Recurs. Infractiuni la legea privind calitatea in constructii (Legea 10/1995)
(Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I Penala -Decizia Penala nr. 1373/R/23 iunie 2011) Prin sentinta penala nr. 379/17.02.2010 Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a dispus:
In baza art. 31 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 cu aplic. art. 74 alin. 2 si art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul M.G. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii privind proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
In baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
In baza art. 65 Cod penal a fost aplicata pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe o durata de 3 ani, in conditiile art. 66 Cod penal.
In baza art. 861 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei inchisorii sub supraveghere pe un termen de incercare de 7 ani, stabilit conform art. 862 Cod penal.
In baza art. 863 alin. 1 Cod penal s-a pus in vedere inculpatului ca pe durata termenului de incercare sa se supuna masurilor de supraveghere: a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Giurgiu, institutie care va exercita supravegherea; b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 863 alin. 3 lit. a Cod penal s-a impus inculpatului obligatia de a urma un curs de calificare, al carui continut va fi stabilit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Giurgiu.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
In baza art. 76 alin. 3 Cod penal a fost inlaturata pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala i s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 cu referire la art. 83 si art. 84 Cod penal, in sensul ca savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare, neexecutarea obligatiilor civile, neindeplinirea cu rea-credinta a masurilor de supraveghere sau a obligatiei stabilite prin prezenta hotarare au ca urmare revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedura penala s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila K.D.L.
A fost obligat inculpatul la plata catre partea civila a sumei de 46.811,5 lei cu titlu de despagubiri civile (din care 31.811,5 lei reprezinta daune materiale iar 15.000 lei reprezinta daune morale).
In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
In baza art. 193 alin. 2 Cod procedura penala s-a admis in parte cererea partii civile. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 14.800 lei catre partea civila, reprezentand cheltuieli judiciare facute de aceasta.
S-a respins cererea inculpatului privind obligarea partii civile la plata onorariului aparatorului sau ales.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ,in fapt,ca:
La data de 17.10.2005 partea vatamata K.D.L. a formulat plangere penala, aratand ca la data de 03.03.2005 a obtinut de la Primaria Sector 4 Bucuresti autorizatia de construire nr.148 in vederea consolidarii si supraetajarii casei. Pentru executarea lucrarilor de constructie l-a contactat pe numitul M.G., care impreuna cu alti indivizi executau o lucrare asemanatoare pe aceeasi strada, insa lucrarile efectuate de acesta prezinta grave deficiente.
Prin Rezolutia nr. 8772/P/2005 din 10.03.2006 emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, mentinuta prin Rezolutia nr.1413/II-1/2006 din 15.05.2006 emisa de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de M.G. sub aspectul infractiunii de inselaciune prev. de art.215 al.1,3 Cod Penal in temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala.
Prin sentinta penala nr. 2627/15.09.2006 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti in dosarul nr. 7510/4/2006 a fost respinsa ca nefondata plangerea formulata de petenta K.D.L. impotriva rezolutiei mentionate anterior.
Prin decizia penala nr. 143/R/17.01.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia II Penala in dosarul nr. 7510/4/2006 a fost admis recursul petentei K.D.L. impotriva sentintei penale nr. 2627/15.09.2006 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti. A fost casata sentinta penala si pe fond s-a dispus admiterea plangerii, cauza fiind trimisa la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti in vederea inceperii urmaririi penale fata de M.G. sub aspectul infractiunii prev. de art. 31 din Legea nr. 10/1995.
Ulterior, prin rezolutia din data de 14.05.2008 a Sectiei 16 Politie, confirmata de procuror la aceeasi data, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitului M.G. sub aspectul infractiunii prev. de art. 31 al.1 din Legea nr. 10/1995.
Prin Ordonanta nr. 8772/P/2005 din 19.02.2009 emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului M.G. si aplicarea unei amenzi administrative in cuantum de 800 lei, in temeiul art.262 pct.2 lit. a Cod procedura penala rap. la art.11 lit. b si art.10 alin. 1 lit.b1 Cod procedura penala, art. 181 si art. 91 Cod penal.
Ordonanta a fost mentinuta prin Rezolutia nr.1237/II-2/2009 din 21.04.2009 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, ca urmare a respingerii plangerii petentei.
Petenta a formulat plangere, conform art. 2781 C.p.p., inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 18.05.2009, sub nr. de dosar 5447/4/2009.
Prin incheierea din 09.07.2009, instanta a admis in parte plangerea petentei, in temeiul art. 2781 alin.8 lit. c C.p.p., retinand cauza spre judecare sub aspectul savarsirii de catre intimatul M.G. a infractiunii prev. de art. 31 din Legea nr. 10/1995 (filele 37-40).
Analizand materialul probator administrat atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti (declaratiile partilor, rapoarte de expertiza, inscrisuri, planse foto, declaratiile martorilor), instanta a retinut:
Situatia de fapt.
La data de 03.03.2005 Primaria Sectorului 4 Bucuresti a eliberat autorizatia de construire nr.148, urmare a cererii formulate de K.D.L., prin care s-a autorizat executarea lucrarilor de construire la imobilul situat in B., str. U., nr. 44, sector 4, constand in etajarea constructiei existente precum si modificari interioare, rezultand un imobil Sp+P+1E, conform planurilor vizate spre neschimbare. Imobilul a fost dobandit de K.D.L. conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1414/26.04.2001 de BNP L.P.
In vederea efectuarii lucrarilor, in luna martie 2005 K.D.L. l-a contactat pe M.G., care executa lucrari de constructie la un imobil de pe aceeasi strada, cu care a ajuns la un acord, stabilind si necesarul de materiale, intelegandu-se ca dupa sarbatorile pascale sa se inceapa efectiv lucrul.
Impreuna cu o echipa de lucratori pe care o conducea si pe care a coordonat-o permanent, inculpatul a executat lucrari de consolidare, supraetajare si finisaje interioare si exterioare la imobilul partii vatamate in perioada mai-septembrie 2005.
Lucratorii (cunoscuti, consateni, rude) au fost adusi de catre inculpat, la imobil lucrand mai multe persoane de-a lungul acestei perioade, printre care martorii F.I., M.I., M.IU., V.I., D.D.V.
Intre partea vatamata si inculpat nu s-a incheiat un contract scris iar platile erau facute direct catre inculpat, acesta fiind si cel care le dadea bani muncitorilor.
