TITLU: Contestatie impotriva masurii asiguratorii si modului de aducere la indeplinire a acesteia
JUDECATORIA CAMPINA
Dosar nr. 1882/204/2013*
Tip speta: Hotarare
Nr. speta: Incheierea din 25.08.2014
Domeniu asociat: Sechestru. Confiscare speciala.
Prin cererile inregistrate pe rolul Judecatoriei Campina, atat inculpatul PM cat si sotia acestuia PM au formulat, in temeiul disp. art. 249 si urm. cod proc. pen., contestatie impotriva masurii asiguratorii a sechestrului dispusa prin incheierea din 25.07.2014 si a modului de aducere la indeplinire a acestei masuri, solicitand ridicarea masurii asiguratorii, respectiv anularea executarii si a actelor de executare.
In motivarea contestatiilor, s-a aratat ca nu exista niciun motiv legal pentru ca instanta sa se pronunte asupra cererii de instituire a sechestrului in sensul admiterii acesteia si in mod gresit s-a retinut ca imobilul in cauza este proprietatea inculpatului, el fiind bun comun, in devalmasie, astfel incat nu se putea institui aceasta masura asupra intregului bun imobil, ci eventual asupra cotei de 1/2 din acesta.
Contestatorii au invederat ca imobilul a fost achizitionat cu credit prin programul "Prima casa", existand deja instituita o interdictia de vanzare pe o perioada de 5 ani de la achizitionare, un drept de ipoteca legala de rang I in favoarea Statului Roman, precum si interdictia de grevare cu alte sarcini pe toata durata finantarii.
Totodata s-a precizat ca masura asiguratorie se ia asupra bunurilor pana la concurenta valorii probabile a sumei la care urmeaza a fi eventual obligat inculpatul in masura in care se va pronunta o hotarare de condamnare, ori la acest moment nu se poate aprecia o asemenea valoare, in conditiile in care pana in prezent nu a fost efectuat niciun raport de expertiza contabila in dosar, simplele solicitari ale partii civile neputand constitui un motiv bine justificat pentru instituirea sechestrului asiguratoriu asupra imobilului.
De asemenea, s-a aratat ca masura a fost adusa la indeplinire in lipsa petentei, fara a fi incunostintata in vreo modalitate de catre executorul judecatoresc, incalcandu-i-se dreptul la aparare, ingradindu-i-se posibilitatea de a formula obiectiuni si de a-si exprima punctul de vedere.
Inculpatul a mai invederat ca instanta de judecata nu a stabilit in sarcina cui revin cheltuielile ocazionate cu aducerea la indeplinire a acestei masuri, el neavand calitatea de debitor fata de partea vatamata pentru a fi obligat la plata cheltuielilor de executare.
Examinand actele si lucrarile dosarului, cu privire la admisibilitatea si temeinicia contestatiilor formulate, instanta a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste contestatia impotriva masurii asiguratorii dispuse prin incheierea de sedinta din 25.07.2014, fata de disp. art. 250 alin. 6 din noul cod proc. pen., care nu mai prevad posibilitatea, in aceasta faza procesuala, a contestarii masurii asiguratorii pe cale separata, ci numai a modului de aducere la indeplinire a acesteia, a constatat inadmisibilitatea cererii.
Motivele invocate in sustinerea admisibilitatii acestei contestatii referitoare la incalcarea dreptului de proprietate sotiei inculpatului si ingradirea dreptului de dispozitie asupra cotei de ½ din bunul imobil in litigiu aflat in devalmasie nu au fost retinute de catre instanta de judecata, intrucat procedura de instituire a sechestrului nu constituie o judecata asupra unei acuzatii in materie penala in sensul art. 6 din CEDO, vizand doar garantarea unei eventuale creante a partii civile, fara a se aduce atingere dreptului de proprietate, luarea masurii conducand numai la indisponibilitatea bunului, ori dreptului de dispozitie, persoana interesata, in speta sotia inculpatului, avand deschisa calea partajului bunurilor proprietate in devalmasie.
