1.plangere impotriva solutiei procurorului pe motiv ca nu s-a cercetat o infractiune ce rezulta din descrierea efectuata in continutul actului prealabil de sesizare
Prin plangerea inregistrata sub nr.338, la data de 03.04.2009, petitionarul I. Gh.D. din orasul Balcesti, str.Craiovei, judetul Valcea, a solicitat anularea ordonantei de scoatere de sub urmarire penala, dispusa de Parchetul de pe langa Judecatoria Balcesti, in dosarul nr.89/P/2008, fata de intimatul D.F. din, din comuna Budesti, satul Budesti, judetul Valcea, punerea in miscare actiunii penale si trimiterea in judecata sub aspectul comiterii infractiunilor prev. de art.181 alin.1, 192 alin.1 si 205 C.pen.
In esenta, petitionarul a invederat ca ordonanta sus enuntata contravine probelor administrate, care au reliefat cu evidenta ca intimatul a patruns in curtea locuintei sale, aspect ce putea fi usor constatat de catre procurorul ierarhic superior daca verifica si analiza cu atentie dosarul de urmarire penala si nu intrebarile retorice pretins formulate de persoana sa in cuprinsul plangerii adresate.
Probatorial s-a anexat ordonantele emise in dosarul de cercetare penala, cu comunicarile aferente.
Din materialul probator produs in faza de urmarire penala cu inscrisurile ulterior depuse, instanta a retinut ca, prin ordonanta din 30.01.2009, in temeiul art.11 pct.1 lit.b coroborat cu art.10 lit.b1 si 91 C.proc.pen., parchetul de arondisment a dispus scoaterea de sub urmarire penala a intimatului, cercetat pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art.180 alin.1 C.pen. si insulta prev. de art.205 C.pen., cu consecinta aplicarii unei amenzi administrative in cuantum de 300 lei. S-a argumentat ca faptele acestuia de a lovi si injuria pe petitionar in ziua de 17.11.2007, cu ocazia propagandei electorale desfasurate cu o statie de amplificare audio, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni fata de lipsa de antecedente penale, atitudinea de recunoastere manifestata si circumstantele reale de desfasurare a evenimentului conflictual. Nemultumit de solutie, petitionarul s-a indreptat cu plangere la procurorul ierarhic superior, plangere respinsa ca neintemeiata prin ordonanta din 13.03.2009. In termen legal, acesta s-a adresat judecatoriei, invocand, pe de o parte, caracterul injust, nedrept al ordonantei cu privire la infractiunile prev. de art.193 si 205 C.pen., dovedite pe deplin cu probele efectuate, iar pe de alta parte nelegalitatea acesteia cat priveste infractiunea prev. de art.192 alin.1 C.pen., confirmata de asemenea de declaratiile martorilor audiati, dar asupra careia organul de ancheta a omis sa se pronunte.
In sensul art.181C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
In speta, probele stranse in cursul urmarii penale au reliefat ca, la data de 17.11.2007, aflat in executarea unei operatiuni propagandistice, intimatul a parcat autoturismul cu care se deplasa in apropierea locuintei petitionarului, lasand in functiune statia audio de amplificare. In contextul prezentat, intre parti s-a iscat o altercatie in care acestea si-au adus reciproc tot felul de reprosuri si acuze, cuvinte si expresii denigratoare, jignitoare, s-au tras de haine si s-au impins. Mai mult, intimatul l-a lovit pe petitionar cu pumnul in zona fetei.
Or, determinat de modul si mijloacele uzuale de comitere a faptelor, inerenta acestora intr-un mediu tensionat, imprejurarile reale in care s-a petrecut conflictul, rezonanta sociala limitata, varsta, gradul de pregatire intelectuala si profesia intimatului, jurisconsult la o societate comerciala, situatia civila, comportamentul bun afisat in familie, la locul de munca si in comunitate, si, nu in ultimul rand, contributia cvasisimilara a partii adverse, instanta a apreciat ca solutia procurorului raspunde certamente exigentelor texului citat, incadrarea juridica a actiunilor exercitate fiind corect stabilita, iar sanctiunea administrativa aplicata corespunzator aleasa si proportionalizata.
Legat de cea de-a doua critica, s-a specificat ca pentru infractiunea de violare de domiciliu, in varianta normativa reglementata de art. 192 alin.1 C.pen. actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, plangere ce se impune a fi facuta in termen de 2 luni de la cunoasterea autorului.
Din examinarea plangerii initiale si a declaratiilor date consecutiv a rezultat insa ca petitionarul a sesizat organul de cercetare penala exclusiv cu infractiunile de insulta si lovire sau alte violente.
In atare situatie, chiar daca din actele de investigare indeplinite ar fi reiesit comiterea acestei fapte, extinderea unilaterala a obiectului sesizarii ar fi fost cu neputinta, de natura a nesocoti principiul disponibilitatii ce guverneaza institutia plangerii prealabile.
Prin prisma considerentelor expuse, instanta a respins plangerea dedusa judecatii ca nefondata si a mentinut pe cale implicita, solutia de scoatere de sub urmarire penala continuta de ordonanta contestata.
~ 1 ~