P.A. prin reprezentantul sau in persoana mamei P.R. si pe debitorul P.A. tatal minorului reclamant.
Intimatul - reclamant apreciaza ca sustinerile apelantului-parat sunt formale si nesincere, urmarindu-se tergiversarea solu?ionarii cauzei.
In apel, instanta a dispus din oficiu administrarea probei cu inscrisuri, respectiv s-a solicitat autoritatii solicitante (Ministerul Justitiei din Israel) sa transmita dovada caracterului definitiv al hotararii ce constituie titlul executoriu in privinta caruia s-a solicitat, in speta, recunoasterea efectelor si incuviintarea executarii lui pe teritoriul Romaniei.
Ca raspuns la aceasta solicitare a instantei a fost transmisa hotararea pronuntata la data de 06.11.2011 in dosarul nr. 36993-01-11 al Tribunalului cu probleme de familie Ashdod purtand mentiunea conform careia nu s-a exercitat apel impotriva acesteia.
Analizand apelul in raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate, si de limitele stabilite prin art. 477 alin. 1 si 479 alin. 1 N.C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Apararea formulata de apelantul debitor in fata primei instante, in sensul ca nu ar avea calitatea de debitor in raport de cuprinsul hotararii pronuntate de instanta din Israel - in privinta careia s-a solicitat recunoasterea si punerea in executare pe teritoriul Romaniei - a fost analizata prin sentinta apelata si, urmare a analizei efectuate, s-a retinut caracterul ei nefondat.
Aceasta concluzie a instantei este justa, tinand seama de ansamblul probelor administrate.
Mentiunile din cererea de chemare in judecata potrivit carora numele de familie al debitorului, dar si al creditorului si al reprezentantului legal al acestuia din urma, ar fi "Farcik" constituie in mod neechivoc erori datorate preluarii acestui nume din traducerea initiala, defectuos realizata, din limba ebraica in limba romana, a hotararii straine.
Ulterior, in urma solicitarii formulate de prima instanta - in contextul verificarii apararii formulate de debitor sub aceste aspect, dar si a exercitarii atributiilor conferite prin art. 22 alin. 2 din N.C.pr.civ. (de a starui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza) - Ministerul Justitiei din Israel - autoritatea transmitatoare - a realizat o alta traducere a hotararii in privinta careia a formulat cererea de recunoastere si punere in executare, pe care a inaintat-o instantei sesizate, iar din aceasta traducere si din documentele care o insotesc (aflate la filele 78-90 din dosarul primei instante) reiese cu evidenta faptul ca numele debitorului este p.A., cel al creditorului este P.A., iar reprezentantul legal al acestuia din urma (mama) se numeste P.H.R.
Mai mult, data nasterii debitorului indicat in cererea formulata de Ministerul Justitiei din Israel (pg. 57 dosar fond) este aceeasi cu data nasterii mentionata in cartea de rezidenta pe care apelantul a depus-o (pg. 51), respectiv 26.10.1955.
Astfel, Curtea constata caracterul vadit nefondat al sustinerii apelantului in sensul ca prima instanta ar fi hotarat cu privire la identitatea intre apelantul debitor si persoana obligata la plata pensiei de intretinere prin hotararea instantei din Israel, fara a primi vreun inscris care sa confirme o atare identitate.
Mai mult decat atat, si exemplarul de hotarare tradusa comunicat, in etapa apelului, de aceeasi autoritate transmitatoare atesta ca numele partilor intre care s-a purtat procesul finalizat prin hotararea a carei executare se solicita in speta este "P".
Avand in vedere ca, prin hotararea judecatoreasca a carei recunoastere se cere, s-a constatat calitatea debitorului P.A. de fiu al apelantului, si ca, potrivit art. 1097 din N.C.pr.civ., in procedura de recunoastere a hotararii straine, instanta romana nu poate proceda la examinarea in fond a cauzei, depunerea certificatului de nastere al minorului nu ar fi constituit o proba necesara evaluarii asupra temeiniciei cererii pendinte. Pentru inlaturarea erorii derivate din traducerea defectuoasa a hotararii straine au fost avute in vedere documentele oficiale transmise prin intermediul Ministerului Justitiei din Romania de catre autoritatea solicitanta, aceste probe satisfacand cerintele stabilite prin art. 1099 si 1104 din N.C.pr.civ. in privinta continutului cererii de recunoastere a hotararii straine si de incuviintare a executarii unei astfel de hotarari.
Atata vreme cat traducerea comunicata de Ministerul Justitiei din Israel atesta fara vreun echivoc faptul ca numele partilor este "P", nu exista temei spre a se retine existenta unei erori strecurate la momentul redactarii hotararii straine, astfel ca teza avansata de apelant cu privire la procedura ce ar trebui urmata intr-o astfel de situatie este una care are caracter ipotetic, si, in raport de prevederile art. 5 alin. ultim din N.C.pr.civ. - care interzice judecatorului sa se pronunte pe cale de dispozitii generale - nu poate forma obiect al analizei in apelul pendinte.
In ce priveste sustinerea potrivit careia apelantul nu a primit citatie in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei recunoastere se cere in speta, Curtea constata ca si aceasta este nefondata, fata de mentiunile care se regasesc in cuprinsul respectivei hotarari, mentiuni potrivit carora instanta israeliana a constatat existenta la dosar a adeverintei de trimitere a citatiei care i s-a inmanat debitorului (parat in acel proces).
Cum hotararea mentionata constituie un act oficial si, ca orice hotarare judecatoreasca definitiva, se bucura de prezumtia de adevar si incontestabilitate, Curtea apreciaza, prin prisma dispozitiilor art. 1099 alin. 1 lit. c) teza finala coroborat cu art. 1107 alin. 1 din N.c.pr.civ., ca exista dovada neindoielnica a faptului ca debitorului apelant i-a fost comunicata citatia in procesul finalizat prin respectiva hotarare.
In ce priveste calitatea de debitor a apelantului, Curtea noteaza ca aceasta este data de existenta obligatiei sale de plata a pensiei de intretinere in favoarea creditorului P.A., obligatie stabilita prin hotararea judecatoreasca executorie a carei executare s-a solicitat in speta.
Prevederile art.663 din N.c.pr.civ. - care constituie dreptul comun in materia formularii cererii de executare silita - nu isi gasesc aplicare in cauza pentru ca cererea pendinte este una supusa reglementarilor speciale instituite prin art. 1102 si urm. din N.C.pr.civ., iar caracterul special al acestor din urma reglementari antreneaza incidenta principiului general de drept specialia generalibus derogant, in raport de care cererea de incuviintare a executarii silite formulata impotriva debitorului apelant a si fost analizata. Astfel, titlul executoriu a fost transmis instantei de catre Ministerul Justitiei din Israel pe cale oficiala, prin intermediul Ministerului Justitiei din Romania, purtand mentiunea caracterului executoriu (filele 43-51 dosar apel), situatie fata de care se verifica cerinta instituita in acest sens prin dispozitiile art. 1104 din N.C.pr.civ.
Avand in vedere considerentele expuse si dispozitiile legale mentionate, Curtea constata caracterul nefondat al criticilor aduse de apelant hotararii primei instante, urmand a dispune, in conformitate cu prevederile art.480 alin.1 C.pr.civ., respingerea ca atare a apelului astfel sustinut.
Avand in vedere ca reprezentarea in cauza a intimatului creditor s-a realizat de catre Baroul Bucuresti, in temeiul prevederilor art. 14 alin. 3 si 4 raportat la art. 8 ind. 1 din OUG 58/2001, Curtea urmeaza a incuviinta cererea formulata de reprezentantul avocat al intimatului, de acordare a ajutorului public judiciar, cuantumul acestuia fiind de 200 lei - conform art. 2 lit. m din Protocolul incheiat intre Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania privind stabilirea onorariilor avocatilor in cadrul sistemului de ajutor public judiciar.
Retinand ca, fata de solutia pronuntata asupra apelului, are calitate de parte cazuta in pretentii apelantul, Curtea urmeaza a dispune, in temeiul dispozitiilor art. 18 din OUG 51/2008, obligarea acestuia la plata catre stat a sumei de 200 lei, suma ce a fost avansata din fondul constituit la dispozitia M.J. conform art. 22 din OUG 51/2008, cu titlu de onorariu pentru asistenta juridica de care a beneficiat intimatul.