Desi initial cordiale, relatiile dintre parti s-au inrautatit pe masura trecerii timpului, intrucat partea vatamata s-a aratat nemultumita de calitatea lucrarilor efectuate de inculpat si de lucratorii adusi de acesta, in cele din urma inculpatul abandonand lucrarea.
Lucrarile efectuate sub coordonarea inculpatului prezinta grave deficiente, dupa cum se va arata in cele ce urmeaza.
Rapoartele de expertiza tehnica judiciara. Deficientele constructiei si stabilirea valorii lucrarilor de remediere.
Potrivit raportului de expertiza intocmit in faza urmaririi penale de expertul V.M. (filele 63-75 d.u.p.), sunt descrise deficientele constatate, dupa cum urmeaza:
In ceea ce priveste subsolul exista zone nebetonate in care se regasesc sparturi de caramida, pietris, pamant, peretii care au fost betonati au deficiente de turnare iar placa de beton armat peste subsol reazema pe peretele din beton al subsolului prin intermediul unui rand de caramida, fiind intrerupta continuitatea. Starea tehnica in care se gaseste subsolul necesita urgent lucrari de reparatii.
In ceea ce priveste soclul, exista zone in care peste peretele vechi s-a turnat un element orizontal din beton de tip cuzinet iar in unele zone in peretele calcanului elementele nou turnate prezinta grave deficiente de turnare.
Intre parter si etaj s-a realizat o scara balansata nefinalizata, fara balustrada, mana curenta si strat de uzura. Peretii exteriori prezinta zone de desprindere a stratului de finisaj, zone de infiltratii cu apa iar in unele portiuni sunt fisurati si crapati.
Grinda de la parter de langa scara de acces la etaj este incorect rezemata pe stalp, stalpii de colt A1 si A2 lipsesc, realizarea strepilor pentru stalpul din peretele de calcan este deficitara, realizarea centurii de la planseul peste etaj prezinta grave discontinuitati, peretele structural al frontanului este realizat din diferite tipuri de blocuri de zidarie dispuse fara ordine, centura de beton armat de la pod lipseste.
Planseul peste etaj nu este realizat din beton armat ci din plase de tip Buzau rabitate si tencuite, dispuse pe grinzi de lemn; fiind astfel alcatuit, planseul prezinta fisuri in mai multe zone.
Referitor la pod, se arata ca rezemarea elementelor de rezistenta ale sarpantei prezinta incorectitudini iar realizarea cosului cat si a strapungerii acoperisului sunt incorecte, prezentand pericol de incendiu. Inchiderile perimetrale ale acoperisului sunt neglijent executate, sageacul este nefinalizat iar pazia lipseste.
Expertul tehnic, tinand seama de proiectul de executie, devizul estimativ pe categorii de lucrari, memoriul tehnic de rezistenta si memoriul general de arhitectura, referatul de expertiza constatatoare intocmit de SC Structural Sistem D.S.T., a analizat elementele de constructii, mentionand ca: subsolul nu s-a executat, unii stalpi nu sunt executati iar cei presupusi a fi executati au deficiente calitative, fapt ce a condus la aparitia fisurilor, crapaturilor in pereti, grinzi, grinda de la parter nu se reazema pe stalp, centura la pod nu este realizata, din cauza nerespectarii proiectului acoperisul depaseste conturul cladirii, astfel ca se impun masuri de refacere a acestuia, nu au fost executate termoizolatia cu polistiren iar tencuielile exterioare sunt executate numai partial. Stadiul fizic a fost realizat in procent de 43%. Pentru remediere, acoperisul trebuie modificat prin desfacerea invelitorii, desfacerea asterelei, scurtarea capriorilor spre proprietatea din spate, remontarea invelitorii cu asigurarea etanseitatii la nivel pereti calcan spre vecinul din dreapta si cel din spate.
Referitor la analizarea aplicarii Legii nr.10/1995, expertul tehnic a mentionat ca partea vatamata, pentru a asigura o etansare a rosturilor dintre caramizi cat si a unui climat acceptabil in interiorul casei, a placat cu placi de polistiren toti peretii la interior iar la acoperis a pus vata de sticla si polistiren.
Au existat abateri constand in faptul ca nu s-a respectat proiectul de executie initial, s-au facut modificari ale proiectului fara aprobarea proiectantului, nu s-a facut receptia la terminarea lucrarilor si nici receptia finala. De asemenea, conform expertizei de structura, s-a formulat concluzia categorica in sensul ca la un eventual cutremur constructia nu prezinta siguranta, recomandandu-se consolidarea acesteia.
S-a mentionat ca expertiza de structura intocmita de expertul Stan Daniel face parte integranta din raport (a se vedea filele 205-288 din dosarul nr.7510/4/2006).
In cursul judecatii instanta a incuviintat cererea partii civile si a dispus efectuarea unui nou raport de expertiza, sens in care a fost desemnat un expert tehnic in specialitatea constructii si evaluari proprietati imobiliare, fiind intocmit raportul de expertiza de catre expertul P.D., cu urmatoarele obiective:
1) stabilirea conformitatii lucrarilor de executie cu normativele tehnice privind calitatea in constructii, inclusiv gradul de rezistenta a constructiei la un eventual seism;
2) identificarea si evaluarea constructiei, cu precizarea stadiului in care aceasta se afla in prezent;
3) daca exista deficiente tehnice ale constructiei, iar in caz afirmativ sa se mentioneze urmatoarele:
- identificarea lucrarilor de remediere a constructiei;
- stabilirea valorii materialelor necesare pentru efectuarea acestor lucrari de remediere;
- stabilirea valorii manoperei necesara pentru lucrarile de remediere;
- daca se impune demolarea lucrarilor deja efectuate;
- daca este necesar proiect pentru demolare.
4) stabilirea valorii lucrarilor necesare finalizarii constructiei, defalcat pentru materiale si manopera.
Instanta a retinut ca cele doua rapoarte nu prezinta concluzii contradictorii si nu se mai impunea efectuarea unui nou raport de expertiza (practic ar fi fost al patrulea raport de expertiza in aceasta cauza), astfel cum a solicitat partea civila.
Sub acest aspect, expertul a precizat ca la acest moment structura de rezistenta a cladirii este acoperita de finisaje, fiind inaccesibila observatiilor directe, cu exceptia calcanelor din axele 1 si la exterior si a peretilor subsolului (pivnitei) la interior, astfel incat nu s-a putut stabili conformitatea lucrarilor de executie cu normativele tehnice privind calitatea in constructii. De asemenea, deoarece nu exista proiect la faza detalii de executie si nici documente privind executia si receptia cladirii din care sa rezulte caracteristicile si calitatea materialelor utilizate, nu se poate evalua gradul de rezistenta a constructiei la un eventual seism (pct. 8.1, fila 213 dosar).
S-a observat insa ca atat raportul de expertiza din faza de urmarire penala cat si expertiza de structura care face parte integranta din raport au concluzionat ca la un eventual seism constructia nu prezinta siguranta. Aceste doua rapoarte au fost insa intocmite cu mai mult timp in urma (in anii 2006 si 2007), mai aproape ca interval fata de momentul terminarii lucrarilor, si cand stadiul in care se afla imobilul permitea observarea directa a structurii de rezistenta a cladirii. Concluziile expertilor sunt categorice sub acest aspect.
Revenind la expertiza din faza cercetarii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca este de mentionat ca si expertul desemnat de instanta a constatat, pe baza documentelor prezentate, ca sunt necesare macar urmatoarele masuri pentru protejarea cladirii la un eventual seism:
- subturnarea fundatiilor conform proiectului faza PAC pana la adancimea de inghet;
- consolidarea peretilor subsolului conform aceluiasi proiect faza PAC;
- consolidarea peretilor de calcan din axele 1 si E pe inaltimea podului;
- reparatii locale (inlaturarea discontinuitatilor centurilor, consolidarea cosului de fum, inlaturarea rezemarilor incorecte la sarpanta acoperisului).
Expertul a precizat care este valoarea materialelor si a manoperei necesare pentru lucrarile de remediere, in final concluzionand ca valoarea lucrarilor necesare finalizarii constructiei, respectiv lucrarile de remediere strict necesare la care se adauga lucrarile de finisare a calcanelor este de 29.551 lei, valoare pe care instanta a avut-o in vedere la stabilirea prejudiciului produs partii civile.
Expertul a aratat ca nu se impune demolarea lucrarilor deja efectuate, ci numai efectuarea de lucrari de consolidare si reparatii.
Diferenta intre raportul de expertiza din faza urmaririi penale si raportul de expertiza din faza cercetarii judecatoresti se refera practic la cuantumul sumei reprezentand contravaloarea lucrarilor de remediere.
Raportul din faza urmaririi penale indica suma de 41.592 lei ca reprezentand valoarea lucrarilor de remediere, respectiv lucrarile care s-ar impune pentru consolidarea casei si refacerea acoperisului (fila 75 d.u.p.).
Raportul din faza cercetarii judecatoresti indica suma de 29.551 lei ca reprezentand valoarea lucrarilor de remediere (fila 215 dosar instanta).
Diferenta se explica prin aceea ca cei doi experti au folosit un mod de calcul diferit.
De asemenea, diferenta se datoreaza si faptului ca imobilul a suferit unele modificari de la momentul efectuarii expertizei in faza urmaririi penale si pana la momentul constatarilor efectuate de expertul desemnat de instanta. Intre timp, partea civila a efectuat unele lucrari de remediere pentru a face imobilul functional. Astfel, in prezent cladirea este terminata, cu exceptia finisajelor calcanelor din axele 1 si E iar suprafetele interioare ale incaperilor (pereti si tavane) au fost placate cu polistiren expandat in aproape intregul imobil.
Astfel, in timp ce expertul din faza urmaririi penale a stabilit valoarea lucrarilor de remediere pornind de la determinarea stadiului fizic realizat si a stadiului valoric tinand cont de valoarea finala convenita si de procentul de realizare fizica, expertul din faza judecatii a determinat valoarea lucrarilor de remediere dupa un amplu si fundamentat calcul cu caracter tehnic, prezentat in fisa de calcul de la filele 238-241 (anexa 9 la raportul de expertiza), instanta urmand a retine aceasta valoare, tinand seama si de faptul ca in ultimul raport de expertiza s-a avut in vedere stadiul fizic al constructiei in prezent precum si valoarea materialelor si a manoperei raportate la momentul actual.
In alta ordine de idei, este de mentionat ca instanta a respins cererea de majorare a onorariului formulata de expert, asa cum rezulta din incheierea de sedinta din 03.02.2010, considerand ca in raport de obiectivele fixate si de munca desfasurata de expert nu se impune acordarea a inca 1300 lei pe langa cei 1500 lei stabiliti initial, neputand fi luate in calcul mentiunile din devizul aflat la fila 207 din dosar.
Instanta a constatat ca, in mod indubitabil inculpatul a fost seful echipei care a efectuat lucrarile, este cel care coordona activitatea desfasurata, cel care i-a recrutat pe lucratori, le dadea indicatii stricte cu privire la ceea ce au de facut, ii platea, si uneori muncea efectiv la executarea acestor lucrari.
Partea vatamata nu are niciun fel de calificare in domeniul constructiilor (acest lucru il afirma si martorul B.M.) si nu exista probe ca este cea care ordona muncitorilor cum sa execute efectiv lucrarile. Partea vatamata comunica direct numai cu inculpatul, nu si cu celelalte persoane care lucrau la imobil.
Instanta de fond a apreciat ca, este de retinut ca inculpatul s-a opus angajarii unui diriginte de specialitate, asa cum rezulta din declaratiile martorilor B.M. ("inculpatul a spus ca nu este nevoie ca partea vatamata sa isi angajeze un diriginte de santier intrucat el este mai priceput, a facut liceul si este mester in constructii") si H.A.("mergand odata pe santier m-am intalnit cu arhitectul Bursuc care venise cu un inginer Vasiliu, care urma sa fie numit diriginte de santier. Inculpatul s-a opus insa, spunand ca daca ramane acest inginer in constructii, nu mai ramane el"). Tot inculpatul arata ca partea vatamata i-a aratat un "plan cu desene" (fila 153 d.u.p.) si chiar din specificul lucrarilor efectuate rezulta ca acesta cunostea ce lucrari trebuie sa realizeze, altfel neputand stabili necesarul de materiale si fixarea pretului.
Contributia partii vatamate la realizarea defectuoasa a lucrarii.
Este adevarat insa si faptul ca partea vatamata a avut propria contributie la realizarea defectuoasa a lucrarii. In acest sens, raman pe deplin valabile considerentele incheierii din 09.07.2009 prin care s-a admis plangerea partii vatamate, in sensul ca partea vatamata nu a incheiat un contract cu o firma autorizata, preferand sa apeleze la astfel de "constructori" de ocazie, contractand verbal cu inculpatul, ale carui calificari profesionale le-a stabilit pe baza declaratiilor acestuia. Totodata, lipsa unui contract clar a permis inculpatului sa sustina ca nu i s-a prezentat un proiect si ca nu a avut functia de executant al lucrarii.
De asemenea, partea vatamata nu a angajat un diriginte de santier, pentru a asigura verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructie, obligatie prevazuta de art.21 lit.d din Legea nr.10/1995, desi martorul B.M. i-a atras atentia asupra acestui aspect si s-a oferit sa realizeze lucrarea cu firma sa de constructii, dar aceasta a refuzat, considerand prea scump pretul cerut. Totodata, desi se pare ca la inceput influenta inculpatului asupra partii vatamate era destul de mare, opozitia inculpatului la angajarea unui diriginte de specialitate nu o putea impiedica pe partea vatamata sa isi indeplineasca obligatiile legale.
Incadrarea juridica.
Potrivit art. 31 din Legea nr.10/18.01.1995 privind calitatea in constructii: "Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave".
Fapta inculpatului intruneste obiectiv si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii prevazute de alin. 1 al acestui articol, in modalitatea normativa de a executa modificari ale constructiei (consolidare, supraetajare) fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, iar acestea ar putea produce consecintele prevazute de lege, intrucat la un eventual seism s-ar putea distruge constructia, total sau partial, fapt care ar antrena si pierderea de vieti omenesti, vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane. Inculpatul a actionat cu intentie indirecta, intrucat a prevazut rezultatul faptei sale, si desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Apreciind ca vinovatia inculpatului este dovedita in raport de fapta pentru care este cercetat, instanta a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii, retinand ca fapta prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Individualizarea pedepsei.
Instanta a avut in vedere criteriile oferite de art. 72 alin. 1 Cod penal si a tinut seama de gradul de pericol social al faptei savarsite, raportat la imprejurarile comiterii acesteia, urmarile produse, natura si limitele pedepsei prevazute de lege, persoana si conduita inculpatului.
S-a tinut seama si de prevederile art. 52 Cod penal, conform carora pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul sau este prevenirea savarsirii de noi infractiuni, instanta urmand sa stabileasca o pedeapsa apta sa conduca la prevenirea savarsirii unor noi fapte penale si la atingerea scopului educativ si preventiv al pedepsei.
Instanta a avut in vedere in concret modalitatea de savarsire a faptei, urmarile produse si care s-ar fi putut produce, inconstienta si iresponsabilitatea inculpatului care s-a angajat intr-o activitate pentru care nu are calificare profesionala, atitudinea procesuala nesincera a acestuia, prejudiciul produs partii vatamate.
Pe de alta parte, instanta a apreciat, fata de imprejurarile comiterii faptei, de culpa partii vatamate, de intervalul de timp trecut din anul 2005 si pana in prezent, de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, de varsta acestuia, ca aceste aspecte pot fi retinute ca avand valoarea unor circumstante atenuante judiciare, conform art. 74 alin. 2 Cod penal.
In consecinta, in baza art. 31 al.1 din Legea nr.10/1995 cu aplic. art. 74 alin. 2 si art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal, instanta l-a condamnat pe inculpatul M.G. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de acest text de lege, care priveste proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
Referitor la aplicarea pedepselor accesorii, instanta a avut in vedere criteriile prevazute de art. 71 alin. 3 Cod penal si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, apreciind in concret ca se impune interzicerea exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
Avand in vedere ca aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie, instanta, in baza art. 65 Cod penal a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe o durata de 3 ani, in conditiile art. 66 Cod penal.
Asadar, pedeapsa de 4 ani inchisoare a fost considerata de prima instanta ca fiind nu numai suficienta dar si necesara pentru reeducarea inculpatului si pentru a preveni savarsirea de fapte penale in viitor.
Instanta a apreciat insa ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment serios pentru inculpat si chiar fara executarea acesteia in regim de detentie, acesta nu va mai savarsi infractiuni. Inculpatul nu are antecedente penale iar recuperarea prejudiciului - aspect esential al cauzei - se va face mult mai lesne cu inculpatul in stare de libertate.
Prin urmare, instanta a facut aplicarea art.861 Cod penal si a suspendat executarea pedepsei inchisorii sub supraveghere pe un termen de incercare de 7 ani, stabilit conform art. 862 Cod penal.
In baza art. 863 alin. 1 Cod penal a pus in vedere inculpatului ca pe durata termenului de incercare sa se supuna masurilor de supraveghere: a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Giurgiu, institutie care va exercita supravegherea; b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 863 alin. 3 lit. a Cod penal a impus inculpatului obligatia de a urma un curs de calificare, al carui continut va fi stabilit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Giurgiu.
S-a mentionat ca acest curs de calificare nu trebuie sa fie neaparat unul in domeniul constructiilor, ci in orice domeniu in care inculpatul si-ar putea valorifica aptitudinile, cursul de calificare urmand a fi stabilit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Giurgiu dupa intalnirile care vor avea loc cu inculpatul.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art. 76 alin. 3 Cod penal instanta a apreciat ca se impune, fata de circumstantele atenuante retinute, inlaturarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 cu referire la art. 83 si art. 84 Cod penal, in sensul ca savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare, neexecutarea obligatiilor civile, neindeplinirea cu rea-credinta a masurilor de supraveghere sau a obligatiei stabilite prin prezenta hotarare au ca urmare revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Latura civila.
Instanta a avut in vedere conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv existenta unui prejudiciu cert, nereparat inca, produs ca urmare a unei fapte ilicite, existenta legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, cat si vinovatia ca atitudine psihica fata de fapta si urmarile acesteia.
Incalcarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 10/1995 atrage nu numai raspunderea penala a persoanei vinovate, dar si raspunderea sa civila, in conditiile producerii unui prejudiciu.
Partea civila a suferit un prejudiciu, atat material cat si moral.
In ceea ce priveste daunele materiale solicitate, instanta le-a acordat numai in masura in care au fost dovedite, prin coroborarea declaratiilor partii civile cu alte mijloace de proba.
