Constatarea nulitatii absolute partiale a Hotararii AGOA. Limitele judecatii in recurs.
- Legea nr.31/1990, art. 67, 7
- Codul de Procedura Civila, art. 294
Textul art. 67 din Legea nr.31/1990 lasa deplina libertate societatii, ca prin actul constitutiv sa prevada orice criteriu de distribuire a dividendelor catre asociati. Regula art. 7 din Legea nr.31/1990, invocata de recurent, potrivit careia actul constitutiv trebuie sa prevada partea fiecarui asociat la profit si pierderi, nu contrazice teza aratata mai sus, caci prin regulile actului constitutiv al paratei este prevazut modul de participare al asociatilor la profit si pierderi.
Nu exista niciun text de lege pe temeiul caruia sa fie anulata o hotarare AGA pentru ca unul dintre asociati nu a inteles dezbaterile asupra obiectului punctului de pe ordinea de zi. In plus, intelegerea sau nu a continutului unui punct de pe ordinea de zi este o chestiune subiectiva care nu poate fi dovedita.
Art. 294 Cod procedura civila interzice modificarea obiectului sau a cauzei litigiului direct in calea de atac, astfel ca eventualele critici noi vizand legalitatea sau temeinicia hotararii AGA atacate, formulate direct in recurs, nu pot fi analizate, pentru prima data, in calea de atac.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA nr. 516 din 24.02.2012) - Domeniu - Litigii cu profesionisti.
Constata ca prin sentinta nr.8693/01.07.2011 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala a fost respins capatul de cerere din actiunea, asa cum a fost precizata, formulata de I.P. in contradictoriu cu parata SC TMUCB SA, referitor la constatarea nulitatii absolute partiale a hotararii AGOA nr.26/09.05.2008, emisa de SC TMUCB SA, ca fiind introdus de o persoana fara calitate procesuala activa si ca neintemeiate celelalte capete de cerere.
Pentru a decide astfel tribunalul a constatat ca prin cererea din 22.03.2010, asa cum a fost precizata la 01.10.2010, I.P. a solicitat obligarea paratei SC TMUCB SA la plata dividendelor aferente anilor 2006, 2007 si 2008, respectiv 32.709,87 lei pentru 2006, 21.456,21 lei pentru anul 2007 si 43.773,6 lei pentru anul 2008; obligarea paratei la plata dobanzilor locale aferente dividendelor neachitate in termenul legal, in suma totala de 8.365,42 lei; constatarea nulitatii absolute partiale a hotararilor AGA nr.23 din 28.05.2007, nr.26 din 09.05.2008 si nr.27 din 18.05.2009, sub motiv ca nu a primit dividendele pe anii aratati, desi este actionar; ca hotararile aratate sunt nule deoarece a fost decis discretionar si contrar legii plata dividendelor catre actionari, insa nu au fost achitate, incalcandu-se dispozitiile art.67 alin.2; ca prin cele trei hotarari a fost decisa repartizarea profitului net si participarea la beneficiu, incalcandu-se dispozitiile art.67 pct.2 din Legea nr.31/1990, deoarece dividendele au fost acordate unor sucursale si nu actionarilor; ca fondul de participare la profit a fost facuta cu incalcarea art.32 din Legea nr.31/1990 si ca, in fine, pentru anul 2008 suma de 4.784.688 lei reprezinta profit nerepartizat.
