Pretentii

Prin cererea inreg. sub nr.7l3/207/2009,la Judecatoria Caracal, reclamantele C.M.R., C.M.Z.C. au chemat in judecata pe paratul F.O.N.,pentru restituirea sumei de 32.000 lei si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, se arata de catre reclamanta F.Z.,faptul ca ea s-a aflat in relatii de concubinaj cu paratul in perioada anilor 2004-2007, avand chiar stabilita data nuntii. In aceste conditii, a stabilit cu paratul sa achizitioneze un imobil proprietate , motiv pentru care a plecat din tara.
In luna sept.2006, se motiveaza de catre reclamanta C.R.,ca ea a instrainat o garsoniera proprietatea ei, iar pretul obtinut(32.000 lei) , l-a dat fiicei sale si paratului deoarece paratul identificase un apartament in Bucuresti.
Datorita relatiei care exista intre ei, precum si datorita urgentei momentului, ea a inmanat suma respectiva de bani paratului,fara sa incheie vreun inscris in acest sens, si ulterior a aflat ca paratul a achizitionat imobilul respectiv, dar cand a incercat sa afle date in acest sens,a constatat ca paratul nu mai doreste continuarea relatiei existente si urma sa le restituie suma de bani data.
Cu toate acestea paratul nu le-a restituit pana in prezent nici o suma de bani, motiv pentru care solicita obligarea acestuia la restituirea sumei de bani precizata.
In drept cererea reclamantelor nu este motivata.
La termenul din data de l3.03.2009, paratul a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantelor ca neintemeiata si nefondata.
In motivarea intampinarii, paratul arata ca a avut o relatie de prietenie cu numita C.M.Z. C., intre anii 2004-2007, dar nu a intretinut nici un moment relatii de concubinaj cu aceasta,deoarece el in perioada anilor 2002-2004 a locuit si lucrat efectiv in Timisoara, dupa care a plecat in luna aprilie 2004 in mun.Bucuresti.
De asemenea, mai arata paratul ca neavand relatii de concubinaj cu reclamanta mai sus mentionata, nu a stabilit in nici un fel cu aceasta sau cu mama acesteia sa achizitioneze vreun imobil-apartament in mun.Bucuresti, in vederea casatoriei lor si a locuirii lui cu numita Z. C. .
Prin intampinare paratul a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C.M.Z. C., motivat de faptul,ca aceasta nu i-a dat cu imprumut nici o suma de bani .
Instanta avand in vedere faptul ca, in cauza este vorba despre o conventie cu privire la care partile au fost in imposibilitate morala de a preconstitui un act, a incuviintat reclamantului proba cu martori pentru dovedirea imposibilitatii morale si a conventiei.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine ca:
Reclamanta C. Z. C. a intretinut relatii de concubinaj cu paratul in perioada anilor 2004 - 2007, perioada in care au locuit cu chirie in mun. Bucuresti unde paratul era angajat in munca. In baza acestei relatii, in anul 2006 cei doi au hotarat sa se casatoreasca, motiv pentru care paratul a mers si a cerut-o in casatorie pe concubina, au avut stabilita chiar si data nuntii si au platit lautarilor un avans. Tot cu aceasta ocazie, cei doi concubini s-au inteles sa cumpere o locuinta in care sa locuiasca impreuna, avand in vedere faptul ca urmau sa se casatoreasca. Deoarece numita Z. C. incheiase un contract de munca, ea a fost nevoita sa plece sa lucreze ca asistenta in strainatate, urmand ca paratul sa se ocupe de cumpararea unui apartament in care sa locuiasca impreuna in Bucuresti.
Intrucat, cei doi concubini nu avea banii necesari pentru a cumpara apartamentul pe care paratul il gasise in Bucuresti paratul, ei au hotarat de comun acord cu reclamanta C.M.R. ( care este mama reclamantei C.M.Z. C. ), ca aceasta sa vanda garsoniera pe care o primise mostenire si sa-i dea paratului banii obtinuti pe garsoniera, urmand ca acesta sa puna diferenta de pret , diferenta pe care urma sa o obtina din vanzarea unui autoturism proprietate personala. Chiar paratul fiind cel care a urgentat demersurile necesare pentru vanzarea acestei garsoniere, asa cum rezulta din declaratia martorei S.P..