O precizare foarte importanta s-a referit la faptul ca instanta de fond nu l-a obligat pe inculpat si la contravaloarea manoperei platite sau a materialelor incluse in constructia defectuos executata.
La stabilirea valorii lucrarilor de remediere expertul a defalcat suma pe materiale, manopera si utilaj, deci a admite actiunea civila referitoare la contravaloarea materialelor folosite, simultan cu valoarea materialelor determinata in raportul de expertiza, presupune practic repararea aceluiasi prejudiciu de doua ori, aceasta intrucat lucrarile mentionate si evaluate de expert se bazeaza pe fondul preexistent al materialelor folosite in cadrul lucrarii. In plus, este vorba de lucrari de remediere, iar nu de lucrari complet noi, care s-ar fi impus doar in ipoteza demolarii lucrarilor deja efectuate si a executarii unor lucrari complet noi. Cu alte cuvinte, o anumita parte din materiale si manopera ii este in continuare utila partii civile si ramane castigata constructiei, deci nu se poate acorda contravaloarea materialelor folosite pentru ca acestea au fost deja incorporate in constructie, iar faptul ca au existat lucrari efectuate necorespunzator se reflecta in valoarea lucrarilor de remediere, care au ca baza de pornire materialele si lucrarile deja efectuate. De asemenea, nu s-a probat faptul ca inculpatul nu ar fi folosit o parte din materiale, ca le-ar fi inlocuit cu altele, sau ca ar fi sustras din materiale.
In consecinta, instanta a retinut ca despagubirile materiale se compun din valoarea lucrarilor de remediere care trebuie efectuate in viitor (29.551 lei) la care se adauga valoarea materialelor cumparate intre timp de partea vatamata pentru efectuarea placarii suprafetelor interioare ale incaperilor (2.260,5 lei), in total 31.811,5 lei.
Suma de 2.260,5 lei a fost calculata pe baza facturilor fiscale aflate la filele 151-161 din dosar, reprezentand achizitionarea de polistiren, adeziv pentru polistiren, vata minerala, sub acest aspect vizandu-se tot remedierea lucrarilor defectuos executate si impiedicarea degradarii locuintei (aceste lucrari sunt retinute si de rapoartele de expertiza), sustinerile partii civile fiind confirmate de aceste inscrisuri.
In concret, suma totala mentionata anterior se compune din: 89,21 + 256,94 + 95,64 + 95,64 + 428,27 + 42,83 + 437,87 + 94,57 + 167,73 + 86 + 165,80 + 300 lei, conform facturilor.
In rest, instanta nu a acordat alte despagubiri materiale.
Contravaloarea materialelor si sumele platite inculpatului pentru efectuarea lucrarii (a se vedea si calculele prezentate de partea civila prin inscrisurile de la filele 107-108) nu s-au acordat, pentru considerentele mentionate mai sus.
Referitor la inscrisurile depuse de partea civila in sustinerea actiunii acesteia, instanta de fond a retinut urmatoarele:
- nu exista nicio dovada certa privind cuantumul cheltuielilor cu manopera de aplicare a polistirenului, ci doar insemnari facute de partea civila;
- toate celelalte facturi fiscale si chitante privesc cumpararea materialelor in cursul anului 2005;
- la filele 133-135 sunt atasate calcule facute de partea civila, care nu pot fi luate in considerare ca mijloace de proba;
- nu rezulta care dintre materialele cumparate nu au fost folosite la constructie sau care ar fi fost revandute si contra caror sume de bani;
- partea civila a inclus printre aceste facturi si una privind achizitionarea de mobilier (partea de sus a filei 161), care nu are legatura de cauzalitate cu fapta inculpatului;
- nu s-au acordat, nefiind nici dovedite si neexistand nici legatura de cauzalitate, celelalte cheltuieli referitoare la cumpararea de mobila, usa de la intrare ruginita din cauza fratelui inculpatului, usile stricate de fratele inculpatului, ferestrele termopan distruse de finul lui M.N..
Referitor la daunele morale solicitate, instanta a apreciat ca suma de 200.000 lei noi este una exagerata. Scopul unor astfel de despagubiri este acela de a compensa suferintele psihice, de a acorda o justa si echitabila satisfactie persoanei care a suferit prejudiciul moral; nu exista un criteriu de cuantificare a daunelor morale, instanta fiind in masura sa le stabileasca astfel incat sa se realizeze o compensare reala a suferintelor victimei, principiul de baza fiind cel al repararii integrale a prejudiciului.
Instanta a apreciat, in raport de fapta comisa, de imprejurarile comiterii acesteia, de culpa partii civile, de inscrisurile medicale depuse la dosar, de declaratiile martorilor audiati sub aspectul laturii civile, de faptul ca partea civila a fost supusa unui stres permanent o perioada de timp relativ indelungata, fiindu-i afectata existenta zilnica si starea fizica ca urmare a conditiilor de locuit, vazand si practica instantelor de judecata in aceasta materie, ca suma de 15.000 lei reprezinta o reparatie echitabila in prezenta cauza.
In consecinta, in baza art.14 rap. la art.346 alin. 1 Cod procedura penala (cu referire si la art.998, 999 Cod civil) instanta a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila K.D.L. si l-a obligat pe inculpat la plata catre partea civila a sumei de 46.811,5 lei cu titlu de despagubiri civile (din care 31.811,5 lei reprezinta daune materiale iar 15.000 lei reprezinta daune morale).
Instanta nu a dispus luarea masurii de siguranta reglementata de art.115 Cod penal, intrucat fapta nu a fost savarsita in exercitarea unei functii, profesii, meserii sau ocupatii, inculpatul nu are un loc de munca stabil, o profesie recunoscuta de lege sau fundamentata pe un raport de munca (a se vedea si adresa Inspectoratului Teritorial in Constructii de la fila 131 in care se mentioneaza ca M.G. nu figureaza in bazele de date ale institutiei ca persoana de specialitate autorizata/atestata in conditiile legislatiei in vigoare), lucreaza sporadic acolo unde are ocazia, iar dispunerea masurii prev. de art.115 Cod penal ar fi lipsita de consecinte juridice, cu atat mai mult cu cat daca inculpatul ar comite o noua fapta de acelasi gen, respectiv ar realiza o noua constructie fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, aceasta ar fi ea insasi o fapta prevazuta de legea penala, sanctionata ca atare de normele legale.