Tribunalul a mai constatat ca la 27.09.2010 parata a depus intampinare, invocand exceptia tardivitatii capetelor de cerere privind constatarea nulitatii absolute partiale, avand in vedere ca a fost depasit termenul de 15 zile prevazut de lege pentru formularea actiunii; ca reclamantul este lipsit de calitate procesuala activa pentru capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute partiale a hotararii AGA nr.26/2008; si ca, pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata pentru ca art.32 nu-si gaseste aplicarea in ceea ce priveste fondul de participare la profit al salariatilor deoarece textul aratat se refera la participarea la profit a fondatorilor societatii, pe cand dispozitiile din hotarari, privind alocarea sumelor pentru participarea la beneficii, vizeaza participarea salariatilor, dispozitiile aratate fiind impuse de contractul colectiv de munca la nivel national pe anul 2007 - 2010; ca art.67 alin.2 din Legea nr.31/1990 nu este o norma imperativa; ca reclamantul nu poate invoca nulitatea hotararii AGA din anul 2008 deoarece a fost prezent in sedinta adunarii si nu a solicitat inserarea unei mentiuni referitoare la votul negativ; ca actul constitutiv al societatii prevede in art.8 alin.4 ca "evidentierea si atribuirea actiunilor se va face pe fiecare sucursala, de regula corespunzator apartenentei la unitate a proprietarului de actiuni, la intelegerea partilor"; ca potrivit art.2 alin.4 din actul constitutiv "beneficiile realizate de sucursale raman la dispozitia acestora si pot dispune de ele, dupa achitarea impozitelor, taxelor si a altor obligatii fata de bugetul statului, precum si alte obligatii financiare angajate direct de acestea"; ca sucursalele nu au avut repartizate dividende, ele au avut beneficii, ce au fost repartizate sau nu actionarilor inscrisi la respectiva sucursala, astfel dividendul pastrandu-si caracterul juridic de cota din profit distribuita catre actionari si nu catre sucursala; ca hotararea nr.26/2008 nu repartizeaza dividendele aferente anului 2007, iar instanta nu se poate subroga vointei adunarii generale, ea fiind singura care poate lua asemenea decizii; ca dividendele aferente anilor 2006 si 2007 au fost deja distribuite prin hotararea nr.23/2007 si nr.26/2008; ca potrivit art.5 alin.2 din statut "beneficiile realizate de filiale raman la dispozitia acestora si pot dispune de ele, dupa achitarea impozitelor si a ratelor datorate pentru actiunile ce le detin si cumparare de la FPS prin TMUCB - PAS".
Tribunalul a retinut ca prin incheierea din 05.11.2010 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului cu privire la capatul de cerere referitor la constatarea nulitatii absolute partiale a hotararii AGA SC TMUCB SA nr.26/2008, argumentand ca reclamantul a participat la sedinta AGA cu ocazia emiterii hotararii aratate si nu a solicitat sa se mentioneze ca are obiectiuni la aceasta.
Pentru aceste motive tribunalul a decis ca va respinge capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute partiale a hotararii AGOA SC TMUCB SA nr.26/09.05.2008 ca fiind introdus de o persoana fara calitate procesuala activa.
Cu privire la fondul cauzei tribunalul a retinut ca, in fapt, prin hotararile AGOA SC TMUCB SA: nr.23/28.05.2007, a fost aprobata repartizarea profitului net in suma de 5.499.906,13 lei, astfel: fond de participare - 148.714,16 lei, surse de finantare - 1.019.101,21 lei, dividende - 4.332.090,76 lei; nr.26/09.05.2008 a fost decisa repartizarea profitului in cuantum de 6.410.666 lei astfel: rezerve legale - 24.403 lei, fond de participare - 1.275.604 lei, surse de finantare - 3.477.056 lei, dividende - 1.633.603 lei; nr.27/18.05.2009 a fost repartizat profitul net in suma de 8.734.085 lei astfel: fond de participare la profit - 1.211.622 lei, surse de finantare - 2.737.775 lei, dividende - 0 lei, profit nerepartizat - 4.784.688 lei; ca Ionescu Panait este actionar al SC TMUCB SA cu un numar de 1.616.447 actiuni, reprezentand 0,73 % din capitalul social.
Verificand criticile invocate de reclamant, tribunalul a analizat pe rand fiecare din cele trei hotarari.
1. Cu privire la hotararea AGA nr.23/28.05.2007, tribunalul a constatat ca reclamantul a reprosat faptul ca prin aceasta fost repartizat profitul net cu incalcarea art.67 alin.2 din Legea nr.31/1990, pe motiv ca dividendele au fost acordate sucursalelor si nu actionarilor, iar pe de alta parte, fondul de participare la profit a fost repartizat cu incalcarea dispozitiilor art.32 din Legea nr.31/1990.