In prezenta martorei T. E. L., la data de 21.09.2006, reclamanta C.M.R. i-a dat paratului suma de 320.000.000 ROL, suma care urma sa fie folosita de parat pentru cumpararea unui apartament in Bucuresti, unde sa locuiasca impreuna cu viitoarea sotie.
In toamna anului 2006, paratul a cumparat un apartament in mun. Bucuresti, asa cum se intelesese cu viitoarea sa sotie, dar actele au fost incheiate numai pe numele lui, iar ulterior intre cei doi viitori soti au inceput sa apara neintelegeri din cauza carora la inceputul anului 2007 relatia dintre ei a incetat, dar paratul, desi a fost de acord sa restituie celor doua reclamante suma data de aceste in vederea cumpararii unui apartament in care sa locuiasca impreuna cu viitoarea sotie, acesta nu le-a restituit-o pana in prezent.
Toate acestea rezulta din declaratiile date de cele doua martore audiate in cauza la solicitarea reclamantelor.
Avand in vedere aceste aspecte instanta apreciaza ca partile sau aflat in imposibilitate morala de a preconstitui un act in vederea achitarii unei parti din pretul apartamentului ce urma sa fie cumparat de parat pentru a locui in el viitorii soti. Avand in vedere increderea reciproca care exista la timpul respectiv intre reclamante si parat, incredere care izvora din relatia de concubinaj si viitori soti care exista intre reclamanta C.M.Z. C. si parat, precum si din relatia de soacra si ginere care urma sa se stabileasca intre reclamanta C. M. R. si parat.
Din toate acestea se desprinde concluzia ca nici un moment reclamantele nu au inteles ca ele sa-i imprumute suma respectiva de bani paratului si sa le fie restituita ulterior, ci s-a dori ca acestia sa-si cumpere un apartament in care sa locuiasca impreuna si care sa devina bun comun la incheierea casatoriei lor.
Potrivit Codului Familiei, raporturile patrimoniale dintre concubini sunt supuse normelor dreptului comun care reglementeaza proprietatea pe cote parti.
Dar in cazul in care viitorii soti, concubini sau nu, au convenit ca un imobil cumparat pe numele unuia dintre ei, dar cu contributia ambilor, sa intre in regimul comunitatii de bunuri, acel bun devine bun comun de la data incheierii casatoriei, iar in cazul in care casatoria nu se mai incheie, nu se mai pune problema bunului comun, ci raporturile dintre ei se rezolva potrivit dreptului comun, prin restituirea sumei primite ca pret.
In aceasta situatie paratul este obligat la restituirea sumei primite ca pret de la cele doua reclamante, in baza principiului imbogatirii fara justa cauza, deoarece patrimoniul paratului sa marit pe seama patrimoniului reclamantelor care s-a micsorat.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C.M.Z. C., ridicata de parat prin intampinare, instanta urmeaza a o respinge, ca neintemeiata.
Pentru a stabili astfel instanta a avut in vedere faptul ca aceasta are alaturi de cealalta reclamanta calitatea de a introduce aceasta actiune, deoarece intre ea si parat, in calitate de viitori soti, a exista conventia cumpararii unei locuinte, cu contributia lor comuna.
Avand in vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita actiunea reclamantelor si sa-l oblige pe parat sa restituie reclamantelor suma de 32.000 lei, reprezentand o parte din pretul apartamentului cumparat de viitori soti, cu contributie comuna.
In baza disp. art. 274 C.p.civ. instanta urmeaza sa-l oblige pe parat la plata catre reclamante doar a sumei de 1755, 20 lei reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv taxa de timbru si timbru judiciar, nu si a sumei de 400 lei, reprezentand onorariu de avocat, deoarece actele in acest sens au fost depuse de aparatorul reclamantelor dupa ce dosarul a fost luat in pronuntare, nefiind puse in discutia contradictorie a partilor.
Postat 05.02.2010