Plangere intemeiata pe dispozitiile art.2781 Cod procedura penala. Exercitarea profesiei de avocat. Contract de asistenta juridica. Forma.
Statutul profesiei de avocat stipuleaza expres in art.121 alin.(4) ca, contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si in mod tacit, daca clientul a achitat onorariul mentionat in cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu valorand acceptarea contractului de catre client.
In mod exceptional, contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si in forma verbala.
Chiar daca partea a pierdut procesul, avocatul si-a indeplinit obligatiile de diligenta pe care le avea, in conditiile in care i-a inmanat partii notele scrise si nu s-a mai prezentat in instanta.
- Art.2781 Cod procedura penala
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II-A PENALA
SENTINTA PENALA NR.45 din 27.01.2012)
Asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 01.11.2011 sub nr.9428/2/2011, petentul F D C a formulat plangere in temeiul art.2781 si urm. Cod pr.penala, impotriva rezolutiei nr.1989/II-2/2011 din 25.07.2011 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti prin care a fost respinsa, ca neintemeiata, plangerea formulata de petent impotriva rezolutiei nr.249/P/2011 din 20.06.2011 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Examinand actele si lucrarile dosarului Curtea retine urmatoarele:
Prin rezolutia din data de 20.06.2011, adoptata in dosarul nr. 292/P/2011 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul D M, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, fapte prev.de art.290 Cod penal si art.291 Cod penal.
Pentru a dispune astfel, procurorul de caz, prin rezolutia mai sus mentionata a constatat si retinut in fapt urmatoarele:
La data de 17.02.2011 numitul F D C a formulat plangere impotriva numitului D M - avocat in cadrul Baroului Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, fapte prev.de art.290 Cod penal si art.291 Cod penal. Din continutul plangerii a rezultat ca in data de 16.03.2007, numitul F D C a semnat o imputernicire avocatiala pentru asistenta si reprezentare intr-un proces aflat pe rolul Tribunalului Calarasi, de catre avocatul D M.
Persoana vatamata a constatat ulterior ca pe delegatie se facea referire la contractul de asistenta juridica nr.349383 din 16.03.2007, aratand ca in realitate el nu a semnat un astfel de contract.
La 20.04.2010 a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti plangerea formulata de catre numitul F D C impotriva numitului D M, sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune, fapta prev.de art.215 alin.3 Cod penal.
Prin rezolutia nr.650/P/2010 din 13.10.2010 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul D M, sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune, fapta prev.de art.215 alin.1,3 Cod penal retinandu-se ca aspectele sesizate de catre numitul F D, referitor la modul in care D M si-a indeplinit obligatiile in virtutea mandatului incredintat nu au caracter penal.
Partea vatamata a sesizat faptul ca in dosarul nr. 650/P/2010, D M a depus fotocopia unui contract de asistenta, nr.343385, acest numar fiind diferit decat cel care se mentioneaza pe delegatia semnata la data de 16.03.2007.
Din actele premergatoare efectuate in cauza s-a retinut ca inscrisul - contract de asistenta juridica - a carui semnare partea vatamata F D C a contestat-o nu a fost folosit de catre avocatul D M si nici nu a fost incredintat unei alte persoane spre a fi folosit, in vederea producerii vreunei consecinte juridice.
In plus, contractul nu a facut altceva decat sa dea forma scrisa acordului de vointa care cu certitudine a avut loc intre partea vatamata - in calitate de client si numitul D M - in calitate de avocat, in ceea ce priveste asistenta si reprezentarea de catre acesta din urma a celui dintai.
Numitul F D C a aratat ca i-a platit onorariul avocatului in suma de 900 euro (aproximativ 3.000 lei), suma prevazuta si in contractul de asistenta juridica si pentru care persoana vatamata a declarat ca a fost de acord si pentru care a primit chitanta de la avocatul D M.
Cu privire la faptul ca numarul contractului de asistenta juridica difera de numarul mentionat pe imputernicirea avocatiala, fiind audiat, numitul D M a declarat ca din eroare s-a strecurat aceasta inadvertenta.
Rezolutia procurorului din 20.06.2011 a fost atacata, in termen legal, de petentul F D C conform art.278 Cod pr.penala, insa solutia a fost mentinuta prin rezolutia nr.1989/II-2/2011 din 25.07.2011 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, prin care s-a dispus respingerea, ca neintemeiata, a plangerii formulate de petent.
In urma reverificarii actelor premergatoare si a solutiei adoptata de procurorul de caz, procurorul general adjunct a retinut, in esenta, ca unul dintre contractele de asistenta juridica contestate de petent respectiv contractul de asistenta juridica nr.349383, nu a fost folosit de numitul D M in cadrul dosarului nr.650/P/2010 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, la dosar fiind depus contractul nr.343385 si nici nu a fost incredintat unei alte persoane spre folosire, in mod corect s-a retinut ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii.
In ceea ce priveste falsificarea semnaturii numitului F D C de pe contractul de asistenta juridica nr.343385 in mod corect s-a retinut prin rezolutia atacata faptul ca acordul de vointa al partilor cu privire la asistenta si reprezentare a avut loc la 16.03.2007, relevante fiind sustinerile petentului din plangere si imputernicirea avocatiala necontestata de acesta din urma. Prin urmare, chiar daca in cauza exista o incertitudine cu privire la semnarea inscrisului probator (intrumentum) al contractului de asistenta juridica de catre numitul F D C, din actele premergatoare efectuate in cauza rezulta ca acesta a fost incheiat ca act juridic (negotium), motiv pentru care nu se poate retine intentia numitului D M de a falsifica inscrisul intocmit, faptei lipsindu-i, asadar, unul din elementele constitutive ale infractiunii.