Relativ la aceasta critica, tribunalul a observat ca art.67 alin.2 din Legea nr.31/1990 lasa la latitudinea actionarilor sa decida impartirea beneficiilor, legea ingaduind derogari de la principiul proportionalitatii beneficiului cu acordul social; ca prin actul aditional nr.5/06.05.1998, in vigoare la momentul adoptarii hotararii aratate, se prevede in art.2 alin.5 ca beneficiile realizate de filiale/sucursale raman la dispozitia acestora, putand dispune de ele dupa achitarea impozitelor, taxelor si altor obligatii fata de bugetul statului; ca potrivit art.8 alin.6 din acelasi act aditional "evidenta actiunilor se va tine pe total societate si pe fiecare filiala/sucursala. Evidentierea si atribuirea actiunilor se va face pentru fiecare filiala/sucursala a societatii, de regula corespunzator apartenentei la unitate a proprietarului de actiuni, la intelegerea partilor"; ca prin art.9 din contractul de societate, asa cum a fost modificat prin actul aditional nr.5/06.05.1998, se prevede dreptul actionarilor de a participa la distribuirea profitului conform prevederilor statutului; ca potrivit art.26 alin.3 din statut, asa cum a fost modificat prin actul aratat "o parte din profitul net pe societate/filiala/sucursala se acorda sub forma de dividende actionarilor societatii, filialelor si sucursalelor de care apartin"; si ca potrivit alin.4 "plata profitului cuvenit actionarilor se face de societate prin filiale/sucursale in conditiile legii dupa aprobarea bilantului de adunarea generala".
Tribunalul a concluzionat ca prin hotararea AGA analizata nu a fost decisa repartizarea dividendelor catre sucursale, ci actionarilor raportat la afilierea actiunilor detinute de acestia unor anumite sucursale; ca potrivit raportului de expertiza, dividendele repartizate de fiecare sucursala a SC TMUCB SA din profitul net realizat de acesta, se impart la numarul de actiuni reiesit prin aportul actionarilor fiecarei sucursale la capitalul social al SC TMUCB SA, situatia pe fiecare sucursala fiind prezentata in anexa nr.8; ca potrivit anexei nr.2 la raportul de expertiza, au fost repartizate sumele de 148.714,16 lei pentru fondul de participare a salariatilor si 4.332.090,76 lei pentru dividende, ce au fost repartizate pe sucursalele SC TMUCB SA; ca reclamantul detine actiuni la F T M si la S C al societatii, profitul net fiind repartizat in functie de rezultatele inregistrate de fiecare sucursala, astfel ca reclamantului nu i-au fost platite dividende aferente anului 2006 deoarece S T M si S C nu i-au fost repartizate dividende; ca fondul de participare la profit a fost constituit in vederea stimularii salariatilor si ca, in consecinta, regula art.32 din Legea nr.31/1990 nu este aplicabila fondului aratat; ca repartizarea aratata a fondurilor nu constituie o clauza leonina si ca hotararea AGOA nr.23/28.05.2007 nu incalca nicio norma imperativa, astfel ca cererea privind obligarea paratei la plata dividendelor pe anul 2006 si a dobanzii legale aferente a fost considerata neintemeiata.
2. Cu privire la capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a hotararii AGOA nr.26/09.05.2008, tribunalul a constatat ca prin aceasta hotarare a fost repartizat profitul net aferent anului 2007 de catre parata si ca prin incheierea anterioara a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului si, in consecinta, a fost respinsa cererea de obligare a paratei la plata dividendelor si a dobanzilor aferente corespunzator anului 2007, ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
3. Cu privire la cererea de constatare a nulitatii absolute a hotararii AGOA nr.27/18.05.2009, tribunalul a constatat ca pentru anul 2008 parata nu a repartizat dividende, profitul net aferent anului 2008 fiind alocat fondului de participare la profit (1.211.622 lei) si surselor de finantare (2.737.775 lei), ramanand un profit nerepartizat de 4.784.681 lei si ca, pe temeiul art.67 si art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, instanta poate verifica doar legalitatea hotararii AGA, nu si aspectele de oportunitate; ca numai adunarea generala a societatii poate hotari distribuirea profitului sub forma de dividende si ca, in fine, dispozitiile art.32 din Legea nr.31/1990 nu sunt incidente relativ la aceasta hotarare pentru aceleasi motive ca cele prevazute la pct.1.
La 16.11.2011 I.P. a declarat recurs, criticand solutia instantei de fond ca nelegala.
I. Hotararea instantei de fond este nelegala, fiind incidente dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila.
1. Se sustine ca prima instanta a retinut gresit lipsa calitatii procesuale active cu privire la hotararea AGA nr.26/2008. In dezvoltare, se arata ca, in general, intocmirea procesului-verbal al sedintei adunarii se face dupa sedinta si ca astfel nu ar fi consemnate toate discutiile purtate, ca au fost incalcate regulile art.67 si art.126 din Legea nr.31/1990, deoarece administratorii societatii si membrii organelor de conducere au votat situatiile financiare, incalcand dispozitiile art.126 din lege; ca nu poate fi inlaturata nulitatea absoluta pe motivul ca nu au fost mentionate anumite opozitii.
