Prin d.p. nr. 101/22.04.2015, Tribunalul Galati a respins, ca fiind nefondata, contestatia formulata de suspecta BML impotriva incheierii de sedinta din 15.04.2015 pronuntata de Judecatoria Galati in dosarul nr. _.
Examinand actele si lucrarile dosarului, s-au constatat urmatoarele:
Prin incheierea pronuntata in Camera de consiliu din 15.04.2015, Judecatoria Galati a admis propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Galati.
In baza art. 246 alin. 8 C. proc. pen., s-a dispus obligarea provizorie la tratament medical a suspectei BML.
In baza art. 245 alin. 1 C. proc. pen., a fost obligata suspecta sa urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate, pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.
I s-a atras atentia suspectei asupra dispozitiilor art. 246 alin. 12 C. proc. pen.
Impotriva incheierii mai sus mentionate, in termen legal, a formulat contestatie suspecta BML. In motivarea contestatiei, s-a aratat ca nu se justifica luarea masurii obligarii provizorii la tratament medical a suspectei, raportat la natura infractiunii pentru care se efectueaza cercetari in prezenta cauza si la persoana suspectei. Astfel, se sustine faptul ca punerea in miscare a actiunii penale pentru infractiunea de distrugere din culpa se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, dar in cauza de fata nu exista nicio plangere prealabila
In ceea ce priveste persoana suspectei, se arata ca aceasta este de profesie cadru didactic, absolventa de studii superioare care nu a deranjat pe nimeni, si nu reprezinta un pericol pentru societate, iar pana la acest moment acesteia nu i s-a aplicat nicio amenda La examenul psihologic care la a fost supusa suspecta, s-au constatat urmatoarele: "intelect normal, bun, organizarea vietii cu mare tensiune agresiva", intrucat este o persoana singura, inconjurata de multe persoane, "rationalizarea concomitenta a posibilelor reactii explozive", suspecta chiar rationalizeaza tot ceea ce face, "este suspicioasa". La investigatia sociala realizata s-a precizat faptul ca suspecta este proprietara unui imobil recent renovat, ingrijit, aspectuos, ca locuieste singura, are program zilnic. Cu ocazia examenului psihiatric s-a constatat faptul ca are o tinuta vestimentara curata.
S-a mai aratat, in sustinerea contestatiei ca suspecta este o persoana constienta de afectiunile de care sufera si gravitatea acestora, se ingrije?te de starea de sanatate prin administrarea zilnica a tratamentului si nu se impune sa fie obligata la tratament medical, intrucat urmatorul pas ar fi internarea medicala.
De asemenea, s-a sustinut ca hotararea primei instante nu este motivata sub aspectul indeplinirii celor doua conditii 109 alin. 1 C. pen..
Contestatia formulata de suspecta este nefondata.
In mod legal si temeinic, judecatorul de drepturi si libertati de la Judecatoria Galati a retinut ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege - art. 245 alin. 1 C. proc. Pen- pentru a se dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectei BML.
Potrivit art. 109 alin. 1 C. pen., pentru ca faptuitorul sa fie obligat la tratament medical, este necesar ca el sa prezinte, din cauza bolii, o stare de pericol, iar acest pericol sa aiba caracter social (sa provoace temerea ca acesta ar putea sa mai savarseasca alte fapte prevazute de legea penala). Pentru stabilirea starii de pericol, este necesar sa se tina seama de legatura dintre boala si fapta savarsita, precum si de consecintele la care ar conduce agravarea progresiva a conditiei psihofizice a faptuitorului in absenta unui tratament adecvat, justificand temerea ca sub actiunea unor conditii similare, faptuitorul ar mai savarsi fapte prevazute de legea penala.
In cauza de fata, din datele si probele existente au rezultat indicii rezonabile ca la data de 15.08.2014, in jurul orei 10.00, suspecta BML a parasit domiciliul, lasand nesupravegheata o lumanare aprinsa, aflata intre carti, pe un raft al unui dulap din camera sa, care a favorizat declansarea incendiului, punand-o in pericol pe martora BM care locuia temporar la ea de aproximativ o luna, pe care a lasat-o dormind intr-o camera alaturata, si incuiata, aceasta fiind salvata numai prin interventia prompta a pompierilor.
Prin urmare, sunt indicii rezonabile privind comiterea, de catre suspecta, a unei fapte prevazute de legea penala. De altfel, audiata fiind, aceasta a recunoscut ca a plecat de la domiciliu, lasand-o dormind si incuiata in casa pe martora BM; de asemenea a lasat nesupravegheata o lumanare aprinsa, aflata intre carti, pe un raft al unui dulap din camera sa, si o alta lumanare, aprinsa, pe o masa in mijlocul camerei. A admis ca incendiul a fost provocat din neglijenta sa.
Potrivit raportului de expertiza medico-legala psihiatrica efectuat in cauza, suspecta sufera de tulburare deliranta. La data comiterii faptei discernamantul si reprezentarea asupra faptei comise si a urmarilor acesteia au fost diminuate. Comisia recomanda aplicarea masurii obligarii la tratament medical conform art. 109 C.penal.
Avand in vedere concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica, consideram, in acord cu judecatorul de la prima instanta, ca suspecta prezinta, din cauza bolii, o stare de pericol, existand legatura intre boala de care sufera aceasta si fapta savarsita.
Luarea in mod provizoriu a masurii obligarii la tratament medical fata de suspecta BML este necesara pentru inlaturarea starii de pericol creata ca urmare a lasarii de catre aceasta a unei lumanari aprinse nesupravegheate, intre cartile unui raft al dulapului din camera sa, care a favorizat declansarea incendiului, punand-o astfel in pericol pe martora BM. Avem in vedere si consecintele la care ar conduce agravarea progresiva a conditiei psihofizice a suspectei, in absenta unui tratament adecvat, justificand temerea ca aceasta ar mai putea savarsi fapte prevazute de legea penala; in acest sens, judecatorul observa sustinerile suspectei, potrivit carora a mai avut un accident de acest fel, tot de la o candela nesupravegheata, in anul 2013, imprejurare in care a reusit singura sa stinga focul.
Critica suspectei, in sensul ca in cauza nu exista plangere prealabila, nu poate fi primita. Astfel, judecatorul de drepturi si libertati constata ,pe de o parte, ca in cazul infractiunii de distrugere din culpa prev. de art. 255 alin.1 C.penal, actiunea penala se pune in miscare din oficiu (iar nu la plangere prealabila), iar pe de alta parte, pentru a se dispune in mod provizoriu o masura de siguranta cu caracter medical, nu este necesar sa fie pusa in miscare actiunea penala.