Prin S.p.nr.24l/l5.martie 2006, Judecatoria Caracal a dispus condamnarea inculpatului C.M.la pedeapsa de l an inchisoare - dispunandu-se suspendarea conditionata a inchisorii pentru savarsirea infractiunii prev.si ped.de art.84 alin.l.pct.2. din Legea nr.59/34 cu aplicarea art.4l alin.2.C.p.
Prin aceiasi sentinta penala, s-a constatat ca SC ARABESC SRL GALATI , SC DECOR STIL SRL TESLUI OLT, SC AUTOGAB SRL SLATINA si SC BRAD SRL CARACAL, nu prezinta calitate procesuala de parti civile in cadrul procesului penal.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria Caracal, a retinut ca in perioada 26.martie 2003-25 noiembrie 2003, societatea comerciala al carei administrator era inculpatul - SC ADNAN IMPEX SRL, - a derulat relatii comerciale cu alte societati comerciale, pentru marfurile cu care se aproviziona , societatea inculpatului emitand 63 file CEC.
S-a retinut, astfel, ca au fost livrate catre societatea administrata de catre inculpat diverse marfuri in valoare de 2.l54.083.287 lei vechi, dintre care s-au decontat efectiv CEC-uri in valoare de l.391.888.872 lei.
Urmare a faptului ca societatea administrata de inculpat a intrat in interdictie bancara la 26.noimbrie 2003, acesta a solicitat prin notificare, anularea filelor CEC emise, anulandu-se astfel CEC-uri in valoare de 79l.84l.425 lei vechi.
Au fost introduse la plata si au fost refuzate pe motivul lipsei disponibilului in cont 9 file CEC.
Prima instanta de judecata a apreciat ca materialul probator al cauzei,evidentia faptul ca fapta savarsita de inculpat se incadreaza in prevederile art.84 alin.l.pct.2. din Legea nr.59/34,atata vreme cat in cauza lipseste elementul constitutiv al inducerii in eroare, element cerut in mod imperativ de textul incriminator al articolului 2l5 alin.l.C.p.
In sprijinul mentinerii incadrarii juridice cu care fusese sesizata instanta de judecata, prin actul de trimitere in judecata, a fost adus argumentul ca, in nici unul din raporturile comerciale pe care inculpatul le-a derulat prin societatea comerciala al carei administrator era, acesta nu s-a folosit de mijloace dolosive si nici nu a determinat pe partenerii contractuali prin vreun anume mod sa incheie respectivele contracte, astfel de conditii fiind esentiale pentru existenta infractiunii de inselaciune.
Judecatoria Caracal si-a motivat solutia dispusa ,invocand decizia nr.IX pronuntata in dosarul nr.7/2005 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite - in solutionarea recursului in interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa I.C.C.J. Astfel s-a precizat ca - cum a statuat Instanta Suprema - in cazul in care beneficiarul are cunostinta ca nu exista disponibilul necesar acoperirii CEC-ului la tras , fapta nu poate constitui infractiunea de inselaciune,incriminata in art.2l5 alin.l si 4 C.p., deoarece ii lipseste un element constitutiv esential, respectiv inducerea in eroare.
Tot Instanta Suprema a mai stabilit ca prevederile art.84 alin.l pct.2 din legea nr.59/34,nefiind abrogata prin Legea nr.l40/96 - lege ce a introdus aliniatul 4 in continutul art.2l5 din Codul Penal - si nici prin dispozitii ulterioare, nu pot fi considerate scoase din vigoare , si prin urmare ele isi produc efectele.
Din aceasta perspectiva, a apreciat instanta de fond nimic nu-l scuza pe inculpatul C.M. de a fi emis file CEC, ignorand natura juridica a CEC-ului, acesta fiind instrument de plata si nu mijloc de garantare a obligatiilor comerciale.
