CIVIL. ADMISIBILITATEA ACTIUNII IN REVENDICARE FORMULATA DE UN COINDIVIZAR Sentinta civila nr. din data de 30.04.2009
pronunțată de Judecatoria Buzau

Prin cererea inregistrata reclamantii CV, PV, DG, CC, CI si UM au chemat in judecata pe paratii LV si LN, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati paratii sa le lase in deplina proprietate si posesie suprafata de 1100 m.p. teren, reconstituit pe numele defunctei CGH.F, conform titlului de proprietate si sa-si ridice de pe acest teren, pe cheltuiala lor, constructia edificata din chirpani si acoperita cu tigla, iar in caz contrar sa se incuviinteze sa o demoleze pe cheltuiala paratilor; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamantii au invederat instantei ca toti sunt mostenitorii defunctei CGH.F, direct sau prin reprezentare. In baza Legii nr. 18/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 9500 m.p. teren arabil si vii, la cererea celor trei copii ai acesteia, V, N si D. N a decedat, iar D, fiind mosteniti de copiii lor.
Paratii le-au ocupat fara drept suprafata de 1100 m.p. teren, pe care fara stiinta lor si fara autorizatie de constructie au edificat o casa de locuit. Le-au incalcat dreptul de proprietate, iar la somatia lor de a stopa constructia si de a-si ridica materialele, refuza sa respecte atributele dreptului de proprietate, amenintandu-i cu moartea.
In drept reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 480 si 494 cod civil.
In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar: titlul de proprietate, copia certificatului de atestare fiscala, adeverinta a Primariei, chitanta, acte de stare civila.
Paratii au formulat intampinare solicitand respingerea actiunii reclamantilor, pentru urmatoarele motive:
In fapt au fost chemati in judecata de catre reclamanti pentru actiune in revendicare insa din punctul lor de vedere pe de o parte nu toti reclamantii ce apar in actiune cunosc de existenta procesului pe rolul instantei si nu toti sunt de acord sa exercite o astfel de actiune.
Desi sunt toti reclamantii expusi in actiune acestia personal nu l-au mandatat pe aparator sa formuleze si in numele lor actiunea de fata astfel ca pana nu se face dovada calitatii de reprezentant si a imputernicirii aparatorului de catre toti reclamantii, cred ca actiunea nu poate fi continuata in acest mod.
Au mai precizat paratii ca din punctul lor de vedere terenul revendicat le apartine si l-au cumparat de la o persoana din localitate care la randul ei cumparase terenul de la reclamanti. Din pacate acest lucru l-au facut in baza unei chitante sub semnatura privata dar au preluat cu ocazia intocmirii chitantei si platii pretului posesia terenului respectiv, asa cum si vanzatorul o avea la momentul incheierii chitantei respective. Nu si-au pus niciodata problema ca ar putea exista neintelegeri cu privire la acest teren deoarece in aceleasi circumstante au mai cumparat o suprafata similara invecinata cu aceasta in discutie de la acelasi vanzator si ulterior a reusit sa intocmeasca actele autentice cu proprietarul initial fara nicio problema. In cazul acestui teren, datorita faptului ca unii din coindivizarii initiali din titlul de proprietate au decedat nefiind facute succesiunile nu au putut intocmi actele autentice.
Bazandu-se pe sinceritatea si realitatea tranzactiei incheiate inca din anul 2000 a construit un imobil casa de locuit si anexe pe teren crezand ca nu exista probleme de natura a-i impiedica sa efectueze o astfel de lucrare.
Din cate au aflat de la unii din reclamanti acestia si-au impartit faptic terenul, iar CI, unul din reclamantii de azi cu acordul celorlalti comostenitori a vandut aceasta suprafata prin act sub semnatura privata persoanei care la randul ei ulterior prin aceeasi modalitate le-a vandut lor.
Nu au dorit si nici nu au cunoscut ca ar fi existat nemultumiri ale unor reclamanti in ceea ce priveste transmiterea proprietatii acestui teren, dar ca urmare a celor expuse in mod cert nu toti reclamantii din actiune au mandatat aparatorul la exercitarea acestei actiuni, probabil fiind mandatat numai de unul singur in numele tuturor fara acordul prealabil al acestora, nu si-au insusit o astfel de actiune si nu exista certitudinea ca doresc sa exercite in continuare o astfel de actiune.
In drept intampinarea nu a fost motivata.
Prezent in instanta la termenul de judecata din 5.02.2009 reclamantul CC a precizat ca nu-si insuseste actiunea formulata de reclamantul CV, aratand ca suprafata de teren de 9500 m.p. mostenita de la defuncta CF a fost impartita de buna voie intre mostenitorii inscrisi in titlul de proprietate eliberat in anul 1994, atitudinea reclamantului fiind apreciata, la acest moment ca incorecta si imorala, intrucat avea cunostinta de faptul ca fratele sau, CN, decedat, a instrainat o suprafata de teren, prin vanzare.
Aceeasi pozitie procesuala au avut-o, la termenul de judecata din 5.03.2009 si reclamantii PV, CI si UM.
La termenul de judecata din 5.03.2009, paratii au invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii formulate de catre reclamantul CV, in contradictoriu cu ei.
Potrivit art. 137 c.p.c., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond, care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
In speta, instanta apreciaza ca exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de parati, este intemeiata, pentru urmatoarele motive:
Prin titlul de proprietate, emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, s-a reconstituit dreptul de proprietate mostenitorilor defunctei CF, respectiv: CV, CN si CD, asupra suprafetei de 9500 m.p. teren extravilan.
CN a decedat, iar CD la data de ..., de pe urma acestora ramanand ca mostenitori numitii PV, DG, CC, CI si UM.
La data de 30.10.2008, pe rolul instantei se inregistreaza actiunea formulata de reclamantii CV, PV, DG, CC, CI si UM, in contradictoriu cu paratii LV si LN prin care solicita ca paratii sa le lese in deplina proprietate si posesie suprafata de 1100 m.p. teren si sa-si ridice de pe acest teren, pe cheltuiala lor, constructia edificata.
Prin declaratiile extrajudiciare, dar si prin sustinerile din fata instantei, reclamantii CI, UM, CC si PV au precizat ca nu-si insusesc actiunea formulata de reclamantul CV, ca acesta din urma avea cunostinta despre faptul ca suprafata de teren de 9500 m.p. a fost impartita de mostenitorii defunctei CF de comun acord intre cei trei frati trecuti in titlul de proprietate, beneficiind fiecare de cate 3200 m.p. pe care fiecare i-a administrat asa cum a crezut de cuviinta, iar din suprafata care i-a revenit fratele reclamantului CV, respectiv CN a instrainat suprafata de 1100 m.p.
Pentru a fi admisibila o actiune in revendicare cu privire la un bun aflat in stare de indiviziune este obligatorie participarea devalmasilor, in calitate de coreclamanti sau incuviintarea din partea lor pentru exercitarea actiunii.
Instanta apreciaza ca in speta, nu sunt incalcate dispozitiile art. 6 & 1 CEDO , raportat la Cauza Lupas si Altii impotriva Romaniei din 14.12.2006, pentru urmatoarele motive:
Prin speta mai sus mentionata curtea a amintit ca articolul 6&1 garanteaza fiecaruia dreptul ca un tribunal sa cunoasca orice contestatie referitoare la drepturile si obligatiile cu caracter civil.
In acelasi timp curtea nu a considerat necesar sa solutioneze controversa existenta, care tine de teoria si practica interna de drept civil, in ceea ce priveste regula unanimitatii in actiunea in revendicare. A considerat, insa, ca ii revine in sarcina sa verifice daca regula unanimitatii aplicata era clara, accesibila, previzibila si daca limitarea pe care ea o impune dreptului reclamantilor de acces la un tribunal urmarea un scop legitim si daca era proportionala cu acesta din urma.
Instanta verificand, in speta conditiile de mai sus, constata ca ele sunt indeplinite.
Avand in vedere ca aceasta regula jurisprudentiala este urmata de instantele interne, rezulta ca ea este clara si accesibila si ca aplicarea sa in cazul de fata era previzibila.
In ceea ce priveste proportionalitatea, instanta apreciaza ca regula unanimitatii nu a impus reclamantilor o sarcina disproportionata care i-a privat de orice posibilitate clara si concreta ca instanta sa decida asupra cererii lor de restituire a terenului in litigiu.
Astfel, asa cum se poate observa suprafata de teren ce a fost revendicata face parte dintr-o suprafata de teren dobandita de reclamanti prin mostenire de la autoarea lor CF, suprafata ce conform sustinerilor reclamantilor, cu exceptia reclamantului CV, a fost impartita intre mostenitori de comun acord, iar unul din mostenitori, respectiv CN a vandut-o .
Daca reclamantii nu mai sunt de acord cu modalitatea de impartire a terenului ei pot promova o actiune de iesire din indiviziune, cu atat mai mult cu cat ceilalti mostenitori, cu exceptia lui CV recunosc masa succesorala si vanzarea, astfel ca aceasta suprafata de teren sa revina in lotul mostenitorilor vanzatori, pentru a fi ratificata vanzarea.
Instanta apreciaza ca disproportionalitatea ar aparea in momentul in care, ca urmare a admisibilitatii unei actiuni in revendicare, doar la solicitarea unuia din mostenitori, coindivizari, fara a tine seama de pozitia celorlalti si de dezacordul exprimat de acestia, s-ar dispune demolarea constructiei existente pe aceasta suprafata de teren .
Fata de cele retinute mai sus, instanta, avand in vedere faptul ca prezenta actiune a fost formulata doar de catre reclamantul CV, in conditiile in care el se afla in indiviziune asupra suprafetei de teren revendicate cu numitii PV, DG, CC, CI si UM, acestia din urma desi au fost inscrisi ca reclamanti neinsusindu-si actiunea, urmeaza a respinge actiunea ca inadmisibila.