Cheltuielile judiciare.
In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1500 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
In baza art. 193 alin. 2 Cod procedura penala instanta a admis in parte cererea partii civile. Sunt incidente dispozitiile alineatului 2, potrivit cu care "cand actiunea civila este admisa numai in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare".
A obligat pe inculpat la plata sumei de 14.800 lei catre partea civila, reprezentand cheltuieli judiciare facute de aceasta.
Aceasta suma se compune din: 300 lei (onorariul de expertiza din faza urmaririi penale) + 1500 lei (onorariul de expertiza din faza de judecata) + 5000 lei (conform chitantei de la fila 105, reprezentand onorariul pentru expertiza de structura efectuata de S. D. S.R.L., raport care face parte integranta din raportul intocmit in faza urmaririi penale si ale carui concluzii sunt preluate si in raportul intocmit in faza judecatii) + 8000 lei onorariul aparatorului ales.
Cu privire la onorariul aparatorului ales al partii civile, acesta apare nepotrivit de mare, astfel incat instanta a apreciat ca inculpatul nu poate fi obligat la plata totala a acestuia, adica la nu mai putin de 13.400 lei, potrivit chitantelor depuse la filele 28, 29, 30, 31, 58.
Instanta a redus cuantumul cheltuielilor privind onorariul de avocat pe care le va suporta inculpatul, la suma de 8.000 lei, suma pe care a considerat-o rezonabila fata de complexitatea muncii indeplinite de avocat, vazand si faptul ca actiunea civila a fost admisa numai in parte.
Instanta nu a acordat celelalte cheltuieli solicitate de partea civila, constand in presupusele costuri calculate de aceasta (filele 109-111), nedovedite, pentru care nu exista probe, sau care nu au legatura cu fapta inculpatului, ori pentru care nu exista culpa acestuia: costurile de proiectare initiala a imobilului, mobilierul distrus de infiltratii, benzina consumata pe perioada procesului si drumurile aferente investigatiei (?), costurile facturilor de gaz, a convorbirilor telefonice, traducerea actelor emise in Germania, copierea actelor, testele si analizele medicale neplatite de casele de asigurari din Germania, inchirierea unei locuinte, suplimentarea imprumuturilor la bancile din Germania, contravaloarea incercarilor nedistructive la imobil, cheltuielile de printare a unei mape color.
Fata de solutia de condamnare dispusa, instanta a respins cererea inculpatului privind obligarea partii civile la plata onorariului aparatorului sau ales (potrivit chitantelor depuse la ultimul termen de judecata).
Impotriva acestei sentinte au declarat apel partea civila K.D.L. si inculpatul M.G.
In apelul sau, care vizeaza numai latura civila a cauzei, partea civila a solicitat acordarea daunelor materiale si morale astfel cum au fost solicitate (si a cheltuielilor judiciare in apel, astfel cum ele vor fi dovedite).
De mentionat ca, partea civila nu a mai sustinut criticile la adresa laturii penale a sentintei si fata de probele administrate in apel, nici cele privind caracterul contradictoriu al sentintei de fond, lipsa rolului activ al primei instante si caracterul incomplet al expertizelor.
Prin urmare, Tribunalul a analizat doar motivele de apel astfel cum au fost ele precizate si sustinute de catre aparatorul ales al partii civile (f.113 apel, 263 apel).
La randul sau, inculpatul nu a mai sustinut criticile privind neadministrarea tuturor probelor necesare aflarii adevarului (fata de probele administrate in apel), astfel ca tribunalul nu va mai analiza aceste sustineri.
In schimb, inculpatul a solicitat achitarea sa, pe latura penala, in baza art.10 lit.d Cod procedura penala, intrucat lipseste unul din elementele constitutive ale faptei.
Astfel, inculpatul a sustinut ca, pe latura subiectiva, lipseste intentia, iar pe latura obiectiva, lipseste pericolul, fapta inculpatului neavand niciuna dintre consecintele prev. de art.31/1 din Legea nr.10/1995.
In subsidiar, a aratat ca, prima instanta nu a tinut seama si de culpa concurenta a partii civile, astfel incat, pe acest considerent, a solicitat aplicarea unei pedepse orientate catre minimul special, pentru a da o mai mare eficienta circumstantelor reale si personale ale inculpatului.
Pe latura civila a solicitat reducerea cuantumului daunelor materiale si morale si acordarea acestora in raport de dovedirea acestora de catre partea civila si de legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si prejudiciu.
A mai solicitat reducerea cheltuielilor de judecata (a onorariului de avocat), considerand ca acest lucru se impunea in raport de complexitatea cauzei si de munca depusa.
In apel, au fost administrate urmatoarele probe: raport de expertiza tehnica constructii (obiectivele precizate la fila 113 verso dosar apel), inscrisuri, supliment la raportul de expertiza tehnica in constructii.
Prin decizia penala nr.109A din data de 28 februarie 2011 Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala a admis apelul declarat de partea civila K.D.L. impotriva sentintei penale nr.379/17.02.2010 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti in dosarul nr. 5447/4/2009.
A desfiintat, in parte, sentinta penala apelata (pe latura civila) astfel:
In baza art. 14/346 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul M.G.la plata sumelor de 40217,5 lei si 108.600 EURO (in echivalentul lei stabilit in functie de cursul de schimb oficial al BNR de la data platii) daune materiale catre partea civila, s-a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
A fost respins ca nefondat apelul inculpatului M.G..
In baza art. 192 pct. 2 lit. b Cod procedura penala a fost obligat apelantul inculpat la 500 lei, cheltuieli judiciare catre stat.
Cheltuielile judiciare ocazionate de apelul partii civile au ramas in sarcina statului, in conformitate cu art. 192 alin. 3 Cod procedura penala.
In baza art. 193 alin. 1 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 7527,70 lei cheltuieli judiciare catre partea civila.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul a retinut in fapt ca:
Cu privire la apelul inculpatului M.G.
Instanta de apel si-a insusit situatia de fapt retinuta de prima instanta, astfel, la data de 03.03.2005 Primaria Sectorului 4 Bucuresti a eliberat autorizatia de construire nr.148, urmare a cererii formulate de K.D.L., prin care s-a autorizat executarea lucrarilor de construire la imobilul situat in B. str. U., nr.44, sector 4, constand in etajarea constructiei existente precum si modificari interioare, rezultand un imobil Sp+P+1E, conform planurilor vizate spre neschimbare. Imobilul a fost dobandit de K.D.L. conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1414/26.04.2001 de BNP L.P.