2. Cu privire la plata dividendelor pe anii 2006 si 2007, instanta nu a observat ca impartirea beneficiilor pe sucursalele societatii este ilegala deoarece actul constitutiv nu prevede alocari preferentiale, ci ca fiecare actiune da dreptul la un vot si la participarea la beneficii si pierderi, astfel ca gresit prima instanta a retinut ca art.2 alin.5 si art.8-9 si art.26 din actul constitutiv al societatii ar permite impartirea beneficiilor pe sucursale; ca, in consecinta, pe temeiul art.67 din Legea nr.31/1990, recurentul, in calitate de actionar, are dreptul sa i se distribuie dividende proportional cu cota de participare la capitalul social varsat; ca potrivit art.43 din Legea nr.31/1990, sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si ca, in consecinta, gresit a fost retinut de instanta, pe temeiul art.2 alin.4 din actul constitutiv, ca beneficiile realizate de sucursale raman la dispozitia acestora si pot dispune de ele; ca repartizarea profitului net catre sucursale, sub forma de dividend, contravine definitiei notiunii de dividend, adica cota parte din profit ce se plateste fiecarui asociat, astfel ca hotararile in litigiu ale adunarilor generale ale actionarilor sunt nelegale, deoarece prin ele au fost alocate dividendele catre sucursalele societatii si nu catre actionari; ca prin distribuirea majoritatii profitului catre un numar restrans de sucursale hotararile aratate contin clauze leonine; ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra arondarii dividendelor numai unor sucursale, aceste critici fiind comune dividendelor anilor 2006 si 2007, pentru anii 2008 si 2009 repartizarea dividendelor fiind facuta pe societate si nu pe sucursale.
3. Cu privire la incidenta art.32 din Legea nr.31/1990, se sustine ca in lipsa unei mentiuni exprese in cuprinsul hotararii AGA sau al situatiilor supuse spre aprobare adunarilor generale, nu se poate sti daca AGA s-a pronuntat pe fondul de participare la profit al salariatilor sau pe cel de participare al organelor de conducere, astfel ca hotararile aratate sunt nule absolut; ca fondul de salarii poate fi de maxim 10 %, ori, in speta, acesta este mai mare decat profitul net acordat salariatilor.
II. Cu privire la motivele de recurs prevazute de art.304 pct.7 Cod procedura civila, recurentul sustine ca hotararea instantei de fond este contradictorie.
Se arata ca instanta de fond a retinut, pe de o parte, ca hotararile AGA au prevazut distribuirea de dividende pe anii 2006 si 2007 si nu repartizarea dividendelor pe sucursale, iar pe de alta parte, instanta a retinut ca Legea nr.31/1990 ingaduie derogari de la principiul proportionalitatii beneficiului cu aportul social, concluzionand ca in speta profitul a fost repartizat in functie de rezultatele inregistrate de fiecare sucursala.
Se mai arata ca derogarea de la principiul enuntat de art.67 din Legea nr.31/1990 nu este incidenta in speta, intrucat dividendele nu s-au impartit in functie de aportul social al actionarilor, ci in functie de rezultatele economice ale unei structuri fara personalitate juridica, iar rezultatele economice nu pot reprezenta "aport social" respectiv aport la constituirea societatii, el raspunzand corelatiei beneficiu-profit si nu beneficiu-aport social.
In fine, se releva ca, din raportul de expertiza rezulta ca dividendele se impart sucursalelor si nu asociatilor, iar ulterior sunt distribuite procentului rezultat din calculul aportului actionarilor, respectivei sucursale la capitalul total al societatii.
III. Cu privire la motivul de recurs prevazut de art.304 pct.8 Cod procedura civila, se sustine ca instanta de fond a interpretat eronat actele juridice deduse judecatii, respectiv clauzele actului constitutiv al societatii parate si a hotararilor AGA atacate in cauza.
Se arata ca relativ la clauzele actului constitutiv, acestea nu prevad o derogare de la principiul art.67 din Legea nr.31/1990, ci reprezinta o chestiune organizatorica si administrativa fara consecinte juridice cu privire la modul de participare la beneficii si pierderi.
