Instanta nu este tinuta de temeiul de drept invocat de petent.
Cererea sa va fi solutionata in raport de continutul, cuprinsul si solicitarea sa concreta dorita de petent.
Titulatura data cererii si invocarea prevederilor art. 461 lit. c din Codul de procedura penala reprezinta expresia unei erori, ce nu inlatura insa obligatia primei instante de a lamuri inadvertentele astfel create si de a solutiona cauza prin raportare la obiectul ei real.
Codul de procedura penala, art. 449 alin. 1 lit. a si art. 461 lit. c
Prima instanta a stabilit in mod eronat obiectul concret al cererii deduse judecatii si, raportandu-se, netemeinic, doar la prevederile art. 461 lit. c din Codul de procedura penala, a omis sa solutioneze, in mod efectiv, fondul cererii.
Astfel, din examinarea in ansamblu a argumentelor de fapt si de drept expuse in cererea intitulata "contestatie la executare" rezulta ca petentul-condamnat a solicitat, in principal, nu deducerea tuturor perioadelor executate anterior si mentionate in cuprinsul mandatului de executare a pedepsei inchisorii, asa cum eronat s-a apreciat prin hotararea recurata.
Obiectul principal al cererii l-a constituit, in fapt, contopirea tuturor pedepselor aplicate anterior prin hotarari definitive, anularea mandatului de executare a pedepsei inchisorii si deducerea perioadelor executate fiind solicitate doar ca o consecinta a modificarii pedepsei astfel solicitate.
In acest sens, Curtea retine ca, desi formal intitulata "contestatie la executare" si, intemeiata pe dispozitiile art. 461 lit. c din Codul de procedura penala, cererea tinde, in fapt, neechivoc, la modificarea pedepsei aplicate, in conditiile prevazute de art. 449 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala.
Apreciind natura cererii in corelatie doar cu dispozitiile legale invocate in mod formal ca temeiuri de drept, prima instanta s-a raportat la prevederi procesual-penale nepertinente in cauza si a omis astfel sa solutioneze in fond cererea de contopire.
Acest aspect de nelegalitate nu poate fi inlaturat insa direct in calea de atac a recursului, deoarece, in raport cu limitele investirii sale, instanta de control judiciar este abilitata, in exercitarea prerogativei de rejudecare a cauzei, sa analizeze si sa dea o noua apreciere chestiunilor de fapt si de drept numai in masura in care ele au format obiectul unei judecati anterioare, pe fond.
In ipoteza contrara, in care Curtea s-ar substitui integral primei instante, efectuand o prima judecata direct in recurs, s-ar incalca, in substanta sa, dreptul partilor interesate si al procurorului la folosirea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, contrar prevederilor art. 129 din Constitutia Romaniei.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II-A PENALA
DECIZIA PENALA NR. 29/R din 09.01.2012)
Prin sentinta penala nr. 797/21.11.2011, pronuntata in dosarul nr. 65712/3/2011, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala a respins, ca neintemeiata, contestatia la executare formulata de petentul-condamnat P.M.V.
In baza art. 192 alin. 2 C.p.p. a obligat petentul la 70 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, ca petentul condamnat P.M.V. a solicitat anularea mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr... si deducerea tuturor perioadelor executate, aratand ca, in mod gresit, instanta a contopit pedeapsa de 5 ani inchisoare doar cu pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 1001/2008 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, fara a avea in vedere si celelalte pedepse aplicate pentru fapte concurente.
Tribunalul a mai retinut ca pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.641/2009 a fost contopita cu pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea unei infractiuni de furt calificat la data de 01.02.2008 prin sentinta penala nr.1001/2008 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.1064/08.09.2008 a Curtii de Apel Bucuresti.
Deoarece petentul condamnat a savarsit infractiunea prev. de art.183 Cod penal la data de 31.10.2007 a rezultat ca aceasta infractiune este concurenta cu infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinta penala nr.1001/2008 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
In cauza nu s-a retinut ca infractiunea prevazuta de art.183 Cod penal comisa de petentul condamnat la data de 31.10.2007 ar fi concurenta cu toate infractiunile mentionate in MEPI nr....
Perioada executata in baza MEPI nr.2315/2009, respectiv de la 1.02.2008 la 18.08.2010 a fost stabilita in urma deducerilor succesive, respectiv retinerea de la 11.05.2005, cea de la 17.10.2005, perioada de la 15.11.2005 la 25.01.2006, perioada de la 11.04.2006 la 9.10.2007.
