Contestatie intemeiata pe dispozitiile Legii nr.10/2001.
Solicitarea de restituire in natura a terenului notificat. obligatia instantei de judecata de a se verifica destinatia actuala a terenului pentru a nu afecta caile de acces - strazi, trotuare, parcari amenajate, existenta si utilizarea unor amenajari subterane
art. 10 alin. 2 teza finala din Legea nr.10/2001, art. 10. 3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Conform art. 10 alin. 2 teza finala retinuta si de prima instanta in cazul in care pe astfel de terenuri s-au mai edificat noi constructii autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii ramase libere, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
Conform dispozitiilor art. 10. 3 din Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 10/2001, exista obligatia de a se verifica destinatia actuala a terenului pentru a nu afecta caile de acces - strazi, trotuare, parcari amenajate, existenta si utilizarea unor amenajari subterane. In cazul in care exista asemenea situatii, restituirea in natura se va limita numai la acele suprafete de teren libere, sau, dupa caz, numai la acele suprafete de teren care nu afecteaza accesul si utilizarea normala a amenajarilor subterane.
Sintagma "amenajari de utilitate publica" are in vedere suprafete de teren supuse unor amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii si anume, cai de comunicatie - strazi, ale, trotuare, dotari tehnica - utilitare, amenajari de spatii verzi in jurul blocurilor de locuit parcuri si gradini publice, piete pietonale.
(Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a-IV-a Civila, decizia civila nr.1814/28.10.2013, in dosarul nr. 27149/3/2009*)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr.27149/3/23.06.2009, reclamantul AAM a solicitat, in contradictoriu cu PMB prin PG, obligarea paratului la eliberarea dispozitiei de restituire in natura a partii libere din imobilul teren in suprafata totala de 1822 mp (1740 mp din masuratori) situat in Bucuresti str.M (fosta VM) sector 5.
La termenul de judecata din data de 10.06.2011 a formulat cerere de interventie in interes propriu AVV.
Prin sentinta civila nr. 1303/1.07.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V -a Civila, au fost admise cererea principala si cererea de interventie si a fost obligat paratul sa emita in favoarea reclamantului si intervenientului dispozitie de restituire in natura a partii libere din imobilul teren in suprafata totala de 1833 mp (1740 mp din masuratori), situat in Bucuresti, strada M, sector 5, expropriat in baza Decretului nr. 407/1985 si identificat in raportul de expertiza tehnica intocmit de expert AI, raport ce face parte integranta din prezenta hotarare.
Prin decizia civila nr 830/26.04.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti a fost admis recursul promovat de parata, casata sentinta civila nr 1303/1.07.2011 si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti.
Curtea a constatat ca fiind fondata critica referitoare la modalitatea de reparatie dispusa, restituirea in natura, fara lamurirea situatiei juridice a terenului in litigiu, respectiv daca acesta este liber in sensul legii
Cauza a fost astfel din nou inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a V-a civila, la data de 21.06.2012 sub nr 27149/3/2009*.
La termenul de judecata din data de 16.11.2012, instanta a incuviintat pentru reclamant, in temeiul art 167 C.proc.civ proba cu un supliment la expertiza tehnica topografica, avand ca obiective determinarea destinatiei actuale a celor doua loturi (lotul nr 2 si lotul nr 3), daca acestea sunt libere de constructii ori daca sunt afectate de elemente de sistematizare sau canalizare, astfel cum a dispus instanta de control judiciar, raportul fiind efectuat si atasat la dosarul cauzei.
Prin sentinta civila nr. 533 /15.03.2013 Tribunalul Bucuresti Sectia a V -a Civila a admis actiunea si a obligat paratul sa emita o dispozitie de restituire in natura a imobilului in litigiu, compus din lotul 3 de 112 m.p. si lotul 2 de 428 m.p. si suprafata de 385 m.p. afectata de parcare apartinand Primariei Sector 5. S-a stabilit in sarcina reclamantului obligatia de a mentine afectatiunea de parcare auto a terenului in suprafata de 385 m.p pe o durata de 3 ani incepand de la data ramanerii irevocabile a hotararii.
