1.Dispozitivul hotararii nu contine pretentia admisa. Nulitatea hotararii astfel pronuntate - decizia civila nr.2/11.01.2010 / dosar nr.2272/254/2008.
Prin sentinta civila nr.2219/C/15.10.2009 Judecatoria Mangalia a admis cererea modificata, formulata de reclamantul S.C.C. in contradictoriu cu parata SC B.T.T. SA si a luat act ca reclamantul nu solicita cheltuieli de judecata
Prin cererea de investire a instantei, reclamantul a solicitat instantei obligarea paratei la incheierea contractului de vanzare cumparare pentru imobilul apartament nr.303, situat in Blocul Grup Gospodaresc Nord, scara 5, etaj 3, localitatea Costinesti, judetul Constanta, in conditiile Legii nr.85/1992 si Decretul-Lege nr.61/1990 si obligarea paratei la vanzarea suprafetei de teren aferent apartamentului conform raportului de expertiza.
In considerentele sentintei, prima instanta a retinut ca reclamantul indeplineste conditiile impuse de lege, respectiv :
- este titularul, la data cererii, a unui contract de inchiriere valabil incheiat ;
- apartamentul solicitat nu face parte din categoria celor exceptate de la vanzare si prevazute la art.1 alin.2 si 3 din Legea nr.82/1995 ;
- reclamantul chirias a formulat cerere de cumparare catre societate, care potrivit legii are obligatia, iar nu posibilitatea, sa perfecteze contractele de vanzare cumparare si sa incaseze contravaloarea imobilului de la cumparator ;
- pretul imobilului nu poate fi stabilit in conditiile pietii libere, acesta fiind calculat in conditiile art.7 alin.4 din Legea nr.85/1992/R ;
- imobilul nu face parte din categoria locuintelor de interventie.
Astfel, desi reclamantul a solicitat cumpararea imobilului, parata a refuzat incheierea contractului de vanzare cumparare, fiind totusi de acord cu instrainarea acestuia, dar numai in conditiile stabilirii valorii apartamentului la valoarea de circulatie, pretul pietii prin licitatie publica, desi dispozitiile Legii nr.85/1992/R raportat la Decretul-Lege nr.61/1990 privind vanzarea de locuinte din fondurile statului catre populatie stabilesc si modalitatea de calculare a pretului cu trimitere la art.7 alin.4 din acelasi act normativ.
In aceasta modalitate a fost stabilit si pretul imobilului prin expertiza tehnica imobiliara Balan Dumitru, varianta ceruta de parata neavand o justificare legala.
Impotriva acestei hotarari, parata a declarat in termen legal apel, sustinand in esenta ca prima instanta a nesocotit rolul activ pe care ar fi trebuit sa-l manifeste in temeiul art.129 alin.5 din Codul de procedura civila. Practic, prin neanalizarea contractului de inchiriere invocat de reclamant, instanta nu a stabilit in mod corect regimul juridic al imobilului si a aplicat texte de lege straine cauzei. Suprafata locativa avand alta destinatie decat cea de locuinta, nu exista obligatia apelantei de vanzare, ci doar faculatatea de a instraina, in conditiile stabilirii valorii apartamentului prin licitatie publica.
Analizand sentinta apelata, tribunalul a pus in discutie din oficiu incidenta disp. art.297 alin.1 din Codul de procedura civila, cu privire la care retine urmatoarele :
Hotararea judecatoreasca reprezinta actul final al judecatii, actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti, iar dispozitivul cuprinde solutia la care s-a oprit instanta, concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii. Prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor.
El trebuie sa aiba un continut cat mai complet, sa arate in mod concret in ce consta si care sunt limitele "condamnarii" pentru a putea fi pus in executare.
In speta, atat prin minuta, cat si prin dispozitivul hotararii, prima instanta a aratat doar ca "admite cererea modificata", fara sa mentioneze in mod detaliat in ce consta admiterea cererii modificate.
Imperfectiunea formularii dispozitivului sub aspectul aratat, nu poate fi inlaturata pe calea indreptarii de eroare materiale si nici a contestatiei la titlu sau a contestatiei la executare, imprejurare ce atrage nulitatea hotararii apelate.
Aceasta omisiune nu poate fi corectata in apel, instanta de control judiciar fiind in imposibilitate de a verifica competenta generala, materiala si teritoriala a instantei care a solutionat pricina, daca aceasta a respectat obiectul pricinii deduse judecatii, limitele stabilite de reclamant, dupa cum nu poate sa analizeze nici criticile formulate de apelanta cu privire la fondul litigiului.
Asadar, desi aparent prima instanta a rezolvat procesul prin "admiterea cererii", in realitate nu se poate considera ca aceasta a intrat in cercetarea fondului, in conditiile in care nu a aratat in dispozitiv in ce consta admiterea cererii.
In consecinta, in temeiul art.297 alin.1 din Codul de procedura civila a fost admis apelul, desfiintata sentinta apelata si trimisa cauza spre rejudecare primei instante.