Plangere in baza art.2781Cpp.Fapte ce nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. si ped. de art.249, art.289 si art.291 Cp

Plangere in baza art.2781Cpp.Fapte ce nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. si ped. de art.249, art.289 si art.291 Cp.
Prin sent.pen. nr.392/16 oct.2007 s-a respins ca neintemeiata, plangerea formulata de petentul L.D. impotriva rezolutiei nr. 389/II/2/2007 din 27.09.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal, fiind mentinuta solutia de neincepere a urmaririi penale fata de numita V.A.R. pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art.249, 281, 289, 291 si 292 C.p. In baza art.192 alin 2 C.p.p. a fost obligat petentul la plata sumei de 20 lei , reprezentand cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut ca prin plangerea adresata Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal in data de 09.03.2007, L.D. a solicitat condamnarea numitei V.A.R., secretara Primariei comunei Daneasa, jud. Olt pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 249, art.281, art.289, art.290 si art.291 C.p., aratand ca aceasta in mod intentionat a introdus in masa succesorala a defunctului B.F. si suprafata de 0,15 ha teren intravilan, suprafata ce in realitate ii apartinea sotiei sale L.M. din anul 1994, ca urmare a unui partaj succesoral incheiat cu fratii sai.
Totodata se considera ca numita V.A.R. a mai facut afirmatii cu caracter nereal in cuprinsul unei intampinari pe care a depus-o la Tribunalul Olt in cadrul unui proces formulat de partea vatamata impotriva faptuitoarei, proces ce a avut ca obiect art.1 din Legea nr.544/2001.
Se mai arata ca aceeasi faptuitoare se face vinovata si de savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a unei profesii, deoarece i-a redactat o cerere de chemare in judecata prin care solicita instantei de judecata rectificarea inscrisului ce cuprindea date nereale, respectiv certificatul de mostenitor.
Instanta a retinut ca in anul 1994, numitei L.M. in urma unui partaj ce a avut loc intre ea si fratii sai , i s-a atribuit o suprafata de 0,15 ha teren intravilan, ramas de pe urma tatalui lor, decedat in anul 1989 si aferent casei de locuit. Terenul respectiv era cuprins in certificatul de mostenitor nr.1173/1989 eliberat de Notariatul de Stat Caracal si privind succesiunea defunctului B.D.. In respectiva hotarare de partaj( sent.civ. nr.1835/24 martie 1994 a Judecatoriei Caracal) , terenul respectiv nu este individualizat decat prin suprafata, fara a fi precizate vecinatatile acestuia.
Despre hotararea respectiva s-a facut mentiune in registrul agricol pe anii 1992-1996, la data de 13.07.1994, la rolul numitei L.M., precizandu-se conform hotararii doar suprafata de teren fara precizarea vecinatatilor.
Ulterior, in anul 2002, pe numele mostenitorilor defunctului B.D. a fost emis titlul de proprietate nr.7837/21/20.02.2002, titlu in care este inclusa si o suprafata de teren de 1529 mp, in intravilan, curti si constructii, cu aratarea vecinatatilor, a situarii acesteia in tarla si parcela.
Din datele existente la dosar nu reiese ca numita L.M., care figureaza in respectivul titlu de proprietate ar fi formulat actiune in anularea acestuia, pe motiv ca respectiva suprafata de teren este bun propriu( in urma partajului din anul 1994) si nu bun succesoral, detinut in indiviziune cu ceilalti mostenitori.
In anul 2005, cand unul din fratii numitei L.M. a decedat, mostenitorii acestuia au formulat cerere de deschidere a succesiunii de pe urma sa.
In sesizarea de deschiere a procedurii succesorale, secretara primariei numita V.A.R. a trecut si suprafata de 1,24 ha conform titlului de proprietate nr.7837/21/20.02.2002, titlu prezentat de mostenitori, neanulat si implicit considerat ca valabil.
In certificatul de mostenitor nr.309/05 sept.2005, eliberat de BNP I.L., printre bunurile succesorale figureaza si cota indiviza de 1/3 din tot terenul cuprins in respectivul titlu de proprietate , si anume de 28.800 mp.
Se constata pe de o parte ca notarul nu a fost legat de mentiunile facute de numita V.A.R. in sesizarea de deschiere a procedurii succesorale, intrucat in respectiv sesizare apare suprafata de 1,24 ha ( si nu cota de 1/3 din 2,88 ha ) , ci a avut in vedere titlul de proprietate nr.7837/21/20.02.2002, emis pe numele defunctului, titlu care era perfect valabil la acea data, nefiind anulat si neexistand nicio actiune de anulare impotriva acestuia care sa fi pus eventuale semene de intrebare asupra mentiunilor cuprinse in acesta.
Prin urmare nu se poate sustine ca urmare a mentiunilor facute de catre numita V.A.R. in sesizarea de deschiere a procedurii succesorale, mentiuni ce nu ar fi tinut seama de mentiunile din registrul agricol, notarul ar fi cuprins in masa succesorala si terenul proprietatea exclusiva a sotiei partii vatamate.
Pe de alta parte, respectiva persoana nici nu avea posibilitatea sa prevada ca terenul din titlu de proprietate, teren bine individualizat este unul si acelasi cu cel trecut la rolul lui L.M., unde nu apare decat o suprafata de 0,15 ha, fara vecinatati sau date privind situarea acestuia exacta(tarla, parcela).
Chiar daca, se considera ca numita V.A.R. ar fi avut intr-adevar cunostinta ca este vorba despre unul si acelasi teren, avand in vedere pe de o parte existenta unui titlu de proprietate aflat in circuitul civil, perfect valabil, eliberat ulterior inscrierii in registrul agricol a ternului de 0,15 ha la rolul lui L.M., iar pe de alta mentiunile din registrul agricol, aceasta era obligata sa includa in masa succesorala a defunctului B.F. respectiva suprafata de teren, conform actelor prezentate de parti si nu sa faca mentiuni ce ar fi derivat din constatari personale si care nu ar fi avut nici o sustinere legala in acel moment.