In conditiile in care din perioada stabilita in mandatul aflat in prezent in executare - MEPI nr... emis in baza sentintei penale nr.641/03.07.2009 pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala s-ar deduce si perioadele care au fost avute in vedere pentru stabilirea finala a perioadei mentionate in MEPI nr.2315/2009, s-ar ajunge la o dubla deducere lipsita de orice baza legala. Perioadele executate de la 11.05.2005, de la 17.10.2005, de la 15.11.2005 la 25.01.2006, perioada de la 11.04.2006 la 9.10.2007 au fost deja scazute atunci cand s-a stabilit ca perioada finala de executat a MEPI nr. este 1.02.2008 - 18.08.2010. Or, perioada aceasta a fost dedusa din executarea pedepsei aplicate in baza sentintei penale nr.641/3.07.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala. Deducerea celorlalte perioade executate din perioada 1.02.2008 - 18.08.2010 ar reprezenta deci o noua deducere din perioada stabilita deja in urma acelorasi deduceri.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs, in termen legal, petentul-condamnat P.M.V., care a criticat solutia instantei pentru motive de nelegalitate.
In dezvoltarea motivelor de recurs, petentul a apreciat ca in cauza erau indeplinite conditiile prevazute de art. 34 C.p., intrucat faptele sunt concurente, impunandu-se contopirea pedepsei de 5 ani inchisoare cu pedepsele retinute prin sentinta penala nr. 1481/2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, urmand sa fie dedusa intreaga perioada efectiv executata din pedeapsa rezultanta.
Examinand actele dosarului si sentinta penala recurata atat prin prisma criticilor formulate, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu dispozitiile art. 3856 alin. 3 C.p.p., Curtea apreciaza ca recursul formulat este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a stabilit in mod eronat obiectul concret al cererii deduse judecatii si, raportandu-se netemeinic doar la prevederile art. 461 lit. c C.p.p., a omis sa solutioneze, in mod efectiv, fondul cererii formulate de catre petentul P.M.V.
Astfel, din examinarea in ansamblu a argumentelor de fapt si de drept expuse in cererea intitulata "contestatie la executare" rezulta ca petentul-condamnat a solicitat, in principal, nu deducerea tuturor perioadelor executate anterior si mentionate in cuprinsul MEPI nr. 2315/2009, asa cum eronat s-a apreciat prin hotararea recurata.
Obiectul principal al cererii l-a constituit, in fapt, contopirea tuturor pedepselor aplicate anterior prin hotarari definitive, respectiv prin sentintele penale nr. 641/03.07.2009 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala si nr. 1481/18.08.2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, anularea mandatului de executare nr.... si deducerea perioadelor executate fiind solicitate doar ca o consecinta a modificarii pedepsei astfel solicitate.
In acest sens, Curtea retine ca, desi formal intitulata "contestatie la executare" si, intemeiata pe dispozitiile art. 461 lit. c C.p.p., cererea tinde, in fapt, neechivoc, la modificarea pedepsei aplicate prin sentinta penala nr.641/03.07.2009 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala, in conditiile prevazute de art. 449 alin. 1 lit. a C.p.p. Condamnatul P.M.V. a invocat expres prevederile art. 36 si art. 34 C.p., solicitand contopirea acestei pedepse nu doar cu cea aplicata prin sentinta penala nr. 1001/2008 (asa cum se dispusese in speta), ci cu toate pedepsele aplicate pentru infractiuni concurente, astfel cum au fost stabilite prin sentinta penala nr. 1481/2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
Obiectul cererii a fost precizat in aceste coordonate inclusiv prin luarea de pozitie avuta, oral, de catre aparatorul ales al petentului inca de la primul termen de judecata in fata primei instante, astfel cum rezulta din examinarea incheierii din data de 24.10.2011.
In acest context, este evident ca titulatura data cererii si invocarea prevederilor art. 461 lit. c C.p.p. reprezinta expresia unei erori, ce nu inlatura insa obligatia primei instante de a lamuri inadvertentele astfel create si de a solutiona cauza prin raportare la obiectul ei real.
Apreciind natura cererii in corelatie doar cu dispozitiile legale invocate in mod formal ca temeiuri de drept, prima instanta s-a raportat la prevederi procesual-penale nepertinente in cauza si a omis astfel sa solutioneze in fond cererea de contopire formulata de petentul P.M.V.
Acest aspect de nelegalitate nu poate fi inlaturat insa direct in calea de atac a recursului, deoarece, in raport cu limitele investirii sale, instanta de control judiciar este abilitata, in exercitarea prerogativei de rejudecare a cauzei, sa analizeze si sa dea o noua apreciere chestiunilor de fapt si de drept numai in masura in care ele au format obiectul unei judecati anterioare, pe fond.
In ipoteza contrara, in care Curtea s-ar substitui integral primei instante, efectuand o prima judecata direct in recurs, s-ar incalca in substanta sa dreptul partilor interesate si al procurorului la folosirea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, contrar prevederilor art. 129 din Constitutia Romaniei.
Pentru aceste considerente, in baza art. 38515 pct. 2 lit. c C.p.p., Curtea va admite recursul declarat de petentul-condamnat P.M.V., va casa sentinta penala recurata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, respectiv Tribunalul Bucuresti.
Va mentine actele indeplinite pana la data de 21.11.2011, urmand ca, in cursul rejudecarii, instanta sa procedeze la solutionarea sub toate aspectele a fondului cererii de contopire formulata de catre petent, in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile in aceasta materie.
In baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.