Relativ la hotararile AGA atacate se arata ca eronat instanta a retinut ca ele respecta principiul legalitatii, deoarece repartizeaza dividendele pe total societate si nu pe sucursale si ca daca ar prevedea o atare situatie, ar fi nule absolut.
Recursul nu este fondat.
I. Nu sunt fondate criticile recurentului, incadrate de acesta in motivul prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
1. In esenta, recurentul critica solutia instantei de fond pe motiv ca, gresit aceasta a retinut ca recurentul ar fi lipsit de calitate procesuala activa cu privire la cererea de constatare a nulitatii hotararii AGA nr.26/2008.
Curtea observa ca afirmatiile recurentului privind modul de intocmire a procesului-verbal sunt simple afirmatii cu caracter general, astfel ca pe temeiul lor nu poate fi facuta nicio verificare in concret a legalitatii hotararii.
Cu privire la critica privind votarea hotararilor de administratorii societatii, membrii organelor de conducere, Curtea constata ca aceasta este invocata pentru prima data in recurs. Niciodata recurentul nu a invocat incalcarea regulii art.126 din Legea nr.31/1990 in cererea de chemare in judecata.
In consecinta, o astfel de critica nu poate fi verificata, omissio medio in recurs (art.294 Cod procedura civila).
2. Cu privire la criticile privind nelegalitatea sentintei, de respingere a cererii de obligare a paratei la plata dividendelor aferente anilor 2006 si 2007.
In esenta, recurentul critica solutia instantei de fond pe motiv ca aceasta ar fi retinut gresit ca repartizarea beneficiilor pe sucursale, intemeiata pe art.2 alin.5 si art.8, art.9 si art.26 din actul constitutiv nu ar incalca dispozitiile art.67 din Legea nr.31/1990, ce prevad ca dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat.
Curtea observa ca in argumentarea criticilor, recurentul sustine ca regula art.2 alin.4 din actul constitutiv, potrivit caruia "beneficiile realizate de sucursale raman la dispozitia acestora si pot dispune de ele", nu ar avea baza legala deoarece sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica potrivit art.43 din Legea nr.31/1990.
Curtea reaminteste ca obiectul litigiului sunt hotararile AGA enumerate in actiune si nu regulile actului constitutiv, astfel ca pana cand se va pronunta o instanta asupra dispozitiilor actului constitutiv, ele sunt in vigoare, fiind opozabile partilor dar si instantei.
Curtea retine ca parata a decis sa atribuie sucursalelor o anumita autonomie economica, stipuland, pentru stimularea eficientei economice, ca beneficiile realizate de sucursale se repartizeaza actionarilor fiecarei sucursale, deducandu-se ca sucursalele ce nu obtin profit, nu pot sa plateasca dividende actionarilor (art.2, art.8, art.26 si art.32 din actul constitutiv). In consecinta, pana la noi dispozitii care sa contrazica aceste reguli, ele sunt opozabile recurentului.
Curtea considera ca aceste reguli organizeaza modul de distribuire al dividendelor, inlocuind pe cel stabilit de art.67 din Legea nr.31/1990, ce contine dispozitii supletive.
Astfel potrivit art. 67 alin.1-2 din Legea nr. 31/1990:
"(1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.
(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare".
Faptul ca regulile aratate din actul constitutiv adauga un nou criteriu de repartizare a dividendelor, in afara de cota de participare la capitalul social, respectiv rezultatele economice ale sucursalei, aceasta nu constituie o ilegalitate, asa cum sustine recurentul. Textul art.67 din lege lasa deplina libertate societatii, ca prin actul constitutiv sa prevada orice criteriu de distribuire a dividendelor catre asociati. Regula art.7 din Legea nr.31/1990, invocata de recurent, potrivit careia actul constitutiv trebuie sa prevada partea fiecarui asociat la profit si pierderi, nu contrazice teza aratata mai sus, caci prin regulile actului constitutiv al paratei este prevazut modul de participare al asociatilor la profit si pierderi.