Pentru aceste motive, instanta considera ca in mod corect prin rezolutia atacata s-a considerat ca nu se poate retine in sarcina numitei V.A.R., savarsirea infractiunilor de neglijenta in serviciu( art-.249 Cp) , fals intelectual ( art.289 Cp) sau uz de fals ( art.291 Cp).
Este adevarat ca asa cum s-a aratat mai sus, in sesizarea de deschiere a procedurii succesorale, numita V.A.R. a trecut si suprafata de 1,24 ha conform titlului de proprietate nr.7837/21/20.02.2002, desi in mod corect ar fi trebui sa treaca cota de 1/3 din suprafata de 2,88 ha, dar pe de o parte nu acest lucru este considerat de partea vatamata a fi gresit, iar pe de alta parte nu exista vreo dovada ca aceasta mentiune ar fi fost facuta cu intentie, pentru a se putea retine infractiunea de fals intelectual.
Pe de alta parte asa cum s-a retinut si prin rezolutia procurorului, aceasta beneficiaza de prezumtia de nevinovatie , conform art.52 Cpp, art.66 alin 1 Cpp, art.23 alin 11 din Constitutie si art.6 paragraful 2 din CEDO, prezumtie ce poate fi rasturnata doar prin probe certe, clare de vinovatie.
In ceea ce priveste infractiunea de neglijenta in serviciu, legea cere ca incalcarea din culpa a unei indatoriri de serviciu de catre functionarul public sa produca o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat, o paguba importanta sau o vatamare importanta a intereselor unei persoane. Nu se poate retine ca prin fapta numitei V.A.R. de a trece respectiva suprafata de teren in sesizarea de deschidere a procedurii succesorale s-ar fi adus vreo vatamare importanta a intereselor unei persoane, atata timp, cat din certificatul de mostenitor eliberat in baza acestei sesizari, nu a tinut seama de respectiva mentiune, ci de cuprinsul titlului de proprietate.
Cu privire la infractiunea de fals in declaratii, instanta constata ca in mod corect s-a retinut de catre procuror, ca respectivele mentiuni fiind facute in cuprinsul unei intampinari, formulata in nume propriu de catre faptuitoare nu sunt de natura a produce consecinte juridice, prin respectivele afirmatii aceasta exprimandu-si punctul de vedere cu privire sa cerea de chemare in judecata, motiv pentru care nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni.
De asemenea, instanta constata ca nici infractiunea prev. si ped. de art.281Cp( exercitarea fara drept a unei profesii) nu poate fi retinuta in sarcina faptuitoarei, intrucat pe de o parte pentru existenta acestei infractiuni este necesar ca actele acesteia sa fie desfasurate pe o anumita perioada de timp, astfel incat sa se poata trage concluzia urmaririi exercitarii in mod neechivoc a unei profesii, iar pe de alta parte, simpla intocmire a unei cereri de chemare in judecata nu este apanajul exclusiv al unei profesii, ea putand fi intocmita de orice persoana. De altfel, chiar partea vatamata arata ca faptuitoare nu si-a atribuit vreo calitate speciala in a-i redacta respectiva actiune, ci doar a vrut sa-l ajute sa-si solutioneze in mod legal respectiva problema.
Pentru aceste motive instanta a considerat ca solutia de neincepere a urmaririi penale fata de numita V.A.R. pentru savarsirea infractiunilor prev. si ped. de art..249, 281, 289, 291 si 292 C.p. este legala si temeinica.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs petentul parte vatamata L.D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie considerand ca probele administrate in cauza din care rezulta situatia de fapt si vinovatie a intimatei au fost interpretate in mod gresit.
Tribunalul Olt prin decizia nr.538/6.12.2007 a considerat ca in mod corect, instanta de fond a apreciat ca fapta intimatei V.A. nu intruneste elementele constitutive ale infract.prev.de art.249, 289 si 291 C.penal.
De asemenea, s-a aratat ca in mod corect s-a retinut ca mentiunile nereale pe care petentul le aratat ca fiind facute de faptuitoare intr-o intampinare adresata instantei de judecata, nu sunt de natura celor sa produca consecinte juridice din moment ce ele au fost formulate de numita V.A. in cuprinsul unei intampinari prin care si-a exprimat punctul de vedere cu privire la acuzatiile ce i-au fost aduse in cuprinsul unei cereri de chemare in judecata, motiv pentru care s-a considerat ca acestea nu realizeaza cerinta esentiala prev.de art.292 C.penal, potrivit carora declaratia trebuie facuta in conditii in care potrivit legii sau imprejurarilor sa conduca la producerea unor consecinte juridice.
Pentru existenta infract.prev.de art.281 C.penal, este necesar ca actele si faptele faptuitorului sa fie exercitate in asa fel incat prin consecintele produse si prin desfasurarea pe o anumita perioada sa conduca la concluzia ca s-a urmarit exercitarea in mod neechivoc la unei profesii sau activitati pentru care este necesara autorizarea legala.
In speta, simplu fapt izolat al intocmirii de catre numita V.A., functionar public, a unei cereri de chemare in judecata, nu realizeaza continutul constitutiv al infract.prev.de art.281 Cp, putand atrage eventual o raspundere disciplinara a acesteia dar nu poate constitui temei legal al raspunderii penale pentru infract.prev.de art.281 Cp.
Pentru aceste motive s-a apreciat ca recursul este nefondat si in consecinta in baza art.385/15, al.1, pct.1 lit.b Cpp, a fost respins.
Postat 25.06.2008