Nu au fost retinute nici criticile petentului privitoare la insuficienta actelor premergatoare, apreciindu-se ca, pe de o parte organul de urmarire penala nu este obligat sa epuizeze actele premergatoare anterior pronuntarii solutiei, acestea fiind facultative, conform art.224 alin.1 Cod pr.penala iar, pe de alta parte, intervenirea oricaruia dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, in urma analizarii continutului actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii, fundamenteaza solutia de neincepere a urmaririi penale, conform art.228 alin.4 Cod pr.penala.
De asemenea, nu au fost retinute nici criticile referitoare la contrarietatea temeiurilor solutiei de neincepere a urmaririi penale, intrucat din continutul rezolutiei atacate rezulta ca temeiul prev.de art.10 lit.d Cod pr.penala a fost retinut cu privire la savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata iar cel prev.de art.10 lit.a Cod pr.penala, a avut in vedere infractiunea de uz de fals, intrucat aceasta este absorbita de cea dintai.
Verificand rezolutiile atacate, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, precum si a inscrisurilor depuse, Curtea constata ca plangerea formulata in temeiul art.2781 Cod pr.penala de catre petent este nefondata, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Petentul F D C l-a mandatat pe intimatul D M - avocat, sa-l reprezinte intr-un proces civil aflat pe rolul Tribunalului Calarasi, in care sens a semnat o delegatie avocatiala si a achitat onorariul partial stipulat de 900 euro.
Ulterior, aparatorul sau a depus si folosit contractul de asistenta juridica 349385/16.03.2007 si nu pe cel real, respectiv nr.343385 din aceeasi data, contract pe care el nu l-a semnat la rubrica client si pentru care solicita a se stabili cu apartine semnatura printr-o expertiza grafologica de specialitate.
Art.31 alin.1 din Legea nr.51/1995 prevede ca, pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.
Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuielile procesuale in interesul sau, se stabileste prin conventia dintre avocat si client in conditiile prevazute de statutul profesiei.
Prin urmare, este cert ca partile au convenit ca intimatul - avocat sa il reprezinte pe petent intr-un proces civil in fata instantei Tribunalului Calarasi, in dosarul nr. 2253/269/2006 (727/C/2007), au convenit onorariul si depunerea lui, atestat ca atare de chitanta nr.343250/07.04.2007, avocatul a depus note scrise in sustinerea cauzei petentului, fara sa se prezinte in instanta, inmanate chiar petentului indeplinindu-si in acest fel obligatiile de diligenta ce le presupune profesia de avocat, in pofida lor, insa, partea pierzand procesul.
Nemultumirea sa a aparut in legatura cu plata onorariului in suma de 900 de euro achitata intimatului avocat, imprejurare in care s-a adresat, mai intai, Baroului Bucuresti la data de 16.11.2010, solicitand cercetarea disciplinara a acestuia si restituirea onorariului ca urmare a neindeplinirii obligatiilor ce-i reveneau aparatorului, cerere respinsa ca neintemeiata si tardiv formulata.
Statutul profesiei de avocat are dispozitii clare in ceea ce priveste forma si continutul contractului de asistenta juridica, stipuland expres in art.121 alin.4 ca el poate fi incheiat si in mod tacit daca clientul a achitat onorariul mentionat in cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu valorand acceptarea contractului de catre client.
In mod exceptional, contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si in forma verbala (art.121 alin.5 din Statut).
Fata de cele mai sus retinute, se constata ca, in mod corect a retinut procurorul ca acordul de vointa al partilor s-a materializat la data de 16.03.2007, relevante fiind sustinerea petentului in chiar plangerea formulata si imputernicirea avocatiala din aceeasi data, necontestata in vreun fel de petentul F D.
Imprejurarea ca in contractul de asistenta este mentionat un alt numar decat cel prezentat de avocat a fost motivata plauzibil de cel din urma, prin existenta unei erori materiale iar in conditiile in care nu s-a putut retine, in niciun fel, intentia intimatului D M de a falsifica acest inscris, iar el nu a fost incredintat altei persoane spre folosire, corect s-a retinut ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, iar solutia de neincepere a urmaririi penale in baza disp.art.10 lit.d Cod pr.penala, s-a impus.
Tot la fel si cu privire la infractiunea uz de fals, neinceperea urmaririi penale in temeiul art.10 lit.a Cod pr.penala, pe motiv ca fapta nu exista, este corecta iar solutia nu se impune a fi modificata.
Curtea isi insuseste motivarea din rezolutia procurorului atacata privind criticile nefondate referitoare la contrarietatea temeiurilor solutiei de neincepere a urmaririi penale intrucat, din continutul rezolutiei atacate rezulta ca, temeiul prev.de art.10 lit.d Cod pr.penala a fost retinut cu privire la savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata iar cel prev.de art.10 lit.a Cod pr.penala a avut in vedere infractiunea de uz de fals, intrucat aceasta este absorbita de cea dintai.
Curtea constata ca rezolutia procurorului nr.1989/II-2/2011 este legala si temeinica si va fi mentinuta, iar plangerea inaintata de petentul F D C apare ca fiind nefondata si, in temeiul art.2781 alin.8 lit.a Cod pr.penala, va fi respinsa ca atare.
Vazand si disp.art.192 alin.2 Cod pr.penala