AJUTOR PUBLIC JUDICIAR. REDUCERE TAXA DE TIMBRU Sentinta civila nr. 30883/212/2012 din data de 22.01.2015
pronunțată de Judecatoria Constanta

Deliberand asupra cererii de ajutor public judiciar de fata, retine urmatoarele:
Prin cererea depusa la termenul de judecata din data de 16.12.2014 in acdrul dosarului nr. 30883/212/2012, reclamantele au solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii/reducerii si esalonarii taxei judiciare de timbru stabilita in cuantum de 4433,70 lei.
In motivarea cererii, reclamantele au aratat ca nu pot face fata acestor cheltuieli, avand in vedere situatia lor personala. Astfel, au aratat ca reclamanta are o pensie lunara de 480 lei, iar sotul sau are un venit lunar de 750 lei, ambii avand probleme de sanatate. Reclamanta nu relizeaza venituri, fiind casnica, iar sotul acesteia are un venit lunar de 964 lei, care este insuficient sa acopere nevoile lor personale.
In drept, au fost invocate disp. OUG nr. 51/2008.
Examinand inscrisurile depuse in sustinerea cererii de ajutor public judiciar instanta retine urmatoarele :
In conformitate cu dispozitiile art. 4 din OUG nr. 51/2008, privind ajutorul public judiciar in materie civila, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar orice persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale. Conform art. 6 lit. d din acelasi act normativ, acest ajutor se poate acorda sub forma de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege.
De asemenea, art. 8 din OUG nr. 51/2008 instituie o conditie pentru admiterea cererii de ajutor public judiciar, respectiv cea referitoare la veniturile obtinute pe membru de familie, aceasta din urma notiune fiind definita de art. 5 din OUG nr. 51/2008. Astfel, daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 300 lei, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat (alineatul 1), iar in cazul in care acest venit este sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50% ( alineatul 2). Totodata, in art. 9 din OUG nr. 51/2008 se prevede ca la stabilirea venitului se iau in calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizatii, onorarii, rente, chirii, profit din activitati comerciale sau dintr-o activitate independenta si altele asemenea, precum si sumele datorate in mod periodic, cum ar fi chiriile si obligatiile de intretinere.
Prealabil, trebuie precizat ca taxa judiciara de timbru stabilita in sarcina reclamantelor este in cuantum total de 4433,7 lei.
Din inscrisurile depuse de catre acesta instanta retine ca petenta V.F. locuieste cu sotul sau, , impreuna avand un venit lunar de 964 lei reprezentat de salari. Petenta GM locuieste cu sotul sau, si are o pensie lunara de 480 lei, iar sotul sau un venit lunar de 750 lei. Analizand veniturile celor doua familii, instanta constata ca venitul membru pe familie al petentei VF.este de 482 lei lunar, ajutorul public putand fi acordat in conditiile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 51/2008, iar venitul net pe membru de familie al petentei G.M. este de 615 lei lunar, ajutorul public neputand fi acordat in conditiile art. 8 alin. 1 sau 2 din O.U.G. nr. 51/2008.
Cu toate acestea, potrivit disp. alin. 3 al art. 8 din acelasi act normativ, ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in cazul in care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din Romania.
Instanta retine ca liberul acces la justitie reprezinta o conditie sine qua non pentru organizarea si functionarea unui sistem judiciar democratic, fiind nu doar o garantie fundamentala pentru exercitarea efectiva a drepturilor si libertatilor persoanei, dar si instrument al statului de drept.
Principiu cu valoare constitutionala, conform art. 21 din Constitutia Romaniei, accesul liber la justitie este conceput ca fiind dreptul oricarei persoane de a se putea adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, exercitarea acestui drept neputand fi ingradita prin nicio lege.
Insa dreptul de acces la o instanta cunoaste si o protectie internationala. In acest sens, coroborand dispozitiile art. 11 alin. 2 din Legea fundamentala, cu cele ale art. 20 din acelasi act normativ, rezulta ca in ordinea noastra interna Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale (citata in continuare Conventie) a dobandit aplicabilitate directa. Dar prevederile Conventiei nu pot fi interpretate si aplicate in mod corect decat prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, motiv pentru care se recunoaste si acesteia caracterul direct aplicabil.
In acest sens, atat prin hotararea pilot in materia dreptului de acces la un tribunal, respectiv hotararea pronuntata in cauza Golder impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, cat si printr-o jurisprudenta constanta, CEDO a statuat, cu valoare de principiu, ca art. 6 paragraful 1 din Conventie garanteaza fiecarei persoane dreptul la un tribunal, caci ar fi de neconceput ca acest text sa descrie in detaliu garantiile procedurale acordate partilor intr-o actiune civila in curs si sa nu protejeze singurul lucru care in realitate permite punerea lor in valoare, respectiv dreptul la un tribunal. Cu toate acestea, CEDO a precizat ca accesul la justitie nu reprezinta un drept absolut. Mai precis, s-a retinut ca fiind vorba despre un drept pe care Conventia il recunoaste, fara insa a-l defini, ramane loc, dincolo de limitele ce-i circumscriu continutul, pentru restrangeri admise implicit, cum ar fi taxele judiciare de timbru.
In general, efectivitatea dreptului de acces la un tribunal impune ca exercitiul lui sa nu fie afectat de existenta unor obstacole sau impedimente juridice ori faptice, de natura sa-i puna in discutie insasi substanta sa.
Sub aspectul impedimentelor de fapt de natura sa puna in discutie dreptul la un tribunal retinem ca instanta europeana a decis ca un asemenea obstacol poate fi dat de absenta unor dispozitii legale privitoare la acordarea asistentei judiciare, intrucat obligatia de a asigura exercitiul lui efectiv impune adoptarea, de catre statele contractante, a unor masuri pozitive in materie, chiar daca ele raman libere in a alege mijloacele concrete de realizare a acestui scop.
Prin adoptarea OUG nr. 51/2008, care are in vedere ca accesul la justitie - expresie a principiilor democratice intr-un stat de drept si a suprematiei legii - trebuie sa fie efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie sa constituie o piedica in incercarea de a apela la justitie pentru realizarea sau apararea unui drept, justificand, in anumite situatii si conditii, sustinerea din partea statului, din resurse financiare publice, statul roman a creat un mecanism eficient, pe deplin functional si care este de natura sa indeplineasca standardul CEDO in materie.
Instanta constata ca din veniturile nete, reclamantele mai au de suportat si costurile traiului zilnic si costurile medicamentelor pentru ele si sotii acestora.
In atare conditii, avand in vedere ca dreptul de acces la justitie trebuie sa fie concret si efectiv, iar nu teoretic si iluzoriu, instanta, in temeiul art. 8 alin. 2 si 3 din OUG nr. 51/2008, coroborat cu art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 6 paragraful 1 din Conventie, instanta va admite in parte cererea de ajutor public judiciar formulata de petente si va dispune reducerea taxei judiciare de timbru datorata in cuantum de 4433,7 lei la suma de 2216,85 lei. Totodata, avand in vedere ca taxa judiciara redusa reprezinta de 5-6 ori cuantumul venitului net pe membru de familie al reclamantelor, instanta va dispune si esalonarea taxei judiciare de timbru de 2216,85 LEI in 10 rate lunare a cate 221,68 lei, cu scadenta in ultima zi a fiecarei luni, incepand cu data de 31.01.2015.