In consecinta, critica recurentului privind nelegalitatea hotararilor aratate, pe motiv ca acestea ar prevedea repartizarea dividendelor pe sucursale si nu pe asociati, este artificiala deoarece, asa cum a fost aratat, societatea a organizat modul de plata a dividendelor si de distribuire a lor fara ca acest mod sa contravina art.67 si art.7 din Legea nr.31/1990. Nu exista niciun text de lege imperativ care sa oblige societatea ca prin hotararea AGA sa faca distribuirea dividendelor pe fiecare asociat in parte. Este suficient ca prin hotararea aratata sa se stabileasca sumele alocate pentru dividende, urmand ca pe temeiul regulilor aratate mai sus, din actul constitutiv, sa se faca repartizarea cestora asociatilor prin filtrul profitului sau lipsei profitului sucursalelor la care acestia sunt arondati.
In acest sens Curtea reaminteste ca arondarea asociatilor la sucursale a fost facuta prin cumpararea de catre salariatii fiecarei foste unitati, in speta astazi S T M a SC TMUCB SA, a actiunilor de la fondul de stat.
Pe aceleasi argumente, nu poate fi retinut ca repartizarea dividendelor catre asociatii din sucursalele ce au obtinut profit ar constitui expresia unor clauze leonine, asa cum sustine recurentul.
In fine, Curtea observa ca nu poate fi retinut faptul ca, prin hotararile in litigiu nu s-ar fi decis decat repartizarea dividendelor fara a se prevedea si modalitatea ulterioara de arondare a dividendelor unor sucursale. In realitate, aceasta "arondare" pe sucursale rezulta din aceleasi reguli ale actului constitutiv, respectiv in functie de profitul sucursalelor.
Pentru stimularea eficientei economice, a fost prevazuta regula: castigul este alocat, prin dividende, unitatilor ce au profit.
In concluzie nu este fondata nici aceasta critica.
3. In esenta, prin cea de-a treia critica, se sustine ca recurentul nu a stiut asupra carui fond s-a pronuntat AGA si ca, in consecinta, hotararea AGA, prin care acum recurentul a constatat ca se pronuntase asupra fondului de participare la profit al salariatilor, este nula pentru motivul aratat.
Aceasta critica nu poate fi retinuta, pentru ca nu exista niciun text de lege pe temeiul caruia sa fie anulata o hotarare AGA pentru ca unul dintre asociati nu a inteles dezbaterile asupra obiectului punctului de pe ordinea de zi. In plus, intelegerea sau nu a continutului unui punct de pe ordinea de zi este o chestiune subiectiva care nu poate fi dovedita.
In concluzie, textul art.32 din Legea nr.31/1990, invocat de recurent ca temei al anularii hotararilor AGA in litigiu, ce reglementeaza cota din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica, nu este incident in cauza.
Curtea constata ca recurentul a mai adus o alta critica, invocata pentru prima data in recurs, si anume ca fondul de salarii ar fi mai mare de 10%. Cu privire la aceasta chestiune, Curtea reaminteste ca art.294 Cod procedura civila interzice modificarea obiectului sau a cauzei litigiului direct in calea de atac, astfel ca nu va fi analizat, pentru prima data in recurs, cuantumul fondului de salarii, notiune care excede obiectului litigiului.
II. Nu este fondata nici aceasta critica, incadrata de recurent in motivul prevazut de art.304 pct.7 Cod procedura civila.
Curtea observa ca in considerentele sentintei instantei de fond nu exista contradictii, chiar daca judecatorul a fost pus in situatia de a analiza aceeasi chestiune sub mai multe aspecte, in care reclamantul se contrazice, pentru ca uneori sustine ca dividendele au fost repartizate asociatilor, insa selectiv numai unora dintre ei, iar alteori sustine ca nu au fost repartizate asociatilor, ci sucursalelor.
Din analiza intregii sentinte rezulta ca instanta a retinut faptul ca dividendele au fost platite asociatilor, insa prin repartizarea lor numai sucursalelor ce au obtinut profit.
III. Nu este fondata nici ultima critica, incadrata de recurent in motivul prevazut de art.304 pct.8 Cod procedura civila.
Din aceasta critica nu rezulta faptul ca se reproseaza judecatorului interpretarea eronata a actelor deduse judecatii, ci faptul ca acesta ar fi retinut gresit ca hotararile AGA in litigiu respecta principiul legalitatii. In consecinta, prin aceasta critica se invoca tot nelegalitatea hotararilor aratate, fara a se arata insa in ce consta nelegalitatea acestor hotarari.
Vazand si dispozitiile art.312 alin.1 Cod procedura civila, s-a respins recursul ca nefondat.