Faptuitorii nu au avut reprezentarea ca ar fi cosit o cultura infiintata. Ei s-au aflat astfel in eroare de fapt cand au hotarat cosirea suprafetei de 20 ha anghinare apartinand petentei, acestia necunoscand faptul ca in zona respectiva exista o cult... Sentinta penala nr. 301 din data de 23.11.2011
pronunțată de Judecatoria Fetesti

Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante petenta X in contradictoriu cu faptuitorii A, B si C a solicitat desfiintarea Rezolutiei Parchetului de pe langa Judecatorie si inceperea urmaririi penale impotriva faptuitorilor A, B si C.
In motivarea plangerii petenta arata ca in perioada 20 - 23 07 2009 faptuitorul A, la solicitarea celorlalti doi faptuitori, a cosit suprafata de 20 ha din cultura de anghinare apartinand acesteia, producand astfel un prejudiciu de 35752 lei. Activitatea infractionala a fost intrerupta la un moment dat, insa paguba s-a produs, faptitorii savarsind infractiunile de distrugere si furt calificat. Acestia nu aveau cum sa se afle in eroare, deoarece aveau cunostinta ca terenul nu le apartinea si nici nu se invecina cu vreun alt teren al lor.
Prin rezolutie procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatorie a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorii A, B si C.
Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale nr. 1636/P/2011 a Parchetului de pe langa Judecatoria Fetesti, petenta a formulat plangere adresata prim-procurorului aceluiasi parchet solicitand tragerea la raspundere a faptuitorilor pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 217 alin. 1 si art. 26 rap. la 208 - 209 alin. 1 lit. a cod penal.
Prin Rezolutie prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatorie a respins plangerea formulata de petenta impotriva rezolutiei ca neintemeiata.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca faptuitorul A, la solicitarea faptuitorilor B si C, a cosit cu vindroverul in doua sole buruieni inalte, fara sa cunoasca faptul ca in parcelele respective exista o cultura de anghinare apartinand petentei.
Dupa cosire, au incarcat cate o caruta din iarba cosita si au transportat-o la domiciliu pentru a fi folosita la hrana animalelor. Diferenta a ramas cosita in brazde pe teren. Dupa ce se usca, urma sa fie pregatita ca fan si folosita pe timpul iernii pentru hrana animalelor.
In cauza se constata ca solele cultivate cu anghinare, apartinand petentei nu erau marcate in vreun fel pentru a se avertiza asupra existentei culturii. Pe de alta parte, modul cum a fost intretinuta cultura, a favorizat infestarea cu plante salbatice in exces. Astfel perceperea culturii de anghinare era anevoioasa, solele avand mai mult aspectul unora necultivate. Ea avea un aspect atipic, fiind infestata cu multe plante salbatice, care nu au permis sa se observe ca exista o cultura infiintata. Aceste aspecte au fost constatate atat prin procesul verbal de cercetare la fata locului cat si prin plansa fotografica si declaratii de martori. Aspectul atipic al culturii rezulta cu claritate si din compararea imaginilor culturii cosite cu cele ale unei culturi de anghinare prezentata in lucrari de specialitate.
In aceste conditii, se poate considera ca faptuitorii nu au avut reprezentarea ca ar fi cosit o cultura infiintata de anghinare. Ei s-au aflat astfel in eroare de fapt cand au hotarat cosirea suprafetei de 20 ha anghinare apartinand petentei, acestia necunoscand faptul ca in zona respectiva exista o cultura de anghinare. Faptitorii au putut doar sa observe ca terenul era acoperit cu ierburi de talie inalta.