Cu privire la modalitatea de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii s-a constatat ca executorul judecatoresc desemnat de catre instanta, prin tragere la sorti, a procedat la aplicarea sechestrului asigurator asupra imobilului in litigiu, coproprietate a contestatoarei PM si inculpatului PM, a carei valoare medie de piata a fost estimata, dupa aprecierea executorului judecatoresc, la suma de 60.000 euro.
In calitate de custode/administrator sechestru a imobilului a fost desemnat, cu acordul acestuia, inculpatul ale carui obiectii legate de imprejurarea ca bunul apartine si sotiei, fiind achizitionat prin credit ipotecar si este grevat de sarcini in favoarea statului roman, inclusiv interdictie de instrainare pe o perioada de cinci ani de la data dobandirii si interdictie de grevare cu alte sarcini pe intreaga durata a finantarii, precum si de plata cheltuielilor de executare, au fost mentionate in cuprinsul procesului verbal incheiat, cu respectarea disp. art. 252 si urm. cod proc. pen.
Instanta a retinut ca in mod legal, executorul judecatoresc a procedat la infiintarea sechestrului asigurator asupra intregului bun imobil, astfel cum de altfel s-a dispus prin incheierea din 25.07.2014.
Masura indisponibilizarii unui bun aflat in devalmasie nu poate fi luata doar asupra unei cote parti, in conditiile in care dreptul de proprietate in codevalmasie se particularizeaza prin aceea ca titularii sai nu au determinata nici macar o cota ideala, matematica din dreptul de proprietate asupra bunurilor nefractionate in materialitatea lor.
Astfel, din niciuna din probele aflate la dosar nu a rezultat ca petenta contestatoare ar detine o cota indiviza de ½ din imobilul in litigiu, cotele ideale ale celor doi soti putand fi stabilite, in conditiile dobandirii apartamentului in timpul comunitatii legale de bunuri, numai cu ocazia partajului.
Masura indisponibilizarii unui bun imobil la solicitarea creditorului doar unuia dintre soti nu se confunda cu urmarirea acestuia, pentru a deveni incidente disp. art. 353 din noul cod civil.
In plus, nicio dispozitie din materia masurilor asiguratorii nu excepteaza de la aplicarea masurilor bunurile proprietate codevalmasa a sotilor, intrucat acolo unde legiuitorul a inteles sa excepteze de la dispunerea unor asemenea masuri de constrangere reala a facut-o in mod expres (art. 249 alin. 8 cod proc pen.).
Imprejurarea ca masura sechestrului imobiliar instituita de catre instanta de judecata a fost adusa la indeplinire de catre executorul judecatoresc in lipsa sotiei inculpatului, fara incunostintarea prealabila a acesteia, nu aduce atingere de plano dreptului la aparare al acesteia, cata vreme disp. art. 250 alin. 6 cod. proc. pen recunosc dreptul oricarei persoane interesate de a face contestatie impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii.
Existenta unei masuri asiguratorii infiintate asupra unui bun, in cadrul unui proces penal, nu aduce atingere nici drepturilor creditorului ipotecar, in speta statul roman, neimpiedicand o eventuala executare silita in baza unui titlu executoriu si a unei ipoteci cu date anterioare instituirii sechestrului. Intr-o asemenea situatie, exista un concurs intre o creanta ipotecara si o prezumtiva creanta a unor prezumtivi creditori chirografari si ca atare, creanta ipotecara are prioritate.
Pe de alta parte, stabilirea de catre executorul judecatoresc prin incheiere, a cheltuielilor de executare in sarcina inculpatului, s-a facut in mod nelegal, in conditiile in care masura de instituire a sechestrului s-a luat la solicitarea partii vatamate, iar pana la solutionarea definitiva a cauzei, inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.
Pe cale de consecinta, in temeiul disp. art. 250 Cod proc. pen., instanta a respins contestatia impotriva masurii asiguratorii, ca inadmisibila, contestatia petentei impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii, ca neintemeiata si a admis, in parte, contestatia inclupatului impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii, anuland actele incheiate de catre executorul judecatoresc cu privire la obligarea acestuia la plata cheltuielilor de executare.