In vederea efectuarii lucrarilor, in luna martie 2005 K.D.L. l-a contactat pe M.G., care executa lucrari de constructie la un imobil de pe aceeasi strada, cu care a ajuns la un acord, stabilind si necesarul de materiale, intelegandu-se ca dupa sarbatorile pascale sa se inceapa efectiv lucrul.
Impreuna cu o echipa de lucratori pe care o conducea si pe care a coordonat-o permanent, inculpatul a executat lucrari de consolidare, supraetajare si finisaje interioare si exterioare la imobilul partii vatamate in perioada mai-septembrie 2005.
Lucratorii (cunoscuti, consateni, rude) au fost adusi de catre inculpat, la imobil lucrand mai multe persoane de-a lungul acestei perioade, printre care martorii F.I., M.I., M.IU., V.I., D.D.V..
Intre partea vatamata si inculpat nu s-a incheiat un contract scris iar platile erau facute direct catre inculpat, acesta fiind si cel care le dadea bani muncitorilor.
Desi initial cordiale, relatiile dintre parti s-au inrautatit pe masura trecerii timpului, intrucat partea vatamata s-a aratat nemultumita de calitatea lucrarilor efectuate de inculpat si de lucratorii adusi de acesta, in cele din urma inculpatul abandonand lucrarea.
Lucrarile efectuate sub coordonarea inculpatului prezinta grave deficiente.
Toate rapoartele de expertiza efectuate in cauza (la urmarirea penala, in fond si in apel) ajung la aceasta concluzie, cu mentiunea ca tribunalul se va baza cu preferinta pe raportul de expertiza tehnica efectuate in apel (f.148 - 157 dosar apel), intrucat este efectuat de un expert al MLPAT (Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului) si membru in Comisia Nationala "Comportarea in Situ a Constructiilor", calitati pe care nu detineau ceilalti experti.
In concluziile raportului de expertiza sus-mentionat, dupa ce se enumera toate deficientele constructiei in discutie, s-a aratat clar:
1) Lucrarile de executie nu sunt conforme cu normativele tehnice privind calitatea in constructii;
2) Gradul de rezistenta la seismicitate al constructiei este de calsa RST (risc ridicat de prabusire), pentru care pe fatada se aplica o bulina rosie de avertizare.
Mai mult chiar, in suplimentul de expertiza (f.228-233 dosar apel), acelasi expert precizeaza clar ca respectiva constructie trebuie sa fie demolata si nu consolidata din motive de siguranta in exploatare;
In mod corect, prima instanta a retinut ca raspunderea pentru aceasta situatie revine in mod preponderent inculpatului M.G., inlaturand sustinerile acestuia privind lipsa oricarei responsabilitati a sa.
Astfel, prima instanta a avut in vedere declaratiile martorilor H.A.(care declara ca M.G. se ocupa de coordonarea lucrarilor, remunerarea si angajarea muncitorilor pe santier - fila 35 d.u.p.); F.I. (declara ca inculpatul l-a angajat fara forme legale, il platea cu 50-60 lei/zi, iar in perioada cat a lucrat la demolarea pivnitei partii vatamate, M.G. avea rolul de sef de echipa - fila 38 d.u.p.); M.I. (declara ca inculpatul ii platea circa 60 de lei la sfarsitul fiecarei saptamani iar in perioada de aproximativ o luna si jumatate cat martorul a lucrat la K.D.L., inculpatul era sef de echipa, era tot timpul langa ei si le spunea ce sa faca - fila 40 d.u.p.); D.D.V. (declara ca a lucrat aproximativ o luna la tencuirea peretilor casei, iar in acest timp lucrarile erau supravegheate si coordonate de M.G., care ii si platea pe toti; inculpatul supraveghea calitatea lucrarii si muncea si el cateodata - fila 42 d.u.p.); V.I. (declara ca inculpatul l-a solicitat pentru a lucra in Bucuresti, urmand ca martorul sa fie platit ca zilier. Banii ii lua de la inculpat iar pe perioada constructiei la imobilul partii vatamate, M.G. venea zilnic, spunandu-le ce are de facut, unde au gresit, inculpatul fiind singurul care supraveghea lucrarile - filele 45-46 d.u.p.); M.IU. (declara ca a fost angajat de inculpat, iar pe perioada lucrarii la imobilul partii vatamate inculpatul era sef de echipa, se ocupa de verificarea calitatii lucrarilor dar si muncea impreuna cu ceilalti - filele 49-50 d.u.p.).
Fiind audiati de instanta, martorii au aratat de asemenea ca "personal l-am vazut pe inculpat lecturand proiectul partii vatamate" (D.R.), "am fost o echipa de circa 7 oameni, eu fiind simplu muncitor, iar inculpatul era sef de echipa...Lucrarile erau efectuate la comanda inculpatului. Nu am vazut ca partea vatamata sa se amestece in efectuarea lucrarilor, iar ce s-a discutat intre inculpat si partea vatamata nu stiu. Inculpatul ne spunea cum sa lucram si cum sa efectuam acele lucrari de constructie...Arat ca inculpatul i-a adus si pe ceilalti muncitori, majoritatea fiind neamuri sau vecini cu el" (M.I.), "inculpatul era seful echipei, ceilalti ascultau de el...Am vazut ca uneori inculpatul executa efectiv lucrarile. Partea vatamata nu se pricepea la constructii si nu dadea indicatii muncitorilor" (H.A.), "inculpatul este cel care ne coordona si cel care mi-a dat banii pentru cat am lucrat acolo. Cu mine partea vatamata nu a vorbit despre cum sa efectuez lucrarile de constructie" (F.I.), "seful de echipa care ne spunea ce avem de facut era M.G.. Tot dansul mi-a dat si banii pentru lucrare" (M.IU.), "munceam acolo mai multi oameni, inclusiv inculpatul si fratele lui, iar de coordonat ne coordonau fie inculpatul, fie fratele lui...Arat ca M.G. este cel care mi-a dat banii pentru lucrare" (V.I.), "inculpatul era seful echipei de muncitori care lucra la imobil" (D.D.V.).