Sub aspectul laturii civile,instanta de judecata a constatat ca nu se pune problema unei actiuni impotriva partilor chemate sa raspunda in plan civil; Argumentul a fost acela ca actiunea civila are, de regula, caracter accesoriu fata de cea penala si poate fi promovata de catre persoana vatamata in drepturile sale subiective atunci cand urmarea - tinand de latura obiectiva a infractiunii - prevede o astfel de atingere in dauna partii.
Ori, din examinarea normei de incriminare in privinta structurii ei, se impune concluzia ca infractiunea de fata face parte din categoria infractiunilor de pericol, si nu de rezultat.
De altfel, in cazul infractiunilor de pericol nu se cere a fi dovedita decat savarsirea faptei penale prin incalcarea obligatiilor de catre inculpat, iar starea creata este prezumata, fara a se mai cere proba si in privinta acesteia din urma.
In temeiul acestor considerente, instanta de fond a concluzionat ca, neaflandu-se in cazul unei infractiuni de rezultat, nu poate recunoaste calitatea de parte civila partilor vatamate ale cauzei si nici nu poate alatura actiunea civila - ce are caracter adiacent - actiunii penale in cadrul procesului.
Impotriva acestei solutii a formulat apel inculpatul , motivand ca se considera nevinovat,iar toti furnizorii ce mai au creante de recuperat sunt inscrisi la masa credala, existand un dosar de faliment, ca a notificat furnizorii cu privire la intrarea in interdictie bancara.
De asemenea, impotriva aceleiasi sentinte penale a exercitat calea de atac a apelului partea vatamata SC ARABESC SRL GALATI.
Tribunalul Olt- Sectia Penala - Instanta de apel a pronuntat decizia penala nr.274/6.sept.2006, a respins apelurile formulate , constatand ca sentinta apelata este temeinica si legala , situatia de fapt retinuta de Judecatoria Caracal fiind in conformitate cu probele ce atesta consumarea infractiunii prevazute de art.84 alin.l.pct.2.din Legea nr.59/l934 in forma continuata - art.4l alin.2.C.p., si calitatea de infractor a inculpatului in cadrul raportului de drept penal stabilit.
A mai statuat instanta de control judiciar ca sub aspectul laturii obiective a infractiunii elementul material a fost corect determinat si de asemenea sub aspectul laturii subiective, conduita inculpatului caracterizata prin vinovatie,sub forma intentiei directe .
De asemenea, s-a apreciat ca temeinic individualizata pedeapsa aplicata si modalitatea de executare a acesteia.
Sub aspectul laturii civile, argumentele pe care prima instanta de judecata le-a avut in vedere in sensul constatarii ca societatile comerciale cu care societatea administrata de catre inculpat derulase activitati comerciale nu prezinta calitate procesuala activa de parti civile - au fost insusite de catre instanta de control.
Si impotriva acestei hotarari partea vatamata SC ARABESC SRL a formulat recurs , ce a fost solutionat de catre Curtea de Apel Craiova-Sectia Penala-instanta de recurs, la 26.ianuarie 2007 ,prin decizia penala nr.69.
Astfel, sustinerile recurentei SC ARABESC SRL, potrivit carora in cauza inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de inselaciune,prevazuta de art.2l5 alin.4.C.p.,iar atat instanta de fond cat si instanta de apel ar fi interpretat gresit dispozitiile Legii CEC-ului, au fost apreciate ca nefondate.
Curtea, a considerat ca faptei inculpatului nu i s-a dat o gresita incadrare juridica, caci acesta nu a savarsit infractiunea de inselaciune in conventii; desi a emis mai multe file CEC in baza unei rezolutii infractionale unice catre recurenta parte civila,i-a comunicat acesteia situatia de interdictie bancara in care s-a aflat, astfel incat nu se poate invoca aspectul ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune.
Pe cale de consecinta,inculpatul nefiind trimis in judecata pentru infractiuni de inselaciune, partea civila nu este indreptatita la admiterea actiunii civile prin care inculpatul sa acorde despagubiri catre ea.
Publicat 11.09.2007