S-a retinut, urmare a indrumarilor din decizia de casare ca cele doua loturi de teren pot fi restituite in natura, facandu-se aplicatiunea dispozitiilor art. 3 alin.1 lit. a coroborat cu art. 7 si art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti au formulat recurs in termen legal atat reclamantul AAM cat si paratul MB.
Reclamantul AAM a solicitat modificarea in parte a sentintei civile atacate, in sensul obligarii paratului la emiterea dispozitiei de restituire in natura a terenului in suprafata de 925 m.p fara obligatia de a mentine afectatiunea de parcare auto pentru lotul de 385 m.p., invocand dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Astfel, se arata ca in ceea ce priveste terenurile, situatia lor este reglementata distinct in art. 10 si 11 din Legea nr. 10/2001 iar nu de prevederile art. 16 asa cum in mod eronat a retinut tribunalul.
Art. 16 din Legea nr. 10/2001 trimite la Anexa nr. 2 lit.a, care cuprinde lista imobilelor ce intra sub incidenta textului de lege mentionat si in care sunt mentionate, la punctul 3, printre altele, imobilele ocupate de primarii, insa in sensul - cladiri, constructii, in care isi are sediul primaria unei unitati administrativ - teritoriale, iar nu de teren apartinand domeniului public sau privat al acesteia.
In ceea ce priveste destinatia de parcare auto a terenului, recurentul - reclamant mai arata ca terenul a capatat o astfel de destinatie ulterior formularii notificarii de catre acesta si intervenient, data la care unitatea detinatoare nu mai era indreptatita sa dezvolte lucrari care sa ingreuneze ulterior procesul de restituire.
Paratul MB a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila in sustinerea motivelor de recurs,
Se arata, intr-o prima critica, ca reclamantul si intervenientul nu au depus acte doveditoare ale dreptului de proprietate si ca urmare nu si-au dovedit notificarea formulata.
A doua critica vizeaza imprejurarea ca prima instanta a retinut calitatea de persoana indreptatita si a dispus restituirea in natura a imobilului, ignorand dispozitiile Legii nr. 10/2001 in ceea ce priveste situatia juridica a terenului.
Prin decizia civila nr.1814/28.10.201 pronuntata de catre Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a-IV-a Civila, a fost admis recursul declarat de Municipiul Bucuresti, a fost modificata in parte sentinta recurata, in sensul ca acorda reclamantului si intervenientului masuri compensatorii in puncte, conform Legii nr. 165/2013 pentru imobilul teren in suprafata de 1822 m.p. situat in Bucuresti, str. Margeanului nr. 8, sector 5. S-a mentineut dispozitia sentintei recurate privitoare la calitatea de persoane indreptatite a reclamantului si intervenientului potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 10/2001. De asemenea, a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul AA.
Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei in raport de criticile formulate cat si de dispozitiile legale incidente in cauza, Curtea retine ca recursul formulat de paratul MB este fondat iar recursul formulat de reclamantul AAM este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Critica formulata de paratul MB vizand calitatea de persoane indreptatite ale reclamantului si intervenientului in sensul dispozitiilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 nu poate fi retinuta, aceasta chestiune de drept fiind dezlegata in primul ciclu procesual intrata in puterea lucrului judecat intrucat prin decizia civila nr. 830 R/26.04.2012 s-a transat in mod irevocabil asupra acestei chestiuni in sensul ca, in raport de probele administrate in cauza reclamantul si intervenientii au facut dovada calitatii de persoane indreptatite la masuri reparatorii conform art. 2 alin.1 lit. i, art. 3 alin.1 si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
Insa, Curtea retine ca fiind fondata critica vizand modalitatea de apreciere asupra masurilor reparatorii, respectiv prin restituirea in natura a unei parti in terenul in suprafata de 1822 m.p. reprezentata de lotul nr. 2 si lotul nr. 3, astfel cum a fost identificata in suplimentul la raportul de expertiza efectuat in al doilea ciclu procesual la instanta de fond.
Coroborand constatarile expertului judiciar AI din prima lucrare stiintifica cu cele din suplimentul efectuat in al doilea ciclu procesual, Curtea retine ca o parte din teren in suprafata de 716 m.p., este ocupat de un bloc de locuinte; o alta suprafata de 41 m.p. este afectata de un punct de transformare ; suprafata de 58 m.p., este ocupata de alei de acces, existand si o suprafata de 112 m.p. libera si o suprafata de 813 m.p. afectata de o parcare auto apartinand Primariei Sector 5 si de spatiu verde.
Conform art. 10 alin. 2 teza finala retinuta si de prima instanta in cazul in care pe astfel de terenuri s-au mai edificat noi constructii autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii ramase libere, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
Conform dispozitiilor art. 10. 3 din Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 10/2001, exista obligatia de a se verifica destinatia actuala a terenului pentru a nu afecta caile de acces - strazi, trotuare, parcari amenajate, existenta si utilizarea unor amenajari subterane. In cazul in care exista asemenea situatii, restituirea in natura se va limita numai la acele suprafete de teren libere, sau, dupa caz, numai la acele suprafete de teren care nu afecteaza accesul si utilizarea normala a amenajarilor subterane.
Sintagma "amenajari de utilitate publica" are in vedere suprafete de teren supuse unor amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii si anume, cai de comunicatie - strazi, ale, trotuare, dotari tehnica - utilitare, amenajari de spatii verzi in jurul blocurilor de locuit parcuri si gradini publice, piete pietonale.
Or, in cauza, contrar celor retinute de instanta de fond, intreg terenul in litigiu este afectat unor amenajari de utilitate publica, fiind incorporat sub un bloc de locuinte si in jurul acestuia, astfel cum s-a precizat iar suprafata de 112 m.p. care este libera nu are utilitate economica pentru a fi restituita in natura intrucat este mai mica de 150 m.p. conform mentiunilor expertului, fiind neconstruibila.
Ca urmare, Curtea retine ca tribunalul a aplicat gresit dispozitiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 si art. 10.3.din Normele Metodologice, terenul in litigiu neputand fi restituit in natura, fiind afectat de amenajari de utilitate publica.
In ceea ce priveste imprejurarea invocata de recurentul reclamant vizand amenajarea parcarii auto dupa data formularii notificarii, Curtea retine ca acest fapt nu a fost dovedit, fiind depusa la dosarul cauzei numai o solicitare adresata Primariei Sector 5.
Fata de aceste aspecte, Curtea retine ca reclamantul si intervenientul sunt indreptatiti la masuri reparatorii prin compensare cu puncte conform dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 165/2013 pentru terenul in suprafata de 1822 m.p., situat in Bucuresti, str. M, sector 5.
In ceea ce priveste criticile formulate de reclamant, Curtea va retine ca intr-adevar, in cauza, nu sunt incidente dispozitiile art. 16, ci art. 10 din Legea nr. 10/2001, fiind in discutie o suprafata de teren si nu o constructie.
Insa potrivit considerentelor expuse, recursul va fi respins ca nefondat .
Asadar, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 si 2 Cod procedura civila va fi admis recursul formulat de paratul MB si respins recursul reclamantului. Va fi modificata in parte sentinta recurata, in sensul ca va acorda reclamantului si intervenientului masuri compensatorii in puncte, conform Legii nr. 165/2013 pentru imobilul teren in suprafata de 1822 m.p. situat in Bucuresti, str. M, sector 5. Va mentine dispozitia sentintei recurate privitoare la calitatea de persoane indreptatite a reclamantului si intervenientului potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 10/2001 si se va respinge recursul formulat de reclamantul AA, ca nefondat .