S-a constatat in consecinta ca in mod indubitabil inculpatul a fost seful echipei care a efectuat lucrarile, este cel care coordona activitatea desfasurata, cel care i-a recrutat pe lucratori, le dadea indicatii stricte cu privire la ceea ce au de facut, ii platea, si uneori muncea efectiv la executarea acestor lucrari.
Partea vatamata nu are niciun fel de calificare in domeniul constructiilor (acest lucru il afirma si martorul B.M.) si nu exista probe ca este cea care ordona muncitorilor cum sa execute efectiv lucrarile. Partea vatamata comunica direct numai cu inculpatul, nu si cu celelalte persoane care lucrau la imobil.
Este de retinut ca inculpatul s-a opus angajarii unui diriginte de specialitate, asa cum rezulta din declaratiile martorilor B.M. ("inculpatul a spus ca nu este nevoie ca partea vatamata sa isi angajeze un diriginte de santier intrucat el este mai priceput, a facut liceul si este mester in constructii") si H.A.("mergand odata pe santier m-am intalnit cu arhitectul Bursuc care venise cu un inginer Vasiliu, care urma sa fie numit diriginte de santier. Inculpatul s-a opus insa, spunand ca daca ramane acest inginer in constructii, nu mai ramane el"). Tot inculpatul arata ca partea vatamata i-a aratat un "plan cu desene" (fila 153 d.u.p.) si chiar din specificul lucrarilor efectuate rezulta ca acesta cunostea ce lucrari trebuie sa realizeze, altfel neputand stabili necesarul de materiale si fixarea pretului.
In raport de aceasta situatie de fapt, sunt nefondate cererile de achitare formulate de inculpat in apel, fapta sa intrunind toate elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 31 alin. 1 din Legea nr.10/1995.
Fapta inculpatului intruneste obiectiv si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii prevazute de alin. 1 al acestui articol, in modalitatea normativa de a executa modificari ale constructiei (consolidare, supraetajare) fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, iar acestea ar putea produce consecintele prevazute de lege, intrucat la un eventual seism s-ar putea distruge constructia, total sau partial, fapt care ar antrena si pierderea de vieti omenesti, vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane. Inculpatul a actionat cu intentie indirecta, intrucat a prevazut rezultatul faptei sale, si desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Raspunderea penala a inculpatului nu este estompata nici de imprejurarea ca si partea vatamata a avut o contributie la realizarea defectuoasa a lucrarii (aspect retinut corect de catre prima instanta, in ciuda sustinerilor partii civile si ale inculpatului).
In acest sens, ramanand pe deplin valabile considerentele incheierii din 09.07.2009 prin care s-a admis plangerea partii vatamate, in sensul ca partea vatamata nu a incheiat un contract cu o firma autorizata, preferand sa apeleze la astfel de "constructori" de ocazie, contractand verbal cu inculpatul, ale carui calificari profesionale le-a stabilit pe baza declaratiilor acestuia. Totodata, lipsa unui contract clar a permis inculpatului sa sustina ca nu i s-a prezentat un proiect si ca nu a avut functia de executant al lucrarii.
De asemenea, partea vatamata nu a angajat un diriginte de santier, pentru a asigura verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructie, obligatie prevazuta de art. 21 lit. d din Legea nr. 10/1995, desi martorul B.M. i-a atras atentia asupra acestui aspect si s-a oferit sa realizeze lucrarea cu firma sa de constructii, dar aceasta a refuzat, considerand prea scump pretul cerut. Totodata, desi se pare ca la inceput influenta inculpatului asupra partii vatamate era destul de mare, opozitia inculpatului la angajarea unui diriginte de specialitate nu o putea impiedica pe partea vatamata sa isi indeplineasca obligatiile legale.
Tribunalul a apreciat ca fiind nefondate si criticile formulate de inculpat privind individualizarea pedepsei.
Prima instanta a avut in vedere corect modalitatea de savarsire a faptei, urmarile produse si care s-ar fi putu produce, inconstienta si iresponsabilitatea inculpatului care s-a angajat intr-o activitate pentru care nu are calificare profesionala, atitudinea procesuala nesincera a acestuia si prejudiciul produs partii vatamate.
Chiar si asa, prima instanta a retinut in favoarea inculpatului circumstantele atenuante judiciare in varianta prevederilor de art. 74 alin. 2 Cod penal, i-a coborat inculpatului pedeapsa sub minimul special si a ales o modalitate de executare a pedepsei neprivativa de libertate (suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei).
Instanta a considerat ca reducerea cuantumului pedepsei, aplicarea disp. art.81-82 Cod penal sau chiar reducerea termenului de incercare nu ar mai raspunde gravitatii concrete a faptei inculpatului, atitudinii sale nesincere si ar insemna o clementa nejustificata fata de urmarile faptei inculpatului asupra partii civile.
Tribunalul a apreciat ca fiind nejustificata solicitarea inculpatului de micsorare a daunelor materiale si morale.
Instanta de fond a explicat si a calculat riguros (pe baza de acte) cuantumul daunelor materiale, suma de 31811,5 lei acordata partii civile si in consecinta nu se impune inlaturarea sau reducerea acesteia.
Cat priveste daunele morale, prima instanta a apreciat corect, in raport de fapta comisa, de imprejurarile comiterii acesteia, de culpa partii civile, de inscrisurile medicale depuse la dosar, de declaratiile martorilor audiati in cauza sub aspectul laturii civile, de faptul ca partea civila a fost supusa unui stres permanent o perioada de timp relativ indelungata, fiindu-i afectata existenta fizica ca urmare a conditiile de locuit, ca suma de 15.000 lei reprezinta o reparatie echitabila in prezenta cauza.
S-a mentionat si ca intre prejudiciul moral si material si fapta inculpatului exista legatura de cauzalitate.
Instanta a considerat ca fiind nefondata si cererea de reducere a cheltuielilor judiciare.
Prima instanta a procedat deja la reducerea onorariului aparatorului partii civile si a explicat (facand referiri ample la inscrisurile doveditoare) modul de calcul al cheltuielilor judiciare.
Suma la care s-a ajuns este justificata prin inscrisuri, corespunde complexitatii cauzei si muncii aparatorului partii civile si nu se cuvine a fi redusa.
Referitor la apelul partii civile
Si in opinia tribunalului suma pretinsa de partea civila drept daune materiale este exagerata.
Prima instanta a realizat o justa reparatie a prejudiciului moral suferit de partea vatamata si a precizat criter