Verificarea creantelor. Proba raportului juridic generator al creantei. Neefectuarea procedurii de recunoastere, pe teritoriul Romaniei, a hotararii straine.
Hotararea straina are forta probanta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata, chiar daca titularul dreptului litigios nu a obtinut recunoasterea ei pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederile Legii nr. 105/1992. (cu nota critica)
Lichidatorul societatii comerciale in faliment a contestat creanta declarata de HKD, cetatean german, inscrisa pe tabelul obligatiilor debitoarei.
Motivul contestatiei l-a constituit faptul ca aceasta creanta este constatata prin sentinta civila din 20.09.1996 pronuntata de Tribunalul Regensburg-Germania, hotararea nefiind recunoscuta si investita cu formula executorie prin procedura reglementata de Legea nr. 105/1992.
S-a apreciat ca fata de imprejurarea pronuntarii mai multor hotarari, prin care cererea de recunoastere a efectelor hotararii straine pe teritoriul Romaniei a fost respinsa si de faptul ca in evidentele financiar-contabile se regaseste inscrisa doar suma de 8.298.854 lei (fata de creanta declarata de 508.687 marci germane), persoana fizica nu poate fi inscrisa pe tabelul obligatiilor debitoarei cu intreaga suma pretinsa.
Analizand contestatia, instanta a apreciat ca este neintemeiata.
Prin hotararea pronuntata de instanta germana , debitoarea - persoana juridica de nationalitate romana a fost obligata catre reclamant la plata sumei de 236.828 marci germane, precum si la dobanda de 14,5 % din aceasta suma pentru fiecare an.
Creditoarea nu a obtinut recunoasterea hotararii straine, insa aceasta are o valoare probanta prin ea insasi, avand potrivit art. 178 din Legea nr. 105/1992 forta probanta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.
In consecinta, contestatia lichidatorului urmeaza a fi respinsa.
(sentinta civila nr. 567 COM/13.03.2001, irevocabila prin nerecurare)
Nota: Apreciem ca solutia este neintemeiata, in masura in care se retine ca reclamantul a facut mai multe demersuri de recunoastere a efectelor hotararii straine pe teritoriul Romaniei, iar aceste demersuri au fost respinse, in conditiile art. 167 si 168 din Legea nr. 105/1992. Trebuie avut in vedere, totodata, ca dispozitiile art. 178 din lege se refera la situatii de fapt, ori instanta straina a statuat, prin obligarea paratei, asupra unei situatii de drept. A accepta interpretarea prevederii legale in modalitatea retinuta, inseamna a face ineficienta reglementarea privind recunoasterea efectelor hotararii straine si a permite valorificarea, pe cale incidenta, a unei creante care nu se fundamenteaza pe un titlu recunoscut de jurisdictia romana.