In privinta persoanelor nepuse sub interdictie, care sufera de boli psihice ce le afecteaza discernamantul, in masura in care au implinit varsta de 14 ani, sunt prezumate ca au avut capacitate delictuala. Pentru a se inlatura aceasta prezumtie este necesar sa se faca dovada efectiva ca, la momentul savarsirii faptei, persoana nu a avut discernamant.
Judecatoria Bistrita - Sentinta civila nr.3047/2011
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante, reclamanta SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI SA - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CLUJ a chemat in judecata pe paratul M.N., solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa-l oblige pe acesta la plata sumei de 15.286,07 lei, reprezentand contravaloarea pagubei cauzate prin distrugerea si avarierea locomotivelor electrice seriile nr. 41-0924-5, 40-0350-5, 41-0188-7(piese+manopera), la data de 12.11.2009.
In motivare, se arata ca la data de 12.11.2009, paratul cu ajutorul unui ciocan a distrus componentele a celor trei locomotive, spargand geamurile laterale si farurile, a rupt trompetele claxon ale acestora.
Valoarea prejudiciului cauzat a fost calculat conform devizelor de reparatii.
In drept reclamanta a invocat disp. art. 998 C.civ.
Paratul, desi legal citat, nu s-a prezentat in instanta si nu a formulat aparari scrise,
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine faptul ca reclamanta a chemat in judecata pe parat, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa-l oblige pe acesta la plata sumei de 15.286,07 lei, reprezentand contravaloarea pagubei cauzate prin distrugerea si avarierea locomotivelor electrice descrise, la data de 12.11.2009.
Pentru angajarea raspunderii civile delictuale, in temeiul art.998 si 999 C.civ. trebuie indeplinite cumulativ patru conditii: 1.existenta unui prejudiciu; 2.existenta unei fapte ilicite; 3.existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si 4. existenta vinovatiei (vinei) celui care a cauzat prejudicial, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.
In cauza de fata, instanta constata neindeplinita a patra conditie si anume: vinovatia paratului. Vinovatia reprezinta atitudinea psihica pe care autorul a avut-o in momentul savarsirii faptei ilicite sau, mai exact, la momentul imediat anterior savarsirii acesteia, fata de fapta si urmarile acesteia. Atat in cazul raspunderii penale cat si in cazul raspunderii civile, raspunderea este angajata numai in cazul in care persoana care a savarsit fapta ilicita a actionat cu discernamant. In lipsa aptitudinii de a discerne intre licit si ilicit, nu se poate vorbi de vinovatie, chiar daca fapta a fost savarsita, iar prin savarsirea ei s-a produs un prejudiciu.
Doctrina si practica judiciara stabileste in mod unanim ca, in privinta persoanelor nepuse sub interdictie, care sufera de boli psihice ce le afecteaza discernamantul, in masura in care au implinit varsta de 14 ani, sunt prezumate ca au avut capacitate delictuala. Pentru a se inlatura aceasta prezumtie este necesar sa se faca dovada efectiva ca, la momentul savarsirii faptei, persoana nu a avut discernamant.
Astfel, desi prin Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a invinuitului M.N. ( parat in prezentul dosar ), pronuntata de procuror in dosarul de urmarire penala nr.3270/P/2009, se confirma faptul ca paratul in data de 12.11.2009, cu ajutorul unui ciocan a distrus componentele a celor trei locomotive, spargand geamurile laterale si farurile si a rupt trompetele claxon ale acestora, instanta constata ca prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.1808/II/n/93/26.07.2010, emis de SML Bistrita-Nasaud,s-a stabilit ca paratul sufera de schizofrenie paranoida, iar la data comiterii faptei, acesta avea discernamantul abolit, acesta fiind si motivul pentru care invinuitiul a fost scos de sub urmarire penala - iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
Avand in vedere considerentele expuse, instanta apreciaza ca si in cazul raspunderii civile, raspunderea este angajata numai in cazul in care persoana care a savarsit fapta ilicita a actionat cu discernamant, ori la data comiterii faptei, paratul M.N. nu avea discernamant - operand o cauza de neimputabilitate - ce are drept consecinta imposibilitatea angajarii raspunderii civile delictuale intemeiata pe culpa paratului, motiv pentru care, a respins actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata.