In speta, contestatoarea a formulat contestatie la executare, solicitand instantei anularea tuturor actelor de executare efectuate in baza titlului de credit - contract de credit si obligarea intimatei la restituirea autoturismului ridicat. Totodata contestatoarea a formulat cerere de chemare in garantie impotriva numitului C. L., vanzatorului autoturismului, solicitand obligarea acestuia sa restituie pretul incasat. Contestatoarea a sustinut ca a achizitionat autoturismul la pretul de 15.000 Euro, insa la data de 02.11.2012 autoturismul a fost ridicat de executorul judecatoresc, cu motivarea ca vehiculul a facut obiectul unui contract de credit auto incheiat de fostul proprietar.
Instanta a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in garantie si a respins ca inadmisibila cererea de chemare in garantie, retinand ca partea care a formulat cererea de chemare in garantie este reclamanta intr-o contestatie la executare iar cererea de chemare in garantie nu este admisibila in acest context procesual.
Instanta a respins contestatia la executare ca neintemeiata. Astfel, s-a retinut ca la data de 18.03.2010 intre intimata si vanzatorul C. L. a fost incheiat un contract de credit in vederea achizitionarii unui autoturism, la articolul 10.1 din acest contract stipulandu-se ca se constituie garantie reala mobiliara asupra autovehiculului achizitionat, garantie ce a fost publicata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Imobiliare. Ca urmare a atitudinii de pasivitate a debitorului C. L., la data de 29.04.2010, s-au intreprins prin intermediul executorului judecatoresc masuri de cautare a bunului, descoperindu-se ca autoturismul se afla in patrimoniul contestatoarei in baza contractului de vanzare cumparare incheiat de aceasta cu C. L.
Instanta a apreciat ca dreptul intimatei de a-si recupera garantia instituita asupra autoturismului ii este recunoscut atat de prevederile art. 10.1 din contractul de credit, cat si de art. 23 alin. 2 titlul VI din Legea 99/1999 potrivit caruia, creditorul are posibilitatea de a-si exercita dreptul asupra bunului afectat garantiei, chiar daca acesta se gaseste in posesia unui tert.
Prin urmare, s-a retinut ca efectul principal al garantiei reale mobiliare il constituie tocmai prerogativa creditorului de a urmari bunul in mainile oricarei persoane si prerogativa preferintei.
Impotriva sentintei nu s-a formulat